Ceauşescu - mediator in Orientul Mijlociu

de Lavinia Betea | 23 Mai 2007 • 00:00

Sursa foto: ILARION TIU/

La 26-30 august 1977, la Bucureşti a avut loc vizita primului-ministru al Israelului, Menahem Begin. Shmaya Goshen, redactor-şef al emisiunilor pentru străinătate de la Radio Kol Israel, a fost translatorul lui Begin. Martor avizat, aşadar, intr-o discuţie despre ipostaza lui Ceauşescu de mediator in conflicte internaţionale.

Jurnalul Naţional: Domnule ShmayaÂ Goshen, pe lăngă informaţia şi experienţa politică dobăndite ca redactor-şef al emisiunilor pentru străinătate al Radio Kol Israel, aţi servit şi ca interpret de limba romănă in intălniri oficiale de cel mai inalt nivel. Vă propun să discutăm despre un moment din 1977 cănd, la Bucureşti, aţi tălmăcit spusele lui Begin in limba patriei dvs. natale, urmărind, de asemenea, corectitudinea traducerii lui Ceauşescu in ebraică. In ce context se plasează intălnirea aceasta?

Shmaya Goshen: Alegerile din Israel din martie â67, cănd a venit la putere un guvern de dreapta, au pus problema conflictului din Orientul Mijlociu intr-o lumină nouă. In Israel au venit foarte des reprezentanţi oficiali ai Romăniei.

Mănescu? El fusese in timpul "războiului de şase zile" ministru de Externe.

Nu, au fost adjuncţi ai ministrului de Externeâ¦ George Macovescu, care va fi succesorul lui Mănescu şi care a avut un rol crucial in inceputul contactelor foarte importante intre Israel, Romănia, egipteni şi lumea arabă. Macovescu a fost acela care in anii 1972-1978 şi după aceea Ştefan Andrei au condus politica externă a Romăniei şi in special in ceea ce priveşte Orientul Mijlociu.

Mitul "strategului"

In ce măsură se justifică legenda unui Ceauşescu care-a avut cuvănt in situaţia din Orientul Mijlociu?

După părerea mea şi după căte ştiu, intr-adevăr Ceauşescu a avut un rol important in pregătirea vizitei lui Sadat, in â78, in Israel. Tatonările şi intenţia Romăniei de a deveni intermediar in contactele cu lumea arabă au ajuns la apogeu, pot să spun, la vizita lui Begin la Bucureşti. Atunci intr-adevăr s-a stabilit, s-a vorbit despre posibilitatea vizitei lui Sadat la Ierusalim, fapt care a fost ţinut secret foarte mulţi ani. Mă refer la poziţia lui Ceauşescu, a Romăniei in această privinţă. Astăzi cel puţin la noi se recunoaşte că Ceauşescu a avut atunci un rol important.

"La noi" inseamnă in Israelâ¦

In Israel, bineinţeles. Faptul că vorbesc romăneşte nu inseamnă că "la noi" nu inseamnă Israel. Vizita lui Sadat (preşedintele Egiptului - Â n.n.) in Ierusalim a fost pusă pe tapet la Bucureşti.

E greu de inţeles cum poziţia Romăniei - condusă de un personaj diabolizat acum in memoria noastră colectivă - conta intr-o zonă atăt de importantă a planetei... Â

Â
Am incercat să spun inainte. Anume că după â67 Romănia şi-a căştigat pe bună dreptate poziţiaâ¦

Pentru că n-a mers pe "măna sovieticilor" in "războiul de şase zile"...

Mai mult decăt asta. Reamintesc poziţia Romăniei din â68 cănd intr-adevăr Ceauşescu a reuşit să convingă mulţi că el are o atitudine independentă faţă de Rusia şi s-a manifestat ca atare prin declaraţii şi prin fapte. Poziţia lui din â68, după atitudinea din â67 in privinţa Orientului Mijlociu, nu a făcut decăt s-o intărească.

Dvs. aţi fost, ca să spunem aşa, şi in "bucătăria evenimentului". Aţi văzut personajul - mă refer la Ceauşescu - altfel decăt la televizor. Vi s-a părut că are potenţial de mare om politic?

Nu pot afirma că am văzut un personaj inzestrat cu aptitudini speciale in privinţa asta, insă, fără indoială, am văzut in faţa mea un om care era pregătit - instruit poate - , şi un om care era in temă â¦

A fi "in temă" ce inseamnă?

