x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Daniel Armeanu: E nevoie de un plan care să ducă România în zona euro

0
07 Feb 2018 - 10:12
Daniel Armeanu: E nevoie de un plan care să ducă România în zona euro


România este în urma ţărilor din zona euro cu cel puţin 10-15 ani din cauza slabei dezvoltări pe care a avut-o economia până în anul 1990. Însă în cinci ani am putea ajunge la un nivel al PIB pe locuitor de aproximativ 70% din media europeană, ceea ce ne va permite să aderăm la zona euro, cu condiţia să avem o creştere economică de minimum două puncte procentuale peste media UE. O spune Daniel Armeanu, profesor universitar de Finanţe la ASE. Interviul face parte din proiectul Românii în anul Centenarului, un proiect Jurnalul şi Antena 3.

Vi se pare că, în ultimul an, România a evoluat în bine, în rău, a rămas la fel? De ce?

Daniel Armeanu: România în 2017, din punct de vedere economic, a evoluat foarte bine, ajungând să aibă cea mai bună poziție macroeconomică din ultimii 27 de ani. Creșterea economică este de aproximativ 7%, rata șomajului de 4,9%, rata inflației de aproximativ 2%, deficitul bugetar sub 3%, deficitul de cont curent de aproximativ 2,8% (sub limita de sustenabilitate de 4%) și finanţabil în proporție de 80% numai din investiții străine directe, costul împrumutului de stat și riscul de țară la niveluri reduse. Anul 2017 reprezintă punctul maxim de pe curba ciclului economic, ceea ce înseamnă că în anii următori rata de creștere economică va fi din ce în ce mai redusă, important este ca ritmul de scădere să fie unul cât mai lent.

Dar în ultimii 10 ani, cum a evoluat România? De ce?

În ultimii 10 ani, România a trecut printr-o criză economică și printr-o perioadă abruptă de ajustare, a doua cea mai dură din UE. De la o creștere economică foarte ridicată de 6,9% în 2007 și de 8,5% în 2008, economia a înregistrat o scădere abruptă de 7,1% în 2009 și de 0,8% în 2010. Au fost luate măsuri dure de ajustare (majorarea taxelor și scăderea salariilor), măsuri care au produs pagube economice importante și care au amânat revenirea economiei la o creștere consistentă până în 2013. Din 2013, România a crescut timp de 5 ani cu o rată medie anuală de aproximativ 4,3%, cu aproximativ 2,7 pp peste media de creștere economică a țărilor din UE.

Ce merge bine în România?

Sunt câteva domenii de activitate care merg bine în România, care de altfel au și o contribuție importantă la formarea PIB-ului. Printre acestea regăsim agricultura, anumite ramuri din industrie, construcțiile, anumite componente ale serviciilor și domeniul IT. În acest moment, principalul motor de creștere economică este industria, care are o pondere de aproximativ 23% în PIB (media UE este de aproximativ 17,3%) și o contribuție de aproximativ 1,7-2 pp la creșterea economică. Unul dintre cele mai importante sectoare industriale este cel auto, care anul trecut a crescut cu aproximativ 10%, iar ritmul anual de creștere până în 2020 va fi de aproximativ 7%. Sectorul a fost dominat de producătorii de automobile, însă cea mai mare parte a creșterii provine acum de la producătorii de piese și componente. Agricultura este un domeniu care are o pondere de aproximativ 4% în PIB și care a evoluat mult în ultimii ani și pe seama fondurilor europene. Este un domeniu care atrage din ce în ce mai mulți investitori, este un domeniu cu un mare potențial, dar care mai are însă mult de recuperat față de media europeană. Un domeniu de succes care s-a dezvoltat galopant în România este IT-ul. Acest domeniu, aproape inexistent acum 20 de ani, a devenit un adevărat motor de dezvoltare pentru țara noastră, ajungând la o pondere de aproximativ 6% din PIB și la creșteri anuale de peste 10-20%, contribuind astfel cu valori de aproximativ 1 pp la creșterea economică. Un alt domeniu important, care are o pondere de aproximativ 6% în PIB și care a avut mult de suferit în perioada crizei, este cel al construcțiilor. Și acest domeniu are un mare potențial de dezvoltare (mai ales în infrastructură) și a înregistrat creșteri importante pe toate segmentele (rezidențial, distribuție de material de construcții etc.), cu excepția construcțiilor de infrastructură, care au înregistrat scăderi deoarece sunt dependente total de cheltuielile publice pentru investiții.

