Deputat la 24 de ani. Mara Mareş: „Politicianul trebuie să fie în slujba cetăţeanului”

Mara Mareş este unul dintre cei mai tineri candidaţi la alegerile parlamentare din acest an. Ardeleanca de 24 de ani i-a luat locul fostului ministru Gheorghe Ialomiţianu pe listele PNL Braşov şi va fi prima propunere a liberalilor pentru Camera Deputaţilor. Asta i-a enervat teribil pe cei din vechea gardă, care au numit-o ironic “amazoană”. Chiar şi aşa, tânăra şcolită la Londra spune că şi-a dorit de mică să facă politică, pentru că vrea să schimbe ceva în bine pentru ţara în care trăieşte. Mara s-a întors în România după ce a terminat o facultate şi un masterat în Marea Britanie şi vrea să schimbe percepţia românilor faţă de tinerii politicieni.

Mara, fă-ne o scurtă prezentare. Cine eşti şi ce vrei de la noi?

Eu nu vreau nimic de la voi. Vreau să ştiu ce vreţi voi de la mine, ca să şi ofer. (râde)

Uite, ne spui câte ceva despre tine. O scurtă prezentare a candidatului PNL Mara Mareş.

Da! Sunt Mara Mareş, am 24 de ani şi candidez pentru un loc în Camera Deputaţilor din partea PNL. M-am născut la Făgăraş, unde am locuit până la 16 ani, iar în 2008 am avut şansa de a pleca la studii în Marea Britanie. Acolo am studiat timp de doi ani la Colegiul St. Clare’s din Oxford, am absolvit Bacalaureatul internaţional, apoi au urmat patru ani la King’s College London, unde am studiat Studii Europene şi Internaţionale, un an din care l-am petrecut la Madrid cu program Erasmus, unde am studiat ştiinţe politice în limba spaniolă. În ultimul an am urmat masteratul la University College of London, Politici Publice Europene, asta despre parcursul meu educaţional. Am revenit în România cu gândul de a face ceva pentru ţara mea şi cu gândul ăsta am şi plecat, să învăţ ca să mă pot întoarce şi cu gândul de a mă implica active în modernizarea societăţii şi în promovarea valorilor reale. Drept urmare, cum poţi să faci o schimbare mai bine decât prin intermediul politicii?, că aşa funcţionează într-o democraţie. Aşa că am intrat în competiţia internă a PNL pentru un loc pe lista de candidaţi. Am prezentat un proiect în faţa unei comisii interne şi ulterior s-a anunţat că PNL Braşov a avut şi curajul şi încrederea de a mă desemna prima pe lista pentru Camera Deputaţilor.

De când eşti în PNL şi de ce ai ales PNL şi nu alt partid?

Sunt membru PNL din 2014 şi am activat la PNL Braşov, organizaţia de tineret şi PNL Diaspora, organizaţia din Londra. De ce PNL şi nu alt partid? Pentru că viziunea şi ideologia liberală este cea mai consonantă cu ideologia mea personală şi cu imaginea mea despre cum ar trebui să funcţioneze o societate, o imagine pe care mi-am format-o şi cât timp am studiat domeniul ştiinţelor politice. Mai mult decât atât, semnalul dat de PNL, de reînnoire a clasei politice, de reîmprospătare şi de a scoate în faţă oameni noi, oameni tineri, m-a ajutat ca eu să beneficiez de oportunitatea asta şi să reuşesc să pun în aplicare planurile care sunt în special pentru tineri.

Tu ai ales să candidezi sau ţi s-a propus? Cum a venit ideea?

Eu îmi doream demult să fac politică, însă sugestia a venit chiar de la Organizaţia de Tineret de la Braşov, care m-au susţinut şi au crezut că m-aş potrivi pentru asta.

Tatăl tău este un om politic cu ştate vechi în fostul PDL. Am văzut că după ce ai fost propusă pe liste, vechii politicieni te-au etichetat ca fiind “fata lui tata” şi “amazoana PNL”.

