x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Interviuri Capitolul Justitie, negociat gresit

Capitolul Justitie, negociat gresit

12 Ian 2005   •   00:00

INTERVIU
In primul interviu acordat ca ministru al Justitiei, Monica Macovei vorbeste despre independenta magistratilor, presiunile politice si costurile nationale si personale care trebuie platite pentru integrarea in Uniunea Europeana.

Capitolul Justitie a fost negociat prost de Romania

Monica Macovei a ajuns in fruntea unui minister care s-a angajat la o gramada de reforme pe care n-a apucat sa le faca. Un minister ale carui atributii se vor imputina simtitor.
MIRUNA PASA

DIFICULTATE. Monica Macovei este pusa sa rezolve acum, ca ministru, problemele pe care le-a criticat din pozitia de lider al societatii civile
Jurnalul National: Sa incepem cu cariera dumneavoastra de procuror. Care a fost cursul?
Monica Macovei: Am fost procuror la Parchetul Sectorului 1, apoi la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti. Am facut un master in drept constitutional comparat la Universitatea din Budapesta si apoi in SUA. Sigur ca mintea ti se deschide, vezi extrem de multe lucruri noi si am mai facut numeroase cursuri in Europa, pe drept constitutional, pe protejarea drepturilor individuale. M-am reintors la Parchet dupa acest an de master si, pentru ca se infiintase o Directie de drepturile omului la Parchetul General, m-am dus acolo.

Pe vremea aceea era o moda, toate institutiile aveau astfel de departamente fara sa stie exact ce aveau de facut. Intr-un conflict cu procurorul general de atunci, Cochinescu, mi-am dat demisia, pe principiul "daca nu-ti dai tu demisia, o dau eu". Eu ii reprosasem incompatibilitatea cu orice reforma a justitiei. Unul dintre instrumentele pe care le-a folosit impotriva mea a fost cercetarea disciplinara pe care de fapt a declansat-o pentru ca, desi el mi-a interzis, eu am plecat trei zile la Bruxelles la invitatia Parlamentului European sa sustin o prelegere despre transparenta institutiilor in Romania. Si procurorul Budusan, si altii au trecut prin asta. Parchetul nu are imaginatie, se repeta in actiunile lui. Nu am primit nici o sanctiune pentru ca fusesem invitata si am plecat la o bursa Eisenhower, in SUA. Cand m-am reintors, mi-am dat demisia pentru ca ma jucasem destul. Voiam sa lucrez serios in domeniul drepturilor omului.

Cu ce incurcati totusi sistemul? Ati avut dosare incomode de solutionat?
Eu nu am lucrat la dosare. Eram la Directia de Drepturile Omului. Prin urmare, cele mai multe lucrari erau copii din presa scrisa, care in urma revistei presei ajungeau la diversi procurori pentru a fi avute in evidenta. Erau tinute acolo ani in sir si vedeai din cand in cand ca acel caz s-a rezolvat, dat fara vreo ancheta.

Invatasem pe unde am fost, deja lucrasem cu institutii internationale si ONG-uri si doream ca din interiorul sistemului sa propun niste modificari. M-am izbit insa de un zid. De exemplu, pe vreme aceea a venit primul raport al Comitetului pentru Prevenirea Torturii, care era infiorator. Informa ca 10-15 persoane au murit de foame in Spitalui Psihiatric din Poiana Mare. Acel raport a ajuns pe masa mea pentru ca nimeni din Parchet nu stia ce este acest Comitet si nu stia ca un asemenea document este confidential. In acest context i-am spus domnului Cochinescu ca trebuie sa faca cercetari penale pentru ucidere din culpa, cel putin. Erau oameni aflati in grija statului, morti de foame. Nu s-a intamplat nimic.