Statul a gestionat foarte prost cheltuielile publice

Ce merge rău în România?

Unul dintre domeniile care merg foarte rău și care au un impact negativ substanțial în economie este cel al construcțiilor de infrastructură. În economia oricărei țări, acest domeniu are o importanţă deosebită ce rezidă în factorul mare de multiplicare al investiției în economie. Un rol important în acest domeniu îl are statul, care, din păcate, a gestionat foarte prost atât cheltuielile publice pentru investiții, cât și fondurile europene.

“În ultimii 15 ani, România a alocat din bugetul public cel mai mult din UE, ca pondere în PIB, în investiții, iar din punctul de vedere al infrastructurii este pe ultimul loc în UE, ceea ce înseamnă că țara noastră nu are în mod necesar o problemă de existență a resurselor, ci mai mult o problemă de gestionare a acestora și de eficienţă a investițiilor”.

Alte domenii care au un impact important asupra potențialului de dezvoltare al României și care nu performează sunt învățământul și sănătatea, iar cauzele sunt în principal legate de subfinanțare din partea statului și proasta gestionare a acestor domenii de către toate guvernele de până acum. Un alt domeniu care nu performează, care este nereformat, care este supradimensionat, care este măcinat de birocrație, suprapunere de atribuții și uneori corupție, este domeniul public, al administrației publice și al întreprinderilor de stat.

Care credeți că este principala cauză a menținerii decalajului de dezvoltare dintre România și alte state din UE?

În ultimii 17 ani, România a recuperat aproximativ 33 pp față de media europeană în termeni de PIB pe locuitor (PPS), de la 26% în anul 2000, a ajuns la 59% din media UE în anul 2016. În condițiile în care România înregistrează o creștere economică cu 2 pp peste media europeană, atunci în 5 ani poate să ajungă la un nivel al PIB pe locuitor de aproximativ 70% din media europeană, ceea ce va permite țării noastre să poată adera la zona euro. Principalele cauze care au condus la existența decalajelor față de media UE sunt slaba performanță a economiei până în 1990, pierderea, pe urmă, a cel puțin 10-15 ani din punctul de vedere al dezvoltării și al reformelor structurale, slaba gestionare a resurselor de către guvernanți.

Care este personalitatea care influențează cel mai mult evoluția României în prezent? De ce aceasta și prin ce/cum anume?

În mod normal, persoanele care influențează cel mai mult evoluția unei țări sunt premierul și președintele țării, în funcție de forma de organizare a statului. În România, în momentul de față, sunt mai multe persoane care influențează deciziile. Pe lângă președinte, prim-ministrul împarte puterea decizională cu președintele Senatului și cel al Camerei Deputaților, deoarece premierul nu este și președintele coaliției care se află la guvernare. De altfel, ținând cont de modul în care s-au desfășurat lucrurile de la alegeri și până acum, se pare că cea mai influentă persoană este președintele partidului cu cea mai mare pondere în Parlament, care este și președintele Camerei Deputaților. Dar atât președintele, cât și prim-ministrul sau ceilalți sunt persoane, și nu personalități.

“Din păcate, în momentul de față nu există o personalitate care să influențeze decisiv evoluția României”.

Economia nu mai trebuie stimulată

Care este cea mai mare amenințare care ar putea influența evoluția României în următorul an? De ce spuneți asta?

