x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

EXCLUSIV. Elena Ceauşescu, zeci de titluri şi premii acordate de instituţii ştiinţifice importante ale lumii

3
Autor: Cristinel C. Popa 24 Mai 2014 - 11:26
EXCLUSIV. Elena Ceauşescu, zeci de titluri şi premii acordate de instituţii ştiinţifice importante ale lumii
Vezi galeria foto


ADI Ceauşescu. Cum, nu ştiţi cine e Adi Ceauşescu? Academician (A) doctor (D) inginer (I) Elena Ceauşescu. Prin anii ’80, pe când Elena Ceauşescu se implica tot mai mult în activitatea ştiinţifică a ţării având, e drept, şi titlul de academician, circula această glumă: Adi Ceauşescu şi nu Elena. Savanta chiar credea că e la înălţime, iar pentru a motiva zelul ei în cercetare, punea la înaintare zecile de titluri, premii, grade universitare, studii, invenţii, proiecte de cercetare pe care era trecut numele ei şi la care contribuiseră şi “colegii cercetători”ai domniei sale. Chiar dacă mulţi oameni sunt în temă cu activitatea acesteia pe tărâm ştiinţific, puţini ştiu şi ce titluri sau premii internaţionale a primit … Prin acestea, enciclopediile ştiinţifice româneşti o prezintă pe Elena Ceauşescu ca un savant mai important decât un laureat Nobel în chimie (domeniul său de “excelenţă”).

Mai mult, într-un interviu acordat lui Viorel Sălăgean, profesorul universitar Paul J. Flory, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie, a făcut referiri pozitive la adresa Elenei Ceauşescu…În baza de date
ISI-web of knowledge, ea apare şi astăzi cu 35 de articole în reviste cotate internaţional, totalizând mai bine de 90 de citări. Astfel, cu ajutorul cercetătorilor de la Institutului Central de Chimie ICECHIM, expresia utilizată atunci de “savantă de renume mondial” ajunsese să aibă o acoperire.

 

Elena Ceauşescu în Who’s Who in Science şi The International Who’s Who, Londra

 

Aşadar, academicieni din toate ţările, cruciţi-vă! Iată “patalamalele” şi “onorurile” primite de Elena Ceauşescu de la instituţii de ştiinţă prestigioase ale lumii: membru de onoare al Societăţii Internaţionale de Chimie Industrială, Franţa 1970; membru activ al Academiei de {tiinţe din New York, 1973; membru de onoare al Institutului American al Chimiştilor (A.I.C.), 1973; membru de onoare al Societăţii de Ştiinţă a Polimerilor, Japonia, 1975; membru de onoare al Academiei de Ştiinţe din statul Illinois, SUA 1978; membru (fellow) al Institului Regal de Chimie din Londra, 1978; Profesor Honoris Causa al Institutului Politehnic al Londrei Centrale, 1978; membru titular şi membru al Comitetului de Onoare al Academiei Europene de {tiinţe, Arte şi Litere, 1981. Şi acestea sunt doar câteva selectate. La categoria ordine şi medalii româneşti şi străine: medalia de aur “Marie Curie” şi medalia de aur jubiliară a Institutului de relaţii internaţionale din Roma (1980); insigna de aur a Academiei Europene de {tiinţe, Arte şi Litere (1981). În ce priveşte invenţiile: procedeu şi instalaţie pentru obţinerea polimerilor (1962); procedeu pentru polimerizarea izoprenului diluat (1964) şi multe alte invenţii (nu le mai trecem din lipsă de spaţiu - n. red.) datate 1965, 1969, 1970, 1971, 1972, 1978, 1079, 1980, 1981, până la Revoluţie. Lucrările sale de cercetare în domeniul chimiei au fost publicate la edituri prestigioase din Occident, inclusiv de la Moscova. În anul 1984 ele ajung să fie traduse şi în SUA: “Polimerizarea stereospecifică a izoprenului”. De asemenea, este trecută în The International Who’s Who, Londra, Europa Publications Limited pe anii 1979-1980 şi 1980-1981, dar şi în Who’s Who in Science in Europe, Guernsey, Francis Hodgson (1978).