Asta cu amazoana nu cred că era pentru mine (râde). Nu vreau să răspund la acuze de genul ăsta! Eu vreau să las să vorbească faptele pentru mine şi cred că în clipa în care lumea o să-şi dea seama ce pot, ce vreau să fac şi ce ştiu să fac şi că plec la drum cu bună credinţă şi nu plec cu vreun gând necurat sau cu gândul la vreo faptă care să nu ţină de activitatea de parlamentar, atunci cred că o să se oprească şi genul ăsta de păreri. Mai mult nu ştiu ce să spun despre asta. Chiar nu vreau să intru în lucruri de genul…

Părinţii tăi ce spun despre această candidatură? Ce spune familia având în vedere că tu ai o vârstă destul de fragedă, ca să spunem aşa, 24 de ani.

În primul rând nu vreau să discut despre viaţa personală, la modul general, nu doar cu voi. În al doilea rând, familia şi apropiaţii mă susţin şi chiar reprezintă un sprijin moral extraordinar să îi simt alături de mine, inclusiv bunicii mei sunt principalii mei susţinători şi mă urmăresc cu tot ce fac la televizor, urmăresc politica aşa, în general, ca să poată să îmi dea sfaturi mai documentate. Sunt lângă mine şi contează foarte mult, pentru că atunci când ai apropiaţii lângă tine prinzi putere mai multă şi ai senzaţia că poţi să faci lucruri măreţe.

Cum ti s-au părut oamenii cu care ai discutat în campanie? Ei cum te percep, mai ales că eşti o figură nouă în politică?

Oamenii sunt foarte entuziaşti. În primul rând pentru că văd că pleacă politicienii vechi şi vin oameni noi. Cred că aşa e ca o gură de speranţă pentru toată lumea. Şi chiar m-am plimbat, am făcut campanie, am vorbit cu oamenii, eu şi echipa de la PNL Braşov, şi am primit un entuziasm de necrezut din partea oamenilor. Chiar nu mă aşteptam să fie atât de încrezători într-un om tânăr. Şi noi avem pe listă încă o femeie, avem o listă care îmbină şi tinereţea şi experienţa. PNL Braşov a avut grijă să trimită în Parlament oameni care sunt reprezentativi pentru întreaga societate, că până la urmă trebuie să fim reprezentaţi cu toţii, şi tinerii, şi femeile, şi oamenii în vârstă şi minorităţile.

A contat cumva faptul că tatăl tău este om politic? Adică, te-ai simţit vreodată influenţată, uite, tata face lucrul ăsta, iar eu când cresc vreau să fac acelaşi lucru. A contat sau nu că tatăl tău face politică?

Pasiunea mea pentru politică s-a născut înainte ca tata să facă politică. Ţin minte când eram copil şi vedeam politicienii la televizor, îi spuneam mamei că acolo îmi doresc să ajung şi eu. Mama mea este doctor, nu m-am făcut doctor. Tata a făcut politică după ce am simţit eu că ăsta ar fi drumul meu. Deci, bineînţeles, tata mă ajută şi mă sprijină, dar nu aşa cum s-a speculat că m-ar fi impus el pe vreo listă. Lucrul ăsta e greu. Cine face politică locală ştie că nu există, că nu e aşa.

Îţi dă sfaturi?

Bineînțeles că îmi dă sfaturi, absolut şi el şi mama mă sfătuiesc mereu.

Şi acum în campanie, cum sunt? Poţi să ne povesteşti puţin?

Mă susţin în primul rând din punct de vedere moral. Nu neapărat sfaturi tehnice, pentru că ar trebui să stea cineva permanent cu mine toată ziua ca să ştie exact ce fac şi ce am de făcut, ori asta e foarte greu. Sunt lângă mine, îmi spun să fiu puternică, să nu iau în seamă răutăţile, şi să fiu mereu conştientă de lucrurile bune pe care eu vreau să fac şi astea să-mi dea putere.

Consideri că vârsta ta este potrivită ca să faci politică în acest moment la nivel înalt? În condiţiile în care tu îţi doreşti, desigur, un mandat în Parlament.

