x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Dr. Cristian Udroiu: „Te bucură că un pacient, care vine aproape mort, pleacă viu”

0
Autor: Monica Cosac 09 Apr 2019 - 11:31
Dr. Cristian Udroiu: „Te bucură că un pacient, care vine aproape mort, pleacă viu”
Vezi galeria foto


Dacă până acum un deceniu bolile de inimă şi infarctul miocardic păreau apanajul persoanelor cu vârste mai înaintate, în ultimii ani tot mai mulţi tineri sub 40 de ani ajung pe masa de operație şi chiar mor din cauza unor astfel de afecţiuni. Majoritatea factorilor de risc ar putea fi ținuți sub control, avertizează medicii, arătând cu degetul în special către fumat, sedentarism şi stres. De ce vârsta pacienților cu probleme cardio-vasculare a început să fie tot mai mică și cum acționează stresul asupra organismului, dar și de ce nu este bun un regim alimentar extrem de restrictiv după un infarct, a explicat, pentru Jurnalul, medicul primar cardiolog Cristian Udroiu, doctor în științe medicale, cu competență în cardiologie intervențională. Am stat de vorbă cu medicul de la Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB), într-o gardă, „între două infarcturi”; din fericire, ambele cu deznodământ fericit.

Monica Cosac: - Care este profilul pacientului care ajunge la dumneavoastră, la urgență?

Dr. Cristian Udroiu: - Pacientul care vine la Spitalul Universitar de Urgență este pacientul ischemic, adică pacientul care vine cu infarct sau cu durere în piept. Bineînțeles că văd o gamă largă de pacienți - inclusiv pacienți cu hipertensiune, cu fibrilație sau cu valvulopatii – dar peste jumătate dintre cei pe care îi consult sunt cu durere în piept, fie acută, fie cronică – o durere mai veche – și vin la reevaluare.

Diferența majoră, față de acum 10 ani, când am început eu specialitatea, este că, în ultima vreme, acești pacienți ischemici sunt foarte tineri. De ce? Sunt pacienți care fumează, sedentari, în mare parte obezi, foarte stresați, care nu înțeleg riscurile unei vieți dezordonate – din punct de vedere medical, mă refer – și care se neglijează complet: neglijează simptomele, neglijează niște analize mai proaste, spun «lasă, că merge și așa» și ajung cu infarct – deci într-o fază foarte avansată.

M.C.: – Ați pomenit de pacienți foarte stresați. Dacă lăsatul de fumat, practicarea unui sport sau o dietă mai echilibrată țin, în mare măsură, de voința pacientului respectiv, stresul este generat de factori externi. Și mă refer la suprasolicitarea fizică sau psihică: presiunea dead-line-urilor, orele lucrate în plus; la gărzile medicilor, de exemplu, unde este și solicitare fizică, și psihică...

Dr. C. Udroiu: - Într-adevăr, muncim mult, garda este de 24 de ore şi suntem puţini medici. Într-o gardă, fac şi 20 – 24 de operaţii... în 24 de ore.

M.C.: -  24 de operații în 24 de ore?! Nu este epuizant pentru organism?

Dr. C. Udroiu: - Da, în garda trecută, atât am făcut. Este epuizant, după gardă suntem extrem de obosiți. Te bucură faptul că o operație îți iese bine, te bucură că un pacient, care vine aproape mort, pleacă viu, începe să deschidă ochii, să miște și să nu mai aibă dureri, să se liniștească, să nu se mai sufoce... Acum un sfert de oră, am avut un astfel de pacient: bărbat, 60 de ani, își aștepta nepotul în curtea grădiniței și a căzut. L-au resuscitat și l-au adus aici. I-am deschis vasul care era înfundat și a început să se trezească. Deci este o satisfacție foarte mare!

Acum suntem încă tineri – în echipa pe care o avem aici, suntem toți între 35 și 45 de ani – și tragem de noi, dar efectele se vor vedea în timp. Zilele trecute a venit, de exemplu, un medic ortoped, care făcuse gardă în altă parte, cu un AVC. La Ploiești, a murit un medic în gardă, la Arad, la Craiova – la fel.