Funcţii româneşti plus a doua serie de titluri şi premii internaţionale

Ca om de ştiinţă, tovarăşa este prezentată ca desfăşurând cercetări fundamentale în domeniul sintezei compuşilor macromoleculari, în special al elastomerilor. Preşedinte al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie. Doctor în chimie cu teza de doctorat “Polimerizarea stereospecifică a izoprenului”. Membru al Academiei RSR din 1974. “Ca preşedinte al Consiliului Naţional pentru {tiinţă şi Tehnologie organizează şi îndrumă institutele de ştiinţă, peste 200 de unităţi din reţeaua de cercetare a ţării. Conduce şi coordonează direct activitatea de cercetare şi dezvoltare în domeniul chimiei şi de introducere a tehnologiilor moderne în industria chimică. Director al Institutului Central de Chimie (1970-1980), preşedinte al Consiliului {tiinţific al Institutului Central de Chimie din 1980”, se arată într-una din enciclopediile ştiinţifice româneşti. Iată şi a doua serie de titluri şi premii internaţionale: membru de onoare al Colegiului chimiştilor şi inginerilor chimişti din Costa Rica, 1973; membru de onoare al Consiliului Universitar şi al Consiliului de Conducere al Universităţii Centrale din Ecuador, 1973; membru de onoare al Institutului Ecuadorian de {tiinţe Naturale (1973); membru de onoare al {colii de {tiinţă a Informaticii din cadrul Universităţii Centrale din Ecuador (1973); profesor onorific al Universităţii Naţionale de Inginerie din Lima, 1973; Doctor Honoris Causa al Universităţii din Buenos Aires, 1974; Doctor Honoris Causa al Universităţii de Sud - Bahia Blanca, Argentina, 1974; Doctor Honoris Causa al Universităţii Feminine din Manilla, Filipine, 1975; membru de onoare al Societăţii de Chimie din Mexic, 1975; Doctor Honoris Causa al Universităţii din Yucatan, Mexic, 1975; Doctor Honoris Causa în {tiinţe al Universităţii din Teheran, 1975; membru corespondent al Academiei din Atena, 1976; membru de onoare al Academiei de Arte şi {tiinţe din Ghana, 1977; distinsă cu placheta de argint a Facultăţii de {tiinţe din Kuweit, 1976; membru asociat al Institutului Egiptului, 1977.

Elena Ceauşescu, remarcată de un laureat Nobel în chimie

Întorcându-ne la remarca laureatului Nobel despre care am pomenit mai sus, vă reamintim că într-un interviu acordat lui Viorel Sălăgean, cunoscutul om politic de după Revoluţie, profesorul universitar Paul J. Flory, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie, vorbeşte în termeni elogioşi despre Elena Ceauşescu. Ocazia cu care o face? Acesta onorase invitaţia de a participa în România la Congresul Internaţional de Chimie Macromoleculară, desfăşurat la Bucureşti în toamna anului 1983. Flory a primit în 1974 onoranta distincţie (Nobel) pentru cercetările sale fundamentale în domeniul chimiei macromoleculare. Iată ce spunea el: “Un om de ştiinţă dacă este sincer faţă de el şi faţă de lumea în care trăieşte, înseamnă că el este în acelaşi timp şi liber…Este bine, este minunat că oamenii de ştiinţă se întâlnesc şi discută, schimbă opinii, împărtăşesc realizări şi preocupări, aşa cum s-a întâmplat la Congresul internaţional de chimie macromoleculară desfăşurat în capitala României. Mi-a făcut plăcere să o întâlnesc acolo pe doamna academician Elena Ceauşescu, distins om de ştiinţă în domeniul chimiei, după cum am fost bucuros să discut la Bucureşti cu sute de oameni de ştiinţă de prim rang din lumea chimiei, sosiţi din 40 de ţări”, a spus Paul J. Flory. Dacă acesta şi-ar fi respectat rangul ar fi putut evita remarca. Ori el s-a coborât în a o peria pe prima doamnă a ţării la acea vreme, om de ştiinţă printre altele. Aşadar, Elena Ceauşescu reuşise să aducă în capitală toată floarea cea vestită a chimiei mondiale. Cum anume? Evident, prin intermediul cercetărilor români de vârf, al colegilor, dar foarte posibil şi plătindu-i foarte bine pentru a fi prezenţi într-o Românie cenuşie în care şurubul era prea strâns pentru populaţie, Casa Poporului mai avea puţin şi avea să fie înălţată. Populaţia stătea în întuneric şi nu avea apă, curent electric şi doar două ore la televiziunea naţional, singurul post ce îl puteau prinde oficial românii în acel an 1983. Aşadar, numai de manifestări ştiinţifice planetare nu-i ardea românului de rând la acea vreme. Mai mult, oamenii de ştiinţă fiind la curent cu realităţile româneşti ale vremii, ar fi putut boicota prin neprezentare manifestarea. Ori aceştia nu au făcut-o.

Vicepreşedintele Academiei Române spune că ţările ce acordau acele importante premii Elenei Ceauşescu aveau interese în România

Am încercat să aflăm cum de