Cu domnul procuror Tuculeanu, ce conflict ati avut?
La acea vreme, am facut o evaluare a masurilor de arestare preventiva ordonate de procurori in iunie 1990 impreuna cu minerii si dupa plecarea minerilor. Erau oamenii care manifestasera in Piata Universitatii si cei pe care minerii ii prinsesera la intamplare pentru ca erau tineri, aveau barba sau aratau intr-un fel sau altul. Fusesera arestati de un grup de procurori, printre care si domnul Tuculeanu. Un grup restrans de procurori, pentru ca multi au refuzat. Peste cateva luni am ajuns sa evaluez toate acestea, din intiativa mea, sa nu credeti ca cineva a cerut-o. Toata lumea a vrut ca ele sa fie ascunse sub pres. Am vrut sa analizez legalitatea tuturor acestor mandate si am analizat 80 de dosare pana cand procurorul-sef de atunci, domnul Spanu, mi-a interzis sa mai iau dosare din arhiva. Am vazut atunci ca in proportie de peste 90% erau arestari ilegale cu motivari de genul "a luat parte la manifestatia de la Piata Universitatii".

Nu se intelegea nici liberatea de exprimare, nici cea de asociere. Am spus ca sunt ilegale si, evident, am cerut cercetarea acestor procurori, printre care si domnul Tuculenau, pentru arestare ilegala. Nu s-a intamplat nimic, toata lumea din sistem m-a injurat pe mine, ca de ce am facut acest material. Presupun ca domnul Tuculeanu nu-mi poarta simpatie pentru lucrurile acestea.

Fiecare sa raspunda pentru ce face

Cum va veti intelege cu domnia sa in Consiliul Superior al Magistraturii? Dar cu ceilalti membri ai CSM?
Acesta este CSM-ul si trebuie sa lucrez cu ei, si eu, si dumneavoastra, si toti magistratii din tara. Reforma justitiei nu atarna pe umerii ministrului sau ai Guvernului, ci pe umerii CSM-ului. Ei trebuie sa faca foarte rapid tot ce nu s-a facut in 15 ani. Sunt foarte multumita de faptul ca presa poate sa ia parte la sedintele CSM, pentru ca va putea corecta. Cred ca sunt si oameni in CSM care stiu ce trebuie facut. Unii s-ar putea sa ramana opaci, dar eu nu voi face nimic mai mult decat pot legal. Am un vot in CSM si nu vreau sa merg mai departe de atat. Eu le voi spune tot ce cred eu ca este mai bine desapre reforma Justitiei, dar este raspunderea lor si a venit momentul ca fiecare sa raspunda pentru ce face.

Ce inseamna avocatura pentru dumneavoastra?
Am exersat profesia de avocat foarte putin in Romania. Principala mea activitate ca avocat este aceea de reprezentant al avocatilor la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, unde am in jur de 50 de dosare. In tara am reprezentat numai victime ale abuzurilor.

Ati apucat sa va suspendati din avocatura?
Da, am trimis cererea. Astazi cel tarziu voi pune pe site si declaratia de avere si de interese.

Sunt procurorii magistrati?
Potrivit Constitutiei Romaniei, procurorii si judecatorii sunt magistrati. Eu cred ca de la inceput conceptele trebuiau sa fie diferite deoarece cele doua categorii indeplinesc roluri diferite in proces. Judecatorul este instanta, Dumnezeul care ia o decizie, iar procurorul este mai jos, egal cu avocatul; acuzarea si apararea. Atunci nu are de ce sa se cocote langa judecatori intr-o categorie numita "magistrati" . Atunci hai sa-l cocotam si pe avocat, pentru ca e practic egal cu procurorul.