Suprasolicitarea este mare. Din fericire, pe secția noastră, de exemplu, la Cardiologie, nu fumează nimeni. Trebuie să păstrezi un anumit stil de viață, iar majoritatea dintre noi facem şi sport.

Stresul acționează pe două căi. Pe de o parte, stresul îți strânge arterele coronare, îți crește tensiunea (descarcă hormoni de stres care strâng vasele de sânge și grăbesc un AVC sau un accident coronarian). Al doilea mecanism: ești stresat, agitat, ești nemulțumit de viața pe care o ai și, când ajungi acasă, nu mai ai chef să mai faci mișcare. Și atunci, stresul agravează boala cardiacă prin aceste două mecanisme: direct și indirect – pentru că îți taie cheful de a mai face mișcare; te duci acasă și te trântești în pat, la televizor.

M.C.: – Ce greșeli face, cel mai frecvent, un pacient cu boli cardiovasculare? Proasta gestionare a stresului ar fi una dintre ele...

Dr. C. Udroiu: - Factorii de risc cardiovascular, pe care trebuie să-i luăm în calcul tot timpul, sunt așa: fumatul, sedentarismul (care duce la obezitate), diabetul, hipertensiunea și colesterolul. Aceștia sunt cei 5 factori de risc pe care noi îi putem controla. La astea, se mai adaugă și vârsta, dar vârsta n-ai cum s-o controlezi. Dar: să nu fumezi, să-ți controlezi diabetul, să păstrezi un stil alimentar sănătos; dacă ești hipertensiv sau dislipidemic, să-ți iei tratamentul corect.

Eu am doar 40 de ani, dar iau tratament pentru colesterol de cinci ani, pentru că am o dislipidemie pe care vreau să mi-o tratez. Fac sport, nu fumez, dar sunt stresat și iau o doză mică de statină, astfel încât să-mi controlez valorile colesterolului. Fac analizele o dată pe an, verific dacă sunt ok.

Operaţii fără anestezie

M.C.: – Aveți o supraspecializare în cardiologie intervențională. Ce înseamnă asta, mai exact?

Dr. C. Udroiu: - Cardiologie intervențională înseamnă că tratezi pacientul intervenind în corpul lui prin intermediul unui tub foarte fin, de grosimea unei mine de pix - pe care îl introduci pe artera radială, de la mână, sau pe artera femurală, de la baza piciorului – și manevrezi diverse dispozitive cu care se desfundă vasele de sânge de la inimă. În momentul în care una dintre cele trei artere de la inimă se înfundă, se produce infarctul. Iar noi pe această cale intervenim. Fără anestezie, pentru că nu doare, este o procedură invazivă, dar nedureroasă. În același mod se pot dilata arterele de la nivelul gâtului, arterele renale, arterele de la picioare. În ultima vreme, s-a dezvoltat și în România - și mă bucur că pot să fac și eu asta – implantul de valve percutan. Valvele de la ieșirea de la inimă – valvele aortice – se pot implata percutan.    

M.C.: – De cât timp se face în România această procedură?

Dr. C. Udroiu: - În România, a început în urmă cu vreo 3-4 ani, câteva cazuri izolate, în sistemul privat, inițial, după care și la stat. De 2 ani, s-a demarat un program național, cu finanțare de la nivelul Casei (n.r. – CNAS). Noi, Spitalul Universitar, am început acum 2 ani și am făcut deja 30 de pacienți.

Problema este în felul următor: o astfel de valvă implantată pe cale percutană costă aproximativ 22.000 de euro. Deci Casa (n.r. - CNAS) decontează această sumă și, în sistemul de stat, pacientul nu mai plătește absolut nimic. Pacientul vine doar cu cardul de sănătate, biletul de internare, face procedura în spital și nu îl costă nimic. Casa decontează, doar pentru această procedură, deci fără costurile de spitalizare, aproape 120.000 de lei.