Nu consider că vârsta este nepotrivită şi o sa dau un singur motiv, foarte important, spun eu şi anume, nevoia tinerilor de a fi şi ei reprezentaţi în Parlament. Cine îi cunoaşte mai bine gândurile şi dorinţele unui tânăr, dacă nu tot cineva tânăr? Un om apropiat de vârsta unui tânăr ştie mai bine cum ţi se desfăşoară viaţa, prin ce treci, mai mult decât un om de vârsta a doua sau de vârsta a treia. Valabil şi invers. Eu probabil nu ştiu la fel de bine ca un cetăţean de vârsta a doua sau a treia care îi sunt nevoile acelora din generaţia lui. Eu cred că Parlamentul trebuie să fie reprezentativ pentru toată lumea, aşa cum am spus, femei, bărbaţi, tineri, oameni în etate, minorităţi, şamd. Tinerii sunt acum foarte slab reprezentaţi în Parlament. Avem trei parlamentari sub 30 de ani în legislatura asta.

Am să-ţi reamintesc faptul că în 2012 a mai fost un candidat tânăr, pe listele de la PSD, avea atunci tot 24 de ani, vorbesc despre Cătălina Ştefănescu. A fost ironizată, s-a spus că e protejata lui Liviu Dragnea şi nu s-a făcut mai deloc remarcată prin activitatea sa în Parlament.

Eu nu cunosc parcursul politic al Cătălinei Ştefănescu, cunosc însă reacţia media de care ea a avut parte. Şi mi s-a părut una nedreaptă, pentru că se afla atunci în acelaşi punct ca şi mine, în punctul în care nu avea cum să fi dobândit ceva, unde mă aflu şi eu acum. Eu nu cer clemenţă, cer doar răbdare. ceea ce cred că ar fi trebuit să ceară şi Cătălina Ştefănescu la momentul respectiv. Repet, nu ştiu parcursul ei politic, nu ştiu ce a făcut, însă această reacţie incipientă, sper ca prin munca pe care o voi face eu în Parlamentul României să opresc din a se reîntâmpla situaţii similare, când poate alt tânăr sau altă tânără vrea să acceadă în Parlamentul României.

Tu ce îţi doreşti de fapt să faci în Parlamentul României? Ce proiecte ai? Spune-ne măcar trei dintre ele!

Aşa cum sună şi mottoul campaniei mele, "Tânăr pentru tineri", eu îmi propun să contribui la îmbunătăţirea situaţiei mai puţin fericite cu care se confruntă acum tinerii. Îmi doresc să le creez tinerilor condiţii să rămână în ţară, iar cei ce au plecat deja la muncă sau la studii în străinătate, să revină în România. Să găsească aici un mediu propice pentru a putea reveni.

Concret! Cum anume?

Problema pe care o consider cea mai gravă este legată de şomajul în rândul tinerilor şi accesul acestora la piaţa muncii. Ştim foarte bine cât de neplăcut stau lucrurile. Şi susţin încurajarea de a-şi deschide propria afacere. Până la urmă fac parte din PNL, trebuie să susţin şi tinerii antreprenori, pe cei care vor să construiască un IMM şi avem un şomaj foarte ridicat, de 24% în rândul tinerilor, peste media media europeană de 22%, asta spune Eurostat, nu eu. În privinţa antreprenoriatului, avem în România 22 de IMM-uri la mia de locuitori, aproape jumătate faţă de media europeană de 42 de IMM-uri, la mia de locuitori. Trei lucruri concrete mi-ai spus, asta este unul dintre ele. Ar mai fi regândirea şi îmbunătăţirea sistemului de acordare a stimulentelor fiscale pentru companiile care angajează tineri. Un altul ar fi creşterea accesului la informaţii legate de finanţări acordate de stat pentru tineri, pentru cei care vor să îşi deschidă un business, debirocratizarea la maximum a procesului prin care tinerii vor să obţină aceste fonduri, vorbim fie de ţările de Est sau Start-up diaspora şi analizarea şi reproiectarea programelor de finanţare pentru încurajarea antreprenoriatului. O altă idee ar fi crearea unui cadru de mentor-sheet pentru tinerii care vor să aleagă calea antreprenoriatului. Ce înseamnă asta? Oameni cu experienţă în business să aibă un cadru legal în care să îi poată instrui pe cei care doresc să-şi deschisă o afacere. Şi partea bună a acestei idei este că programul este eligibil să fie finanţat din fonduri europene 2014-2020. Eu zic că e important. Sunt mulţi dornici, dar se împiedică de birocraţie, de lipsa de informaţii.

