x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Elitele româneşti, în viziune pariziană

0
Autor: Lavinia Betea 07 Iul 2008 - 00:00

ROMĂNIA LA PARIS ● Tranziţia noastră, în dezbatere europeană
Ultima apariţie a editurii pariziene l’Harmattan este "La Roumanie post 1989". Istoricul Catherine Durandin sintetizează portretul elitelor româneşti prezentat, în amintita carte, cititorilor francezi.



ROMĂNIA LA PARIS ● Tranziţia noastră, în dezbatere europeană
Ultima apariţie a editurii pariziene l’Harmattan este "La Roumanie post 1989". Istoricul Catherine Durandin sintetizează portretul elitelor româneşti prezentat, în amintita carte, cititorilor francezi.

  • Jurnalul Naţional: În mediile ştiinţifice sînteţi apreciată ca unul dintre cei mai buni specialişti în istoria României şi relaţiilor ei euro-atlantice. De unde acest... interes?
Catherine Durandin: Interesul meu pentru România este foarte vechi, cu începuturi în studiile mele de istorie de la finele anilor ’60. Trăiam atunci într-o ambianţă marcată de De Gaulle prin deschiderea către URSS şi Europa Răsăriteană. Am făcut studii de istorie la Sorbona şi am fost sedusă de cursurile de română de la Institutul de Limbi Orientale predate de Alain Guillermou. Am obţinut o bursă pentru un stagiu de limbă pe timpul verii lui 1967, la Sinaia... Descopeream cu pasiune, în cursurile ce ni se ţineau, o ţară comunistă, foarte naţionalistă, un gen de propagandă emfatică. Şi-am vrut atunci să înţeleg: cum poţi trăi într-un asemenea sistem, în această lume închisă? Mă întrebam ce poziţie aş fi adoptat dacă aş fi fost româncă!?! Exilul? Am revenit apoi în fiecare an în România pentru cercetările de doctorat. La Bucureşti, oraşul pe care l-am iubit şi îmi place încă. M-a tulburat apoi decembrie 1989 şi am revenit la Bucureşti în timpul alegerilor din mai 1990. Am cunoscut, prin urmare, extraordinarele seri de discuţii, de cîntece, de "Jos comunismul!", Piaţa Universităţii. Am participat la reuniunile Grupului de Dialog Social din Calea Victoriei. Iar din 1990 încoace încerc să analizez modalităţile de dezvoltare, mutaţiile şi să sesizez povara memoriei, istoriile complicate de viaţă.

  • Cinism sau tragedie interioară?
De ce a pierdut atît de repede România capitalul de simpatie francez dobîndit în decembrie 1989 ?
România – la modul dramatic şi sumbru al răsturnării lui Ceauşescu în decembrie 1989 – a emoţionat Franţa. Contrastant cu speranţa de reformă ce-o reprezenta Gorbaciov, după 1988, Ceauşescu apărea în presa franceză ca un monstru – Dracula din Carpaţi. Curajul tinerilor revoltaţi, Piaţa Universităţii au fost apreciate. Prea repede apoi au apărut îndoielile. Jurnaliştii trimişi pe teren au înţeles că fuseseră manipulaţi, că realitatea unei lovituri de stat fusese ascunsă printr-o enormă minciună... Iar compasiunea şi simpatia s-au preschimbat în suspiciune.

  • Cine erau aceşti oameni, Iliescu şi echipa sa?
Mai mult încă, procesul şi execuţia lui Ceauşescu fuseseră îngrozitoare. Secvenţele cu Elena Ceauşescu strigînd să nu fie legată au şocat. Nu era simpatie pentru Ceauşeşti, ci jenă şi dezgust faţă de asemenea execuţie. În ceea ce mă priveşte, am fost extrem de surprinsă să văd instalîndu-se în vîrful puterii nişte oameni care deţinuseră funcţii însemnate înainte de 1989.    

  • Cum aţi "portretizat" dvs. în cartea  "La Roumanie post 1989" elitele noastre actuale?
România n-a cunoscut epurarea post-1989. Dar o schimbare de limbaj s-a impus: în 1990, democraţia liberală şi economia de piaţă au alcătuit o nouă limbă de lemn. Cum evoluează o societate care în 1989 accepta discursul naţional-comunist al lui Ceauşescu, iar din 1990 jură doar pe valorile democraţiei liberale? Problema elitelor postcomuniste constă în această fractură care presupune mult cinism... sau tragedie interioară. Istoria generaţiilor născute sau formate după 1989 este desigur diferită. Ele n-au cunoscut această conversiune, sinceră sau forţată. Sînt libere.            