În sistemul privat, pacientul plătește mult mai mult pe lângă valvă. Iar asta este o problemă imensă. De ce? Pentru că procedura de implantare percutană se adresează pacientului vârstnic. Iar să-i ceri unui pacient vârstnic 10-20.000 de euro e absurd.

M.C.: – Nu se aplică această procedură și în cazul tinerilor?

Dr. C. Udroiu: - Nu se aplică la tineri pentru că este vorba de implantarea unei valve biologice, cu o durată de viață undeva la 10 - 15 ani, care nu necesită după aceea tratament anticoagulant - cum este în cazul valvei mecanice, care se implantează la restul pacienților -, pentru că vârstnicul are un risc de sângerare mai mare, are mai multe comorbidități și, atunci, tratamentul acesta anticoagulant i-ar face rău. Or, prin implantarea unei astfel de proteze biologice, tratamentul este minim și pacientul duce o viață normală.

M.C.: - Ați spus că doar 30 de pacienți au beneficiat de această procedură în cei doi ani. Nu este puțin?

Dr. C. Udroiu:– Evident că este necesară o finanțare serioasă. S-au făcut primii pași încurajatori, sper să fie în continuare susținut și să crească această finanțare. Și noi, ca medici, am căpătat experiență și procedurile merg mult mai bine. În acest moment există o listă de așteptare și facem cerere, lunar, către CAS, prin care să primim bani. Și sperăm să fim finanțați la capacitatea noastră reală de funcționare și tratare a pacienților, pentru că procedura este, într-adevăr, spectaculoasă.

Toți pacienții, care nu se știu între ei, descriu același lucru: «mi s-a luat o cărămidă de pe piept». Anul trecut, de Ziua Mondială a Inimii, am făcut o întâlnire, aici, la spital, cu toți pacienții care au beneficiat de valvă și toți sunt foarte bine – sunt pacienți care au între 75 și 92 de ani – merg, își îngrijesc nepoții... Deci este o procedură care crește foarte mult calitatea vieții pacientului vârstnic.

M.C. : - Câte persoane sunt acum pe lista de așteptare și câte astfel de intervenții faceți într-o lună?

Dr. C. Udroiu: - În acest moment, avem 12 pacienți pe lista de așteptare, complet investigaţi. Noi am făcut și 4, și 6 operații într-o lună – cam aceasta este capacitatea noastră, în acest moment. Într-un an, am putea ajunge la 50 de pacienți operați. Deci o finanțare pentru 50 de pacienți pe an este o finanțare reală pentru capacitatea noastră de spital și de echipă, pentru că este vorba de o muncă în echipă. Adică, suntem 2 cardiologi intervenționiști care facem această procedură, eu și profesorul Dragoș Vinereanu, este un chirurg  care ne asigură back-up - în caz că se întâmplă ceva, să poată interveni rapid -, este o echipă de terapie intensivă care asigură anestezia în timpul procedurii și urmărirea pacientului în primele ore, ecografiști – care fac ecografia trans-esofagiană, în timpul procedurii, și urmăresc pacientul înainte și după... Deci este vorba de o echipă cu mulți oameni.

Nu orice pacient vârstnic cu stenoză aortică beneficiază de valvă. Trebuie să nu aibă alte valve bolnave, i se face o tomografie a aortei, care măsoară exact diametrul valvei și o comandăm pe măsura pacientului (e pe clase de dimensiuni: foarte mici, mici, medii și mari).

La infarctul tratat cu pastile, cum era în România în urmă cu 10 ani, mortalitatea globală a pacienţilor, mă refer la cei care ajung în spital, era undeva la 14-16%. În prezent, prin Programul de Infarct, prin existenţa acestor centre de cardiologie intervenţională, mortalitatea a scăzut sub 7% la nivel de ţară, iar în centrele de înaltă performanţă, cum suntem şi noi, cu echipă dedicată şi cu tot ce trebuie, mortalitateaa scăzut sub 4%. Să scazi mortalitatea de la 16%, la 3-4% este spectaculos!