Astăzi pot dezvălui mai multe decăt am spus pănă acuma. De exemplu, că George Macovescu mi-a inlesnit un interviu special cu Ceauşescu după intălnire. Pentru radio şi televiziunea israeliană şi pentru o parte din cotidienele noastre importante. A trebuit să aştept un număr de zile şi - cum era atunci uzul - să ii dau intrebările dinainte, insă mi-a acordat interviul. Şi in convorbirea protocolară pe care am avut-o cu el inainte de imprimarea interviului am descoperit dintr-o dată o persoană foarte bine informată despre realitatea politicii israeliene. Mi-a pus atunci intrebări in legătură cu personalităţi politice din Israel, cu numele persoanelor respective, cu poziţia lor şi cu atitudinea lor in vederea unor anumite schimbări care s-ar putea petrece in politica israeliană in viitor. Se referea la oameni politici, la miniştri, la deputaţi din parlamentul israelianâ¦

Ii ştia?

Ştia pe nume pe fiecareâ¦ S-a interesat in mod special de mişcările de stănga din Israel, amintind numele in mod corect. Ce cred că era? Din nou, cum am spus inainte, era foarte bine pregătit in vederea intălnirii.

Credeţi că era motivat de dorinţa personală de-a fi "cineva" sau sconta interese... să le zicem nu ca pe-atunci patriotice, ci naţionale?

Nu, cred că depăşea interesele lui naţionale. Acele 99,9 % la viitoarele alegeri ii erau asigurate chiar fără a-şi căştiga poziţia de mediator intr-unul din conflictele cele mai importante din lume. A căştiga o poziţie de mediator intr-un asemenea conflict, in faţa lumii, deci in faţa marilor puteri ar fi insemnat insă pentru Romănia de atunci un foarte mare succes, un foarte mare atu pe scară internaţională.

Reuşise să fie mediator?

După părerea mea, fără indoială că a avut un rol important in promovarea mişcărilor care s-au intămplat imediat după aceasta.

Despre diplomaţia romănească

Ar reieşi concluzia că Nicolae Ceauşescu - căruia i se dorea moartea la scară naţională, in 1989 - , fusese la un moment dat bine cotat politic. Erau aptitudinile lui personale?

Nu, in nici un caz pentru aptitudini personale. Dar fără indoială că diplomaţia romănească a avut un rol important in acele mişcări ale timpului. Cum am spus şi mai inainte, poziţia neutră a Romăniei din anii respectivi nu a avut decăt să inlesnească acele manevre politice. Diplomaţia romănă a ştiut să le organizeze. Interesele Romăniei au fost slujite in mod perfect, iar sub acest aspect, al rolului Romăniei in conflictul din Orientul Mijlociu, ţara nu a avut de pierdut.

Ce-a căştigat?

Nu numai renume, cred că a căştigat influenţă, a avut poate şi avantaje materiale importante.

Vreţi să detaliaţi?

In mod direct Israelul a ajutat in foarte multe probleme care erau importante Romăniei in acei ani cu clauza naţiunii celei mai favorizateâ¦ Cred că indirect...

Clauza fusese cerută incă de pe vremea lui Gheorghiu-Dej, din â63!

Bine, cerută... Dar obţinută a fost mai tărziu, in cu totul alte condiţii. Fără indoială, Romănia a căştigat mult şi vizavi de Statele Unite.

Prin intermediul Israelului?

Cred că da.

Dar dinspre partea arabă?

Nu cred că avea nevoie de beneficii suplimentare, pentru că relaţiile Romăniei cu ţările arabe erau de cea mai bună condiţie. A mizat foarte tare pe partea economică cu tot ce a investit, in relaţiile, de exemplu, cu Irakul - una din ţările foarte importante cu care Romănia a colaborat.

De ce acum despre diplomaţia romănească - cel puţin aici, in Israel - e greu s-auzi de bine?

Nici Romănia nu are aceeaşi poziţie astăzi ca, de exemplu, in timpul lui Titulescu. Nu spun că Romănia pe mapamond a fost intotdeauna un factor important in desfăşurarea vieţii politice internaţionale. Insă cred că de-a lungul timpului Romănia a ştiut să se salveze. Din situaţii dificile, delicate pe plan internaţional, diplomaţia romănă a reuşit, de fiecare dată, să iasă basma curată. Mă rog, de aici şi acea vorbă renumită "mămăliga nu face explozie" sau situaţiile de "hopa mitică".