În anul 2018, cel mai mare risc cu care se poate confrunta România constă într-un derapaj bugetar care ar putea afecta și creșterea economică, în sensul unei aterizări forțate a economiei. De aceea, este necesar ca bugetul să fie gestionat eficient, deficitul bugetar să rămână sub 3%, iar economia nu mai trebuie stimulată în niciun fel deoarece orice măsură suplimentară aplicată în 2018 poate dezechilibra structura creșterii economice, ar amplifica inflația și ratele dobânzilor. Anul acesta, economia are nevoie numai de investiții și atrageri consistente de fonduri europene orientate spre infrastructură. Este singura soluție prin care economia poate fi dirijată spre rate de creștere diminuate sustenabile o lungă perioadă și fără să înregistreze o decelerare bruscă spre criză economică.

Cine credeți că ar putea schimba în bine evoluția țării noastre în viitorul apropiat? De ce acesta/aceasta și cum anume?

Nu cred că există o persoană anume, ci mai degrabă contează politicile pe care Guvernul le va aplica în viitor. Cred că este nevoie de un plan de dezvoltare care să ducă țara noastră în zona euro, acest eveniment fiind unul care poate schimba în bine evoluția României. Cred că aderarea la ZE, alături de aderarea la NATO și la UE, poate fi al treilea pilon de dezvoltare atât al democrației, cât și al economiei.

În care țări aveți cea mai mare încredere? (primele cinci) Ce anume la aceste țări vă inspiră încredere?

Cred că încrederea e corelată în special cu siguranța și din acest punct de vedere cele mai sigure țări cred că sunt: Noua Zeelandă, Australia, Elveția, Islanda, Danemarca sau Japonia și, de ce nu, SUA. Încrederea în aceste țări este determinată de nivelul avansat de democrație, nivelul ridicat al dezvoltării economice, nivelul ridicat de trai, de siguranță a locuitorilor, număr redus de infracțiuni, de localizarea geografică ce le face pe unele greu de atacat sau cucerit, depărtarea de zonele de conflict armat, standarde ridicate dotare armată și de apărare.

În care țări aveți cea mai puțină încredere? (primele trei) Ce anume la aceste țări vă inspiră neîncredere?

Ţările din Africa, Ucraina, Pakistan, Columbia, Guatemala, Sudan, Siria sunt câteva dintre ţările în care încrederea este scăzută deoarece în unele dintre ele există conflicte armate, traficanţi de droguri, conflicte religioase, acte teroriste, dictaturi sau democraţii primitive.

Care este valoarea care definește România în prezent? Dar valoarea care lipseşte cel mai mult în societatea românească la acest moment?

Cred că dacă există ceva care definește România atunci nu poate fi altceva decât valorile tradiționale românești. Valoarea care lipsește de mulți ani în România este tocmai existența unei scale solide de valori. În acest moment, din păcate, valorile în societate sunt apreciate după alte criterii (incompetența, averea, banii, snobismul etc) decât cele care definesc valoarea intrinsecă a individului.

De la 1 la 5 (1 = foarte rar, 5 = foarte frecvent), cât de frecvent credeți că sunt încălcate în prezent în România următoarele valori?

Promovarea competenței=4.

Respectul față de adevăr=3.

Angajamentul față de valorile naționale=2.

Libertatea de exprimare=2.

Încrederea în instituții=5.

Sancționarea corectă a ilegalităților=5.

Cum apreciați pe o scală de la 1 la 5 (1 = foarte proastă, 5 = foarte bună) calitatea clasei politice care a decis soarta României în ultimii 10 ani? Principalul defect/Principala calitate?

Din păcate, clasa politică pe medie este de slabă calitate, iar cele mai importante motive care stau la baza acestei stări de fapt sunt: slaba calitate a factorului uman, inexistenţa criteriilor de promovare, existența și implicarea cercului personal de cunoscuți în asigurarea obedienței față de conducător, lipsa de implicare a valorilor, dezinteresul pentru alegeri etc.

Principalul defect al clasei politice este profesionalismul, și aici nu mă refer la tehnocrați parașutați peste noapte în haină de politicieni, ci la politicieni cu un puternic background profesional.

Învăţământul şi sănătatea, subfinanţate

Care este greşeala cea mai mare a clasei politice din ultimii 10 ani?