M.C.: -  Câte centre de cardiologie intervenţională sunt la nivel naţional?

Dr. C. Udroiu:-  La nivel naţional, în prezent, sunt 16 centre în Programul de Infarct: patru în Bucureşti, două la Târgu-Mureş, două la Cluj, mai sunt la Iaşi, la Braşov, Timişoara..  Din păcate, în partea de sud a ţării este o mare problemă pentru că este numai Bucureştiul. Adică, noi primim pacienţi cu infarct gardă de gardă de la Craiova - ştiţi povestea cu Busu, este singurul care a fost dilatat în infarct acolo. Şi de la Craiova, Târgu Jiu, deci Dolj, Gorj, Olt, Dâmboviţa, Prahova, Teleorman, până la Galaţi, Brăila, Constanţa, Buzău şi Vrancea. Pacienţii din toate aceste judeţe vin la Bucureşti. De aceea ajungi să faci atâtea infarcte într-o gardă!

M.C.: - Ce le recomandaţi oamenilor să facă, sau să nu facă, pentru a preveni bolile cardiovasculare?

Dr. C. Udroiu:- Recomandarea mea este să aibă un stil de viaţă sănătos înainte de a se produce un eveniment cardiovascular, iar recomandarea este şi pentru aparţinători. Un stil de viaţă sănătos înseamnă aşa: să nu fumeze, să facă mişcare; să mănânce câte puţin din toate, fără să abuzeze. Evident, de evitat: grăsimile, slana pe pâine. Dar nu înseamnă că, dacă mănânci două feliuţe de slaninuţă cu ceapă, e o tragedie. Însă, dacă mănânci mereu slană pe pâine, sau o pâine la masă, este o mare greşeală. Câte puţin din toate, ponderat. Ai voie să bei o cafea, inclusiv după ce ai făcut infarct, ai voie să bei un pahar de vin. Încurajez pacientul să bea o cantitate mică de alcool după, pentru că îi face bine psihic, emoţional, îl reintegrează în societate, în familie.

De multe ori, după infarct, familia devine extrem de restrictivă cu pacientul, nu-l lasă să mai facă nimic: nu-l lasă să care, nu-l lasă să mănânce, îi dă numai zeamă fiartă şi bietul om vine la control, după două luni, psihozat: «Doctore, mai bine muream de infarct, decât stilul ăsta ce viaţă!».

Le recomand oamenilor să facă mişcare, să se plimbe (mişcare de plăcere, nu să se agite cu probleme la serviciu, sau gospodina să muncească în casă), să se ducă în parc, să alerge, să joace un fotbal, să se plimbe cu bicicleta, tenis – orice formă de sport de plăcere!

M.C. – Cât timp ar fi ideal să alocăm mişcării?

Dr. C. Udroiu:- Ideal ar fi câte o oră şi jumătate – două, de 2 - 3 ori pe săptămână, chiar şi pentru cei mai în vârstă. Parcurile din Bucureşti, cel puţin, au numeroase zone în care există tot felul de dispozitive, la care pacienţii vârstnici, şi nu numai, au acces. În parcul IOR, de exemplu, de dimineaţă până noaptea, sunt oameni de toate vârstele care fac mişcare de plăcere şi care îşi fac lor bine.

M.C. - Cât ar trebui să mergem pe jos, în fiecare zi?

Dr. C. Udroiu:- Dacă e să privim la modul ideal, 10.000 de paşi. Dar este important şi cum faci aceşti paşi, că dacă îi faci ca şi cum ai merge după dric, ăia nu se pun. 10.000 de paşi în pas alert, grăbit, adică la o viteză de 5-6 kilometri pe oră.

Excesele, atât în plus, cât şi în minus, sunt greşite. Adică: să-i spui pacientului care are o boală de inimă «nu mai mănânci sare deloc» - e o greşeală medicală. Povestea „Sarea în bucate” este o poveste adevărată. Mâncarea trebuie să aibă gust, dar să nu stea cu solniţa pe masă.