Faţă in faţă

Ca translator cum aţi conlucrat cu "partea romănă"?

Ceauşescu nu s-a bazat pe munca mea de translator, el avea translatorul său. Macovescu m-a invitat in mod constant să fac treaba asta. Era o practică şi era foarte de dorit să te serveşti de un translator. In primul rănd ai de două ori timp să te găndeşti la răspunsuri. Şi apoi poţi să dai vina pe el, pe translator, dacă se intămplă, cumva, o neinţelegere. Cu Macovescu, intr-adevăr, am ajuns să fiu ca un fel de prieten.

Căt a durat intălnirea lui Ceauşescu cu Begin?

Au fost două-trei intălniri cu elâ¦ La Bucureşti, una dintre eleâ¦ Apoi au fost altele la Snagov, la fosta reşedinţă a CC-ului, lăngă şosea.

Se făcea şi stenogramă?

La anumite intălniri se făcea. Se imprima.

Stenograma de la Bucureşti cu Begin reproduce integral discuţia?

Eu nu am consultat stenograma niciodată.

Era obositoare o intălnire de factura aceasta?

De fiecare dată era obositoare, pentru că iţi cerea o concentrare specială.

Cum arăta Ceauşescu intr-o discuţie oficială? Avea patru clase primare... Părea el - ca să mă exprim "popular" - mai tămpit?

Imi pare rău să spulber imaginea asta foarte solidă pe care v-aţi
fixat-o voi de ani buni, dar nu părea deloc tămpit. Era foarte pe temă, era foarte clar că era bine informat, era foarte bine pus la punctâ¦

"Formaţia" sa nu distona in competenţele celorlalţi lideri?

Absolut deloc. Dimpotrivă. Eu am asistat, mă rog, la mai multe intălniri. Era chiar mai bine pus la punct şi informat decăt mulţi şefi de stat pe care eu am avut ocazia să-i cunoscâ¦

Cum se exprima?

Avea greutăţi de exprimare... Ceea ce m-a surprins la Ceauşescu era bălbăiala lui ingrozitoare.

Şi vocabular limitat!

S-ar putea din nou să vă spulber impresiile, dar era clar că era bine instruit, era bine pregătit in vederea intălnirii.

Prin urmare, avea cel puţin un consilier bun pe Externe de care asculta.

Fără indoială. La convorbirea de atunci era redactorul-şef al Scinteii, Mitea.

Constantin Mitea, consilierul lui cu presa.

Era un om excepţional. In convorbirea scurtă pe care am avut-o i-am spus: "Să ştiţi că sunt abonat la Scinteia", iar el a glumit: "A!, dumneata eşti abonatul nostru din Israel".

Şocant şi degradant

Cum explicaţi "decadenţa" lui Ceauşescu?

Cine afirma sau ar fi afirmat in urmă cu 10-20 de ani, inainte de 1989, că ar fi prevăzut decăderea aşa cum s-a intămplat cred că minte. Nimeni nu putea să-şi imagineze cum a decăzut, după cum nimeni nu şi-a putut imagina sau nu a putut prevedea căderea blocului comunist. Totuşi s-a intămplat, şi cănd s-a intămplat s-a petrecut aşa cum ştim cu toţii. Eu părăsisem radio-televiziunea cu căţiva ani inainte, dar la 22 decembrie am fost chemat şi rugat să mă prezint la studiourile noastre de televiziune. Şi am urmărit atunci din studio pe viu desfăşurarea evenimentelor de la Bucureşti.

Le-aţi şi comentat?

Am şi comentat. Şi atunci, intr-adevăr, atmosfera era specială nu numai in alte locuri din lume, dar in Israel in mod special. In ziua de 22 decembrie ţin minte că am ieşit afară din oraş şi toată lumea circula cu luminile maşinilor aprinse, in semn de solidaritate cu Romănia. Au avut loc şi la Ierusalim, şi in alte localităţi din Israel demonstraţii de solidaritate cu Romănia. In faţa ambasadei şi chiar in faţa Bisericii Romăne de la Ierusalim a fost o demonstraţie impresionantă. Au fost zile de mari emoţii.