Veti face ceva sa schim-bati aceasta egalitate?
Sa nu credem ca e o mare nenorocire. Nu suntem singura tara cu o astfel de reglementare. Ei pot sa se numeasca magistrati, ca nu ne vom apuca acum sa revizuim Constitutia pentru un aspect care poate fi reglementat si altfel. Au inceput deja sa se departajeze. Procurorii lucreaza sub autoritatea ministrului Justitiei si nu veti gasi o astfel de reglementare cu privire la judecatori. Ei sunt pusi practic, intr-un fel, la locul lor si nu mai sunt chiar egali cu judecatorii asa cum s-a incercat la inceputul anilor ’90, cand era o disperare ca nu cumva sa-i scoata de pe pozitia lor de egalitate cu judecatorii. Acum cu prevederile interne si cu deciziile CEDO, practic sunt considerati parte a Executivului. Evident ca trebuie sa le asiguram independenta de ancheta. Am auzit ca exista ingrijorari in randul procurorilor. Eu nu am in vedere in nici un caz in viitorul apropiat o masura legislativa care sa-i structureze altfel decat sunt acum.

Sefii sa nu intervina

V-ati simtit vreodata, ca procuror, parte din Executiv? Ati simtit ca acest lucru va preseaza?
Sigur te preseaza, parca a trecut o viata de atunci. Dar in primul rand sistemul care exista si astazi si care chiar s-a accentuat printr-o decizie din 2004, procurorul lucreaza intr-un sistem ierarhic. Asta este o prima presiune, a sefului imediat. Dupa niste ani, multi subordonati se schimba structural. Nu mai gandesc liber, tot timpul il intreaba pe seful si nu fac nimic fara stirea lui. Schimbarile nu pot veni de la astfel de oameni, pentru ca sunt sufocati. Mesajul meu catre ei este sa-si faca anchetele liber, iar catre sefi, sa nu intervina, sa nu le ia dosarele, sa opreasca eventualele influente care ar putea incerca sa vina, sa nu le transmita mai departe.

Ati purtat discutii cu domnul Amarie. Care au fost cursul si tonul lor?
Tonul a fost prietenos in toate intalnirile pe care le-am avut, incepand de la preluarea atributiilor de la fostul ministru Cristian Diaconescu, apoi cu domnul Amarie, cu procurorul general Ilie Botos, cu domnul Lupascu. Sa nu va imaginati certuri si acuzatii. Mesajul meu a fost sa lucreze dosare in mod independent de orice influenta. Eu nu stiu ce cazuri are Parchetul Anticoruptie, dar am citit si eu in presa ca unele ar fi tergiversate din diverse motive. Pe baza acestor informatii, si nu ale unora din interiorul PNA, am spus sa se lucreze la aceste dosare. Pe de alta parte, nu e binevenit un heirup doar ca sa dovedim acum opiniei publice si Uniunii Europene ca scoatem marea coruptie.

Inca de la infiintarea PNA ati sustinut ca ar fi fost ideal ca aceasta institutie sa fie de fapt o structura a Parchetului General. Care este acum pozitia dumneavoastra?
Cred ca ar fi costat mai putin decat a costat PNA-ul. Acum asta este, avem PNA si trebuie sa ne luptam cu coruptia la varf si rapid, pentru ca altfel nu suntem credibili. Avem de facut auditul independent asupra luptei anticoruptie si vom vedea ce ne recomanda pe eficienta, impact, rezultate PNA. Avem de facut strategia anticoruptie, toate pana in martie. Deci, in nici un caz nu este acum momentul sa facem o schimbare de natura administrativa, pentru ca am bloca de tot orice posibilitate de a rezolva aceste chestiuni urgente.

Noua functie va opreste putin libertatea de exprimare? Vi s-a schimbat viata?
Evident, chiar si de miscare. Libertatea mea individuala simt ca este cotropita. Sunt insotita in permanenta. Si trebuie sa tin seama de aceasta pozitie in principal atunci cand doresc sa critic sistemul sau decizii ale sistemului, sau magistrati, pentru ca nu mai este critica mea personala, ci a unui ministru si poate fi interpretata ca o forma de presiune. In general pierderea libertatii mele, sub toate aspectele, este marea si nefericita intamplare.