Cea mai mare greșeală a fost că nu s-a realizat o reformă a clasei politice, o reașezare pe noi temelii ale edificiului democratic, cu principii sănătoase care să nu dezbine, ci care să coaguleze valorile. O altă greșeală a fost că nu s-a reușit reformarea și consolidarea unor domenii vitale ale statului precum învățământul, sănătatea și justiția.

Ce urare ați face României pentru 2018?

Îmi doresc ca, în anul următor, România să prospere mai mult, să-și consolideze valorile, să se dezvolte într-un ritm dublu față de UE, dar echilibrat, pentru diminuarea decalajelor, să-și continue drumul spre creșterea calitativă a democrației, să aibă un rol din ce în ce mai mare în UE și să fie în continuare o zonă de stabilitate.

 

Acesta este al treilea palier al unei ample analize Jurnalul şi Antena 3 (primele două sunt studiile Avangarde şi CURS), reprezentat de opiniile competente solicitate unui număr de 20 de experți din diverse domenii, cu ajutorul cărora am reușit să conturăm orizontul așteptărilor şi inventarul dezamăgirilor românilor în anul Centenarului. Ceea ce urmează este o lectură pasionantă, dincolo de rigoarea științifică a cercetărilor sociologice, iar în zilele următoare veți găsi pe larg în Jurnalul comentariile și analizele critice ale celor douăzeci de profesioniști care au participat la acest demers unic.

Citeşte mai multe despre:   Daniel Armeanu,   100. Românii în anul Centenarului

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Preşedintele Iohannis a închiriat una dintre casele din Sibiu pentru firma asociatului unui penal

Preşedintele Iohannis a închiriat una dintre casele din Sibiu pentru firma asociatului unui penal
Galerie Foto Preşedintele Klaus Iohannis, al cărui mesaj public este bazat exclusiv pe un discurs „anti-penali” şi care apreciază în mod pozitiv activitatea DNA şi cea desfăşurată, până de curând, de Laura Codruţa...

Investiții la sat rămase de căruță. Cele opt minuni ale lumii din Cungrea

Investiții la sat rămase de căruță. Cele opt minuni ale lumii din Cungrea
Galerie Foto La 11 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, satul românesc a rămas tot în epoca medievală: cu 70 la sută din drumuri cel mult pietruite, cu doi din trei săteni cu wc în fundul curții și cu cea mai...

Falcon Security, o afacere socru-ginere de succes, pe banii statului

Falcon Security, o afacere socru-ginere de succes, pe banii statului
Galerie Foto Falcon Security SRL, o firmă de pază din Bucureşti, a primit milioane de euro de la instituţii de stat din Capitală, majoritatea contractelor fiind primite direct, fără licitaţie. Ascensiunea economică a...

Platfusul copiilor, spaima părinţilor

Platfusul copiilor, spaima părinţilor
Mulţi părinţi se îngrijorează că micuţii lor au platfus sau sunt crăcănaţi. Ortopedul Mihai Jianu explică, însă, că până la 4 ani, toţi copiii au platfus, apoi la 90% dintre ei se topeşte grăsimea din...

“Săgeata lui Cocoș“, spaima ANRP, şi-a pus la adăpost afacerile controversate

“Săgeata lui Cocoș“, spaima ANRP, şi-a pus la adăpost afacerile controversate
Unul dintre cei mai controversați afaceriști, Gheorghe Stelian, zis “Stelu”, apropiat al lui Dorin Cocoș și al Elenei Udrea, a demarat, încă din 2015, un plan având ca obiect punerea la adăpost a grupului de...

Moartea judecătorului Stan Mustaţă se adaugă unui şir de decese suspecte în puşcăriile din România

Moartea judecătorului Stan Mustaţă se adaugă unui şir de decese suspecte în puşcăriile din România
La fix patru ani de la pronunţarea sentinţei definitive în Dosarul “Telepatia”, judecătorul Stan Mustaţă, cel care a fost scos din proces, cu ajutorul DNA, a murit în condiţii suspecte, după ce a fost...