Tu ai făcut studii în străinătate. Ştim foarte bine că sistemul educaţional românesc este cu mult diferit faţă de ţări precum Anglia, Franţa sau Germania. Cum crezi că ai putea să ajuţi sistemul educaţional din România prin experienţa dobândită în anii petrecuţi la studii în afara ţării?

La nivel teoretic, ce aş putea să spun este că în România cred că este mai mare nevoie de inducerea unui spirit de analiză şi a unui mecanism critic a ceea ce învăţăm. Până la urmă eu am mai "criticat" acest învăţat pe de rost, e absolut necesar, dar până la un punct. Şi de acolo elevul sau studentul trebuie lăsat să îşi formeze şi singur propria părere atâta timp cât are informaţiile şi are mecanismele de analiză. Sunt diferenţe foarte mari între Marea Britanie şi România. Diferenţele sunt şi cele de mentalitate. Domeniul educaţiei se pliază cel mai bine pe ceea ce aş vrea eu să fac pentru tinerii din România.

În ce comisii ai vrea sa activezi după intrarea în Parlament?

În Comisia de Educaţie şi Comisia de Politică Externă.

Ce îţi doreşti să schimbi la generaţia ta?

Nu îmi doresc să schimb nimic la generaţia mea, îmi doresc să schimb percepţia asupra generaţiei mele. Şi îmi doresc ca tinerii să fie priviţi cu mai multă încredere şi să nu li se dea doar o şansă, ci mai multe, pentru că eu chiar simt că suntem pregătiţi să facem treabă bună dacă avem şi oportunitatea şi ni se acordă şi culoarul.

Ce îţi place şi ce nu îţi place la politica din România?

Nu-mi place postura asta pe care ori se aşază politicianul singur, ori este aşezat oarecum de media, de societate, pe un piedestal cumva mai sus de cetăţean. Eu cred că lucrurile trebuie să fie invers. Cred că politicianul trebuie să fie în slujba cetăţeanului. Până la urmă cu ajutorul lui Dumnezeu, dacă voi ajunge în Parlament, eu ajung acolo pentru că m-au votat nişte oameni, atunci lucrul ăsta mă obligă ca întreaga mea muncă să fie în folosul acelor oameni şi cred că asta s-a ratat de multe ori în acţiunea multor politicieni. Acum eu sper că vârsta îmi trădează şi entuziasmul puţin. Sper ca următoarea legislatură să se plieze mai bine pe dorinţele României şi să asculte mai bine societatea.

Nu ştiu dacă ai văzut, dar politicienii se luptă înainte de a ajunge în Parlament pe funcţii, pentru preşedinţia Senatului, a Camerei, pentru locuri în Biroul Permanent. Asta înseamnă o idemnizaţie mai mare faţă de un parlamentar obişnuit. Ştii care sunt atribuţiile Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor? Ce face, care este rolul lui?

Nu mă lupt pentru nicio funcţie în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor. Cred că are datoria de a aproba proiecte. Lucrurile astea tehnice o să le studiez când o să ajung în Parlament, o să le învăţ mai bine atunci...

Dar diferenţa dintre legile organice şi legile ordinare ne-o poţi spune?

Legile ordinare reglementează acele situaţii din relaţiile sociale, care nu sunt stipulate de artiocolul 72 din Constituţie, acele probleme care sunt reglementate prin legile organice. Legile organice au nevoie de o majoritate 50% plus unu din totalul numărul parlamentarilor, iar legile ordinare de 50% plus unu din numărul celor prezenţi în sală.

Cred că mă caracterizează tenacitatea, ambiţia, buna credinţă, asta cred că aş pune-o în primul rând, şi moralitatea. Asta o spun fără a-mi face probleme de vreo falsă modestie. Nu am de gând să mă abat de la principiile pe care le consider eu morale, indiferent de circumstanţe sau de conjunctura politică.

PNL a înţeles semnalul dat de popor, de a scoate nişte oameni noi şi de a reînnoi clasa politică. De a aduce nişte oameni în faţă care nu au în spatele lor zece mandate de parlamentar, oameni cu o viziune proaspătă, mult mai potrivită timpurilor în care trăim şi eu cred că asta face principala diferenţă între PNL şi celelalte partide importante.