  • Cum s-au "conservat" şi protejat unele pe altele elitele manageriale, culturale şi politice?
Nu cred că elitele post-1989 au avut nevoie să se "protejeze". Erau complice unele cu altele. Rupturile – cea a FSN în 1992 – care-i opun pe Iliescu şi Roman s-au produs din ambiţii şi dezacorduri interpersonale. E interesant şi semnificativ astăzi că PSD şi PNL puteau să se înţeleagă... Sînt istorii de familie! Toată generaţia de personaje politice etc ... între 50 şi 70 ani iese din aceleaşi facultăţi de dinainte de 1989. Majoritatea au beneficiat de stagii în străinătate: burse Marshall Fund şi altele. USAID a lucrat bine la adoptarea metodelor de gestiune occidentală de către aceste reţele. Foştii deţinuţi politici, foştii liberali sau ţărănişti din 1945 sînt astăzi foarte puţini şi foarte în vîrstă.

Intelectualii şi puterea

  • Ce explicaţii aveţi pentru relaţiile intelectualilor români (scriitori, artişti, universitari) cu politicul înainte şi după 1989, comparativ cu mediile similare din Cehia, Polonia ori Ungaria?
Mi se pare că intelectualii au avut un rol minor în România înainte de 1989 sau că au fost siliţi să se exileze. Nu a fost un caz 1956 la modul unguresc, nici un 1968 ca în Cehoslovacia, nici anii 1980 în maniera Walesa din Polonia. Intelectualii rămaşi în România au avut un rol important după căderea regimului, între 1990 şi 1996. Ei au animat mişcările de reflecţie şi acţiune în jurul unor reviste precum 22 şi Dilema. Ei au tradus textele liberalismului politic  în română. Apoi şi-au găsit un loc în talk-show. Dar, încadrată în economia de piaţă, după 2000 viaţa intelectuală s-a banalizat. Se descurcă fiecare cu editorii şi televiziunile.    

  • În general, defectele societăţii româneşti (implicit ale elitelor sale) sînt puse în contul moştenirii comuniste. De ce acei 40 de ani de "tranziţie spre comunism" să fi avut un atît de mare impact în mentalul românesc?
Lunga istorie a secolului al XX-lea şi anii comunismului din România explică situaţia post-1989. Momentele de veritabilă dezbatere democratică au durat puţin: anii 1920-1938. Pe deasupra, societatea românească era caracterizată de marea distanţă între oraşele strălucitoare, cosmopolite (cu o importantă burghezie evreiască, precum la Iaşi) şi ruralul evoluînd în propriul spaţiu şi timp. Comuniştii au vrut să construiască o societate omogenă, distrugînd prin colectivizare specificitatea satelor. Diferenţele au fost negate, trecute sub uitare. Reapar astăzi cerîndu-şi dreptul la cuvînt (precum tema Holocaustului). Dar educaţia anilor comunişti a lăsat urme comune întregului bloc socialist. Mentalităţile colective sînt alcătuite din straturi şi repere foarte compozite. O dezarticulare ce alcătuieşte bogăţia extremă a identităţilor româneşti actuale. Fără îndoială, această strălucire a reperelor este înfăţişată cu cel mai mare talent de tînăra cinematografie românească.   

Temă de cercetare – România

Istoricul Catherine Durandin este profesor la Institutul Naţional de Limbi şi Civilizaţii Orientale (INALCO) din Paris şi expert la Ministerul Apărării din Franţa, fiind pasionată de epoca "Războiului Rece". Dintre lucrările sale de referinţă menţionăm: "CIA în război" (Grancher, 2003), "România, o capcană?" (Hesse, 2000), "Bucureşti, memorii şi plimbări" (Hesse, 2000), "Trădarea românească" (L’Aube, 1996), "Istoria românilor" (Fayard, 1995), "Istoria naţiunii române" (Complexe, 1994), "Ceauşescu, adevăruri şi minciuni despre un rege comunist" (Alvin Michel, 1990).
Citeşte mai multe despre:   romania,   interviu

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Povestea omului care a făcut din modă un show planetar

Povestea omului care a făcut din modă un show planetar
Galerie Foto Creatorul de geniu, personajul enigmatic şi designerul plin de vervă creatoare, Karl Lagerfeld, a plecat din această lume marți, la vârsta de 85 de ani. Stilistul şi fotograful cel mai cunoscut din lume, directorul...