Veti limita schema ministerului?
Da, intentionez sa fac asta. Lucrez acum la o noua organigrama a ministerului, la un nou regulament de organizare si functionare. El trebuie in primul rand sa aiba in vedere legea CSM, prin care o mare parte din atributiile ministerului trec in alta parte. Vom incepe in ianuarie sa facem treptat predarea administrativa a unor posturi si a unei parti din buget la Consiliul Superior al Magistraturii. De exemplu, va disparea directia "Inspectori judecatoresti" si va fi mult diminuata directia resurse umane.

Ce atributii mai raman Ministerului Justitiei?
Atributia principala ramasa ministerului este initiativa legislativa. Apoi cea de administrator al instantelor judecatoresti. Toate puterile privind cariera magistratilor sunt in competenta CSM. Bugetul a ramas la minister. Nu stiu daca CSM este dornic sa ia bugetul, el este deocamdata in formare. Au existat discutii, la care am participat si eu, potrivit carora cine pastreaza bugetul isi tine un fel de putere, de autoritate. Ne gandim la o transferare a lui ori la CSM, ori la Inalta Curte. Personal cred ca ar fi mai buna a doua alternativa. Un alt aspect important este si transferul mijloacelor prin care CSM sa-si indeplineasca atributiile. S-a pus problema ca o parte a personalului din minister sa fie transferat acolo. Parerea mea este ca CSM trebuie sa plece cu dreptul, deci sa-si angajeze personal prin concurs. Ii voi sprijini cu oameni pana isi pun pe picioare un aparat propriu cu cei mai buni specialisti.

Ce se va intampla cu fosta SIPA?
Inca analizez acest aspect, dar oricum, chiar daca voi lua decizia sa pastrez aceasta Directie de protectie, cred ca trebuie sa functioneze pe baza de lege, cred ca trebuie sa raspunda in fata Parlamentului. Nu se poate ca un serviciu secret sa nu raspunda pentru ca, in lipsa unui control public, el se poate transforma intr-un instrument care sa distruga democratia. Este un aspect extrem de dificil si pentru mine inedit sa am de-a face in mod direct cu un serviciu de informatii. In legatura cu libertatea individuala despre care m-ati intrebat mai devreme, am o senzatie neplacuta. Am tot criticat activitatea acestor servicii si ca membru al unei organizatii nonguvernamentale, tot timpul ne-am gandit ca poate ne supravegheaza, ne intercepteaza. Mai ales ca am avut procese cu ei.

Ironia vietii

Si acum?
Nu stiu. Toata lumea in jurul meu, diverse servicii imi spun ca imi ofera protectie... cred ca am cazut ca un puisor in bratele lor, pentru ca trebuie sa ma protejeze, eu trebuie sa ma las protejata si ca atare orice bariera a disparut intre mine si ei. Este ciudat si nu-mi creeaza o stare de bine si de confort. Desigur, serviciile spun "noi suntem profesionisti, trebuie sa va asiguram protectia". Evident, poate ca-i asa, asa ar trebui sa fie, dar eu nu stiu. Asa, ca si dumneavoastra, citim in presa de ani in sir ca serviciile nu sunt chiar independente si fac mai mult decat ar trebui sa faca potrivit legii, sa zicem. Si atunci va dati seama cat le-ar fi de usor acum, cu mine sub protectie? Pentru ca trebuie sa stie exact unde ma duc, ce fac, cu cine ma intalnesc. E incredibil. Sper sa fie de buna-credinta.

Poate in timp n-o sa-i mai simtiti...
Nu pot sa spun ca ma deranjeaza, dar este o ironie a vietii sa te feresti de ei si sa te contrezi cu ei cat poti, ca apoi sa pici in mainile lor.