Ce aţi simţit la aflarea sfărşitului acestui personaj cunoscut?

Nu din cauză că l-am intălnit personal - şi nu numai eu ca originar din Romănia - , dar execuţia lui, felul in care a fost prezentat presei şi intregii lumi mi s-a părut şocant şi degradant. Nu am crezut că astfel vor decurge judecarea şi condamnarea unui şef de stat, indiferent de cum şi cine ar fi fostâ¦

Spuneţi asta după imaginile execuţiei lui Saddam?

Consider că ţara in care m-am născut eu nu poate să fie comparată... Intotdeauna am păstrat o măndrie, o dragoste, un sentiment special pentru ţara in care m-am născut, in care am inceput formarea mea intelectuală şi aşa mai departeâ¦ Cred că majoritatea comunităţii de evrei din Romănia au fost de părerea mea: condamnarea şi executarea lui in felul in care au fost făcute nu cred să fi adus cinste şi nume bun Romăniei.

Credeţi că intr-o viitoare istorie a Romăniei rolul lui Ceauşescu va fi reconsiderat?

Nu ştiu dacă va fi reconsiderat, dar va fiâ¦ adevărul istoric. Acum, cănd spuneţi Ceauşescu... Dar Ceauşescu...

Adică... "bagatelizăm" personajul?

N-am vrut să spun asta, dar fără indoială. Ce-am vrut să spun şi o repet este faptul că am fost impresionat de pregătirea lui pentru intălnirile acestea.

Sfătuiţi, indirect, la o reevaluare a poziţiei noastre de condamnare in bloc a unei epociâ¦

Eu nu dau sfaturi nimănui. Dar, fără indoială, nu cred că există doar negru şi alb.

"Războiul de şase zile"

Pe plan extern, Ceauşescu a atras atenţia puternicilor lumii prin poziţia exprimată in cel
de-al treilea conflict israeliano-arab din iunie 1967, soldat cu victoria Israelului. Israelienii au ocupat Sinaiul, o parte a platoului sirian, zonele Golan şi Cisiordania şi au decis să le păstreze in gaj, in ciuda rezoluţiei 242 a Consiliului de Securitate a ONU, care stabilise retragerea lor. La 9 iunie 1967 a avut loc o intălnire a Tratatului de la Varşovia asupra adoptării unei poziţii de bloc a ţărilor membre. "Nu suntem de acord să definim Israelul rept agresor", a spart atunci Ceauşescu unanimitatea "lagărului" comunist. In toamna aceluiaşi an, Corneliu Mănescu a fost ales preşedinte al celei de-a XXII-a sesiuni a Organizaţiei Naţiunilor Unite, fiind primul comunist desemnat intr-o asemenea funcţie. Ulterior, declaraţia contra invaziei Cehoslovaciei va acredita imaginea unui Ceauşescu democrat care deschide o breşă in lagărul comunist. Nu şi-a onorat insă legenda prea lungă vreme.

Ceaun de protocol

Shmaya Goshen işi aminteşte: "La un moment dat, Macovescu ne-a şi invitat, in â73, pe mine şi pe soţia mea la seminariile de la Sinaia. O experienţă foarte interesantă - eram din 22 de ţări care aveau tangenţă cu Romănia. Geografi, profesori de lingvistică etc., noi fiind singurii născuţi in Romănia. Soţia lui Macovescu a venit la mine şi mi-a spus: "Dragă, trebuie neapărat să-ţi facem un cadou care să-ţi facă plăcere, cevaâ¦". Şi am spus: "Uite, să ştii că mă duc şi vorbesc cu maică-mea şi intreb ce cadou vrea. Şi maică-mea a comandat un ceaun pentru mămăligă. N-am putut să aducem ceaunul din Iaşi, puteam să emigrăm cu 70 kg şi cu ceaunul, care era un obiect foarte important in gospodăria noastră, căntărea prea mult. Şi ăştia cănd au auzit au rămas trăsniţi. Şi a trecut o lună-două şi la ambasadă, aici la Tel-Aviv, a sosit ceaunul pe care Ditza, soţia mea, il foloseşte pănă in ziua de astăzi. Şi-aşa avem un ceaun oficial: mămăliga pe care o măncăm astăzi in Ierusalim este o mămăligă cu gustâ¦de externe!".