Eu le recomand pacienţilor să bea o sticlă de bere. Dar, de fiecare dată, le precizez că sticla de bere înseamnă 0,5 litri, nu pet-ul de bere. Să bea un pahar de vin, nu o sticlă de vin! Nu contează dacă e alb sau roşu, contează să îţi placă. Efectul este, mai degrabă, de relaxare, de liniştire.  

 

Infarct sau stop cardiac?

Foarte mulţi oameni fac confuzie între infarctul miocardic și stop cardio-respirator, considerând că sunt același lucru. Cu toate că ambele patologii sunt extrem de periculoase, care pot fi mortale, sunt două lucruri diferite, atât prin modul de producere, cât și prin simptome.

L-am întrebat pe dr. Cristian Udroiu care este diferența între stop cardiac și infarct, având în vedere că sunt două noțiuni des confundate, chiar și în mass media.

„Este o diferență imensă stop cardiac și infarct miocardic. Infarctul miocardic înseamnă o boală prin care un vas de sânge de la inimă este complet înfundat și care nu este neapărat și stop cardiac. Stop cardiac înseamnă că inima s-a oprit. Inima se poate opri din cauza unui infarct, a unei tulburări de ritm, se poate opri din mai multe cauze. Infarctul este o boală gravă, mortală – dacă nu o tratezi, crește foarte mult mortalitatea”, explică dr. Udroiu.

 

 

 

 

 

 

 

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Miza pentru care Lazăr se ține de scaun: pensia de 27.000 de lei pe lună

Miza pentru care Lazăr se ține de scaun: pensia de 27.000 de lei pe lună
Augustin Lazăr alege să-și finalizeze cariera de procuror în cel mai urât mod posibil. Luptându-se să rămână în funcția de procuror general, până în ultima zi a mandatului, deși, încă de acum șase luni...

Radu Găvan: Scriitorii sunt diavoli sau zei, dar și fragili în fața celorlalți

Radu Găvan: Scriitorii sunt diavoli sau zei, dar și fragili în fața celorlalți
Galerie Foto Scriitorul Radu Găvan şi-a cucerit cititorii prin stilul său direct. „Diavoli fragili" este al treilea roman al autorului, un roman întunecat dar din care reiese dragostea pentru literatură. O carte despre fragili...

Lupta cu osteoporoza începe în adolescenţă

Lupta cu osteoporoza începe în adolescenţă
Un bau-bau mai recent sperie lumea: osteoporoza. Adică, prin pierderea de masă osoasă, se şubrezesc oasele şi apar fracturi la căderi banale. Sunt atacate de osteoporoză mai cu seamă femeile, după instalarea...

Piața Obor – raiul strugurilor de aprilie la 2,90 lei/kg

Piața Obor – raiul strugurilor de aprilie la 2,90 lei/kg
Cu două săptămâni înainte de Paște, în Piața Obor, un kilogram de struguri e mai ieftin decât 2 legături de ceapă. Nu e scumpă ceapa, cum s-ar putea crede, ci strugurii sunt cei care au eclipsat verdețurile...

CCR: Recomandările MCV nu sunt obligatorii. Aderarea la UE nu poate afecta supremaţia Constituţiei

CCR: Recomandările MCV nu sunt obligatorii. Aderarea la UE nu poate afecta supremaţia Constituţiei
Galerie Foto Una dintre încercările disperate de a anihila Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, structura de parchet care investighează “unităţile de elită” ale DNA din Ploieşti şi Oradea, care a...

Pe vremea când era primar la Sibiu, Iohannis a vrut să desființeze Consilul Național pentru Soluționarea Contestațiilor

Pe vremea când era primar la Sibiu, Iohannis a vrut să desființeze Consilul Național pentru Soluționarea Contestațiilor
Într-unul dintre multele mandate pe care actualul preşedinte al României, Klaus Werner Iohannis, le-a avut în calitate de primar al Sibiului, acesta a încercat să desfiinţeze reglementările legale care dădeau dr...