A gresit Romania in negocierea Capitolului "Justitie - Afaceri Interne"?
Sigur ca da, s-a gresit cu multi ani in urma. Aceste conditii de salvgardare, extrem de dure, dar corecte, au fost strigatul de disperare, cred ca si ale lor, si ale noastre. Pentru ca altfel nu se incheia capitolul, si daca nu se incheia nu semnam tratatul de negociere. Practic, daca le cititi, va dati seama ca nu s-a facut aproape nimic, de cand tot negociem. Pai, ce avem de facut? Strategie de reforma judiciara, adica tot. Plan de actiune pe cativa ani cu obiective, masuri, termene, bani, oameni, adica tot. Am rezolvat niste lucruri in timp, dar mici. Nu am facut ceva conceptual de reforma. Cu chiu, cu vai am scos, va amintiti cata lupta am dus, cu recursul in anulare. Si pana nu ne-a cerut UE, nu am scos aceasta cale de atac. Toate astea au cazut pe umerii mei. Si asta este o ironie, ca eu va trebui acum sa rezolv, desigur impreuna cu CSM, aceste mari probleme de strategie judiciara. Trebuie sa stim clar cum trebuie sa arate Justitia in Romania, sa zicem, peste 5 sau 10 ani si sa stim exact ce avem de facut. Voi face tot ce-mi sta in putere sa facem o strategie de reforma corecta, buna, realista si care in final sa duca la un alt sistem de justitie.

Acum un an, in problema interceptarilor facute de SRI, aveati opinii dure. Acum va trebui sa lucrati si cu ei.
S-ar putea sa existe situatii in care va trebui sa lucrez cu ei, desi cu atributiile minime care au ramas acum la minister nu prea vad in ce context. Nu este o problema. Eu lucrez cu cine trebuie sa o fac, corect si astept corectitudine. Aici, o sa vedem impreuna ce o sa primesc. Cu privire la toate serviciile, as recomanda tuturor celor care au putere de decizie asupra serviciilor secrete sa faca o evaluare asupra activitatii din trecut si asupra implicarii lor in activitati in care nu ar fi trebuit sa se implice.

In acelasi context cereati Parchetului General sa va dea anumite date cu privire la inregistrarile avizate.
Am avut si procese. Procesul cu SRI-ul l-am pierdut, pe cel cu Parchetul General l-am castigat. Ceream cifre, nu si nume, cate cereri de interceptare a facut SRI-ul pe siguranta nationala sau pe infractiuni de drept comun, iar Parchetul cate a aprobat. Ca sa vedem daca Parchetul General, care dadea autorizatii la cererea SRI, era un filtru sau nu. Asta cred ca intereseaza toata tara.

Acum credeti ca aceste informatii erau sau nu confidentiale?
Evident ca nu sunt confidentiale. Cum sa lezeze niste cifre siguranta nationala? Exista si recomandari ale Consiliului Europei, intamplator chiar am lucrat la una dintre ele, care spun clar ca serviciile secrete trebuie sa fie sub control, ca autorizatiile de supraveghere secrete trebuie date de judecatori. Din acest punct de vedere, relatia cu SRI va fi, din perspectiva atributiilor Ministerului Justitiei, de a initia proiecte de lege.

Ce se va intampla cu dosarul "Flota"?
Nu este treaba mea, este treaba instantei si a avocatilor domnului Basescu. Ministerul Justitiei nu are aceste atributii, dar aceste prevederi ale Constitutiei pot duce la mai multe concluzii.

Ca ministru puteti initia o clarificare a prevederilor legislative? Este totusi o speta fara solutie clara.
Vorbim de Constitutie. Stiti cat costa revizuirea ei. As vrea sa schimb mai multe lucruri in Constitutie, dar nu este acum momentul. Dupa semnarea tratatului de aderare, va veni si acest moment, pe cerintele integrarii. Pana atunci, trebuie sa ne pregatim sa venim cu toate aceste modificari. Haideti sa vedem ce se intampla la proces. Nu este rau ca instantele de Romania sa inceapa sa creeze drept si sa interpreteze legea. Sa fie curajoase si sa fie de buna-credinta este esential.