Firma din Ploieşti s-a împrumutat la bănci înainte de a plăti avionul privat pentru Jakarta

Firma din Ploieşti s-a împrumutat la bănci înainte de a plăti avionul privat pentru Jakarta
Galerie Foto Compania Conti SA Ploieşti, care a plătit, la cererea lui Sebastian Ghiţă, în aprilie 2011, mare parte din contravaloarea cursei aeriene a Ţiriac Air, pentru aducerea din Indonezia a lui Nicolae Popa, s-a...

Martin Sodomka, de la inginer, la scriitor de cărţi pentru copii

Martin Sodomka, de la inginer, la scriitor de cărţi pentru copii
Oare cum se construieşte un automobil? Doi prieteni, şobolanul Arnie şi vrăbioiul Bill, îi învaţă pe cei mici care sunt piesele din care e compusă o maşină. Povestea a fost imaginată de scriitorul ceh Martin...

De ce fetele sunt predispuse la deviaţiile de coloană

De ce fetele sunt predispuse la deviaţiile de coloană
Părinţii se îngrijorează şi dau fuga la medic cum li se pare ceva nelalocul lui în coloana copiilor, la picioruşele micuţilor. Unele alarme sunt nejustificate. Interviu cu profesor doctor Mihai Jianu,...

Operaţiunea “Jakarta”. Cum a ”lucrat”  Kovesi, în aceeaşi zi, şi extrădarea lui Popa, şi arestarea lui Vîntu

Operaţiunea “Jakarta”. Cum a ”lucrat”  Kovesi, în aceeaşi zi, şi extrădarea lui Popa, şi arestarea lui Vîntu
Galerie Foto Dosarul în care Laura Codruţa Kovesi este acuzată de luare de mită, abuz în serviciu şi mărturie mincinoasă devoalează modul în care operaţiunea “Jakarta” a fost pusă la punct şi fabricată, cu scopul...

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură
Laura Codruța Kovesi, urmărită penal de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție pentru fapte deosebit de grave, legate de modul în care a fost finanțată aducerea în  țară, în anul 2011,...

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama
Galerie Foto Darius Condurache (11 ani) este un tânăr saxofonist şi pianist român care cântă la diverse evenimente organizate pe teritoriul Marii Britanii, în general cu scop caritabil, debutul în cariera sa făcându-l în...

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine
Mircea Băsescu, fratele fostului președinte Traian Băsescu, încearcă să pună mâna pe 1,1 milioane de lei de la stat, printr-o compensare a unei restituiri de TVA neefectuate de Direcția Finanțelor Publice cu...

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului
Profesorul Dan Voiculescu vorbește, în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Ion Cristoiu, despre presiunea globalizării forțate, ca efect al postcapitalismului. Dialogul, pornit de la lucrarea “Doctrina...

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas
Cancerul de pancreas este o boală parşivă fiindcă durerile nu apar decât târziu, dar alte simptome anunţă totuşi instalarea acestei maladii maligne. Despre aceste semne explică profesor doctor Mircea Beuran, de...

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială
Interviu eveniment acordat de profesorul Dan Voiculescu renumitului jurnalist Ion Cristoiu. Profesorul Voiculescu trage un semnal de alarmă: capitalismul devine din ce în ce mai puțin sustenabil, iar planurile pentru...

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă
Galerie Foto Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte, Traian Băsescu, încearcă, fără succes, să radieze din cărțile funciare ale terenurilor agricole achiziționate în 2013, la Nana, a sechestrelor penale...

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun
Hoda Barakat este o scriitoare libaneză de succes în întreaga lume. Locuieşte în Paris de mulţi ani însă scrie doar în arabă, limba de care s-a reîndrăgostit. Autoarea a fost recent în România să-şi...

Audit pentru angajați, de la distanță

Audit pentru angajați, de la distanță
Dezvoltarea tehnologiei a dus într-o nouă eră și domeniul HR, care beneficiază astăzi de foarte multe produse mult mai ieftine și mai rapide decât în trecut. Simpla abonare la un site în spatele căruia se...

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze
Galerie Foto Extinderea pe pieţele externe, creşterea producţiei şi mărirea portofoliului sunt câteva din variantele luate în calcul de conducerea Romgaz pentru creşterea companiei. Adrian Volintiru, director general Romgaz,...
Serviciul de email marketing furnizat de