Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Operaţiile pe cord deschis pentru grefarea de by-pass-uri în cazul blocării unor artere, cardiologia intervenţională, fără chirurgie, pentru spargerea unor cheaguri şi montarea stenturilor cu ajutorul unui cateter şi a coronarografiei au însemnat paşi uriaşi în salvarea bolnavilor de inimă. Interviu cu conferenţiar doctor Horaţiu Moldovan, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale, şeful secţiei de chirurgie cardiovasculară de la Spitalul Sanador
Florin Condurăţeanu: Domnule profesor Horaţiu Moldovan, aţi reuşit o premieră, intervenţia pe cord deschis la un bărbat de aproape 90 de ani, nimeni altul decât istoricul academician profesor Dinu C. Giurescu, vicepreşedinte al Academiei, care a mai trăit o perioadă lungă. Aţi înlocuit cu o proteză aorta ruptă, dumneavoastră aducând inovaţii în chirurgia de disecţie acută de aortă şi în chirurgia anevrismelor pe aortă toracică. Şi alte vedete ca Mihai Constantinescu, Cristina Stamate au beneficiat de operaţii reuşite realizate de dumneavoastră.
Prof. Horaţiu Moldovan: Până la intervenţia făcută domnului academician Giurescu, la 87 de ani, cel mai vârstnic operat pe cord deschis în România avea 80 de ani. În cele 10 ore de operaţie, inima a fost oprită, circulaţia s-a făcut prin pompa extracorporală. Când s-a înlocuit aorta, s-a trecut prin pompa extracorporală şi circulaţia sângelui spre creier. La întrebările dumneavoastră răspund că nu repornirea inimii după intervenţie e momentul cel mai dificil, ci oprirea inimii, e grea şi recăpătarea ritmului cardiac normal, după 2-3 ore. Mă bucur că am adus îmbunătăţiri nu numai în intervenţiile menţionate de dumneavoastră, ci şi în montarea balonului contrapulsiv intra-aortic, cel care ajută inima pompând 25% din debitul sanguin.
F.C.: Populaţia percepe eronat infarctul, spune că a plesnit muşchiul inimii, când apare totuşi această ruptură în muşchiul cardiac?
Prof. H.M.: Prin blocarea irigării cu sânge a muşchiului cardiac în infarct se necrozează o porţiune de ţesut al inimii, moare zona nehrănită cu sânge. La unii, după 2-3 zile de la infarct, pot apărea rupturi în muşchiul inimii, acolo unde s-a instalat necroza. Urgent, chirurgii, prin operaţie pe cord deschis, cos ruptura, repară stricăciunea, se poate petici zona, se folosesc cleiuri speciale pentru lipirea rupturii.
F.C.: Ce s-a petrecut cu proteza de valvă care i-a creat necazuri lui Mihai Constantinescu?
Prof. H.M.: Cordul are o serie de valve, care asigură curgerea sângelui doar într-o direcţie, de la auricul la ventriculul stâng, cel care pompează. La unii, aceste valve nu mai închid bine, seamănă cu o uşă dată peste cap, sângele este lăsat să circule şi invers, nefiresc. Chirurgia pe cord deschis repară aceste valve sau se înlocuiesc cu proteze valvulare. La tineri, se grefează proteze metalice, care nu trebuie înlocuite, dar se aplică toată viaţa un tratament anticoagulant. La cei în vârstă se pun valve biologice, de la viţel, de la porc, ele se înlocuiesc peste 15 ani, dar pacientul nu are nevoie de tratament cu anticoagulante în fiecare zi.
Când înfundările, îngustarea apar pe un loc dificil al arterelor coronare sau există mai multe strangulări în şirag, se grefează by pass-uri, trasee paralele cu vase luate de la piept, abdomen sau picioare.