Este pregatita Justitia romana pentru sistemul practicii judiciare?
Cred ca da, in general nu mai trebuie sa tot asteptam sa pregatim, ci pur si simplu trebuie sa venim, chiar daca intr-o avalansa, cu ceea ce credem ca trebuie facut. Asa vom vedea cine rezista la drum si cine nu. Avem practica judiciara, discutii sunt multe, sunt instante care tin seama de practica instantei supreme, altele care nu. O regula ar prinde bine. Consistenta practicii judiciare constituie o alta cerinta a UE si un factor esential pentru increderea oamenilor. Justitia trebuie sa fie previzibla. Imprevizibilitatea de acum este de neacceptat. Ar putea ca sistemul legislativ de acum sa coexiste cu cel al precedentului judiciar, ca in multe tari din Europa. Voi reflecta si la o solutie legislativa.

Cum ati perceput gratierea lui Miron Cozma si apoi revocarea ei?
Un spectacol incredibil de circ prost. Nu sunt specializata in drept administrativ, dar am ascultat parerile celor care se ocupa de acest domeniu. Fostul presedinte al Curtii Constitutionale, Lucian Mihai, l-am ascultat si eu bulversata ca toata tara, spunea ca gratierea e un act administrativ unilateral si care, o data executat, nu se poate revoca. Mi-am pus oricum problema, cand am vazut ca in cateva ore au inceput sa-i ia pe toti, in ce temei. Pentru ca deasupra oricaror justificari ale unor actiuni, poate si legitime dintr-un anumit punct de vedere, trebuie sa stea legea. Si daca nu ne obisnuim sa respectam legea tot timpul, nu vom fi un stat de drept. A fost un spectacol destul de jalnic si traumatizant pentru cei in cauza.

Cazul stenogramelor PSD. Ati avut prima conferinta de presa, in care ati spus ca remarcati o lipsa de reactie a institutiilor. A doua zi s-a intamplat prima miscare in acest dosar.
12 organizatii au facut acea sesizare pentru ca, brusc, in presa am ramas numai eu, semnatara acelui document. Am trimis aceasta sesizare si toata lumea a tacut. Nu stiam ce face Parchetul si oricum aveam de gand sa intrebam dupa doua saptamani. Dupa numirea mea, a aparut aceasta reactie. Constat ca si pentru ei dosarul a devenit subiect tot dupa numirea mea. Nu am nimic de-a face cu declinarea facuta catre PNA. Domnul Botos nu m-a intrebat, nu m-a informat, nici nu trebuia sa o faca. Nu stiu de ce a decis declinarea, sa vedem ce va face PNA-ul. Evident ca nu ma voi implica in aceasta problema.

DESPRE IMPLICARE

"Cred ca sunt si oameni in CSM care stiu ce trebuie facut. Unii s-ar putea sa ramana opaci, dar eu nu voi face nimic mai mult decat pot legal. Am un vot in CSM si nu vreau sa merg mai departe de atat"

SERVICII SECRETE

"Toata lumea in jurul meu, diverse servicii imi spun ca imi ofera protectie... cred ca am cazut ca un puisor in bratele lor pentru ca trebuie sa ma protejeze, si orice bariera a disparut intre mine si ei"

OPTIUNE

"Nu mi-am schimbat opiniile despre punctele rele din justitie, legi sau magistrati si nu am cum sa mi le schimb. Singura diferenta este ca acum le voi pastra pentru mine" - Monica Macovei ministrul Justitiei

CV
  • 1982 - a absolvit Facultatea de Drept din Bucuresti
  • 1994 - a terminat masterul in Drept constitutional comparat la Universitatea Central Europeana din SUA
  • 1983-1997 - procuror la Parchetul sectorului 1 din Bucuresti. A avansat apoi la Parchetul Tribunalului Bucuresti si la Parchetul General
  • 1997-2004 - avocat in cadrul Baroului Bucuresti, specializata pe cauzele aflate la Curtea Europeana a Drepturilor Omului

    Pana la numirea ca ministru a fost presedintele Asociatiei pentru Apararea Drepturilor Omului si expert/consultant pentru Consiliul Europei
  • ×