Ziua “Z”: CCR decide dacă Înalta Curte a încălcat Constituţia

Ziua “Z”: CCR decide dacă Înalta Curte a încălcat Constituţia
Galerie Foto Curtea Constituţională va decide, astăzi, dacă va admite sau nu sesizarea făcută de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură...

Dr. Cristian Udroiu: „Te bucură că un pacient, care vine aproape mort, pleacă viu”

Dr. Cristian Udroiu: „Te bucură că un pacient, care vine aproape mort, pleacă viu”
Galerie Foto Dacă până acum un deceniu bolile de inimă şi infarctul miocardic păreau apanajul persoanelor cu vârste mai înaintate, în ultimii ani tot mai mulţi tineri sub 40 de ani ajung pe masa de operație şi chiar mor...

În laparoscopie, chirurgul palpează organele cu vârful instrumentelor, nu cu degetele

În laparoscopie, chirurgul palpează organele cu vârful instrumentelor, nu cu degetele
Un pas important făcut de chirurgie a însemnat extinderea intervenţiilor minim invazive. Nu se mai practică o tăietură mare, cu bisturiul, ca în chirurgia clasică, se fac 2-3 incizii mici, cât butoniera de la c

Torţionarul C.I.-ist Gheorghe Lazăr compromitea deţinuţii. Procurorul Augustin Lazăr se opunea eliberării acestora

Torţionarul C.I.-ist Gheorghe Lazăr compromitea deţinuţii. Procurorul Augustin Lazăr se opunea eliberării acestora
Galerie Foto Dezvăluirile legate de modul în care Comisia de Liberări Condiţionate de la Penitenciarul Aiud, din perioada 1985-1986, condusă de actualul procuror general Augustin Lazăr, a refuzat, de două ori, eliberarea...

Clubul celor care se trezesc la 5 dimineața

Clubul celor care se trezesc la 5 dimineața
Galerie Foto Cine ar vrea să se trezească zilnic cu noaptea în cap fără să fie nevoit să o facă? Majoritatea vrem să dormim mai mult, să muncim de pe o plajă și să ne facem siesta la prânz. Doar că alarma sună în...

Generalul Opriș, coleg de serviciu cu un acuzat din dosarul „Realitatea”

Generalul Opriș, coleg de serviciu cu un acuzat din dosarul „Realitatea”
Galerie Foto Fostul director al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), devenit celebru, în timpul mandatelor la Cotroceni ale lui Traian Băsescu, Marcel Opriş, a renunţat, la sfârşitul anului trecut, la calitatea de...

Cătălin Mahu: „Nu cred că într-o generație vom mai auzi de ștevie, de borș de urzici”

Cătălin Mahu: „Nu cred că într-o generație vom mai auzi de ștevie, de borș de urzici”
După o experiență de peste 20 de ani în lumea restaurantelor, antreprenorul Cătălin Mahu s-a pus la birou și și-a scris toate amintirile legate de mâncărurile din copilările, deschiderea primelor restaurante...

„Cancerul de colon pe ramura dreaptă e mai viclean”

„Cancerul de colon pe ramura dreaptă e mai viclean”
Scoaterea apendicelui nu se mai face pe bandă rulantă, ca altădată, deoarece acesta are rol în imunitate. Cancerul de colon pe ramura din dreapta dă anemii, dar simptomele sunt mai vagi. Prin urmare, acestea sunt...

Capii listelor de candidaţi pentru europarlamentare şi-au scos veniturile la vedere

Capii listelor de candidaţi pentru europarlamentare şi-au scos veniturile la vedere
Galerie Foto Înscrierea în cursa electorală pentru alegerile europarlamentare, din data de 26 mai, scoate la lumină informaţii extrem de interesante despre principalii candidaţi ai partidelor politice cu şanse să acceadă...
Serviciul de email marketing furnizat de