Firma unei apropiate a PDL, contract de 19,3 milioane de euro cu Metrorex

Firma unei apropiate a PDL, contract de 19,3 milioane de euro cu Metrorex
Metrorex SA a atribuit, la începutul acestei luni, un contract de aproape 20 de milioane de euro, pentru întreţinerea şi curăţenia în staţii, birouri, trenuri şi alte locaţii. Banii reprezintă contravaloarea...

Dorica Dan, preşedinte ANBRaRo: „Vrem să îmbunătățim accesul pacienţilor cu boli rare la o îngrijire optimă”

Dorica Dan, preşedinte ANBRaRo: „Vrem să îmbunătățim accesul pacienţilor cu boli rare la o îngrijire optimă”
Galerie Foto O persoană afectată de o boală rară are nevoie de circa șapte ani de chinuri, pentru a fi diagnosticată, şi este văzută, în medie, de cel puţin şapte medici înainte, relevă un studiu realizat la nivel...

Medicul Ovidiu Băjenaru: „Reabilitarea pacientului după un accident vascular cerebral este esenţială”

Medicul Ovidiu Băjenaru: „Reabilitarea pacientului după un accident vascular cerebral este esenţială”
Galerie Foto Statisticile privind accidentul vascular cerebral (AVC) sunt îngrijorătoare pentru lumea medicală internaţională, afecţiunea reprezentând a treia cauză de deces, după bolile de inimă şi cancer. În România,...

Legea manualelor şcolare, declarată neconstituţională pentru un viciu de procedură

Legea manualelor şcolare, declarată neconstituţională pentru un viciu de procedură
Una dintre legile importante, adoptate de Parlament, în privinţa manualelor şcolare din învăţământul preuniversitar, a fost declarată neconstituţională, în ansamblul său, de către CCR, pe motiv că a fost...

Plângeri penale „fără număr” pentru fostele vedete ale DNA

Plângeri penale „fără număr” pentru fostele vedete ale DNA
Galerie Foto Foștii procurori anticorupție, deveniți celebri pentru scandalurile în care au fost implicați și abuzurile de care sunt acuzați că le-au săvârșit, Emilian Eva și Mircea Negulescu, zis “Portocală”, vor...

Cum a „spart” Preşedinţia aproape 40 de milioane de lei, în 3 ani şi jumătate de mandat al lui Klaus Iohannis

Cum a „spart” Preşedinţia aproape 40 de milioane de lei, în 3 ani şi jumătate de mandat al lui Klaus Iohannis
Galerie Foto Recenta rectificare bugetară, anunţată de către Cabinetul Dăncilă, soldată cu reducerea cu peste 20 la sută din fondurile Administraţiei Prezidenţiale, erodează şi mai mult, dacă era posibil, relaţiile...

Cât de „vinovată” este tiroida, cea arătată cu degetul în obezitate

Cât de „vinovată” este tiroida, cea arătată cu degetul în obezitate
Întrebaţi de ce glandă endocrină au cunoştinţă, cei mai mulţi oameni răspund tiroida. De fapt, foarte mulţi spun chiar „glandă” tiroidei, deşi nu ea este împărăteasa glandelor, ci hipofiza. Tiroida...

Familia Blaga se întoarce și în afaceri. Pe bani publici

Familia Blaga se întoarce și în afaceri. Pe bani publici
Galerie Foto Compania deţinută de fiica fostului co-preşedinte al Partidului Naţional Liberal Vasile Blaga, Agathe Cristina Rudeanu, şi de ginerele acestuia, Ioan Andrei Rudeanu, încearcă să pună mâna pe un contract de...

Prima măsură concretă de rezolvare a situaţiei din puşcării. Va fi o închisoare de 5 stele

Prima măsură concretă de rezolvare a situaţiei din puşcării. Va fi o închisoare de 5 stele
Galerie Foto Guvernul României a luat, la sfârşitul lunii trecute, prima măsură concretă cu privire la rezolvarea situaţiei supraaglomerării din penitenciare, după ce, în aprilie 2017, Curtea Europeană a Drepturilor...
Serviciul de email marketing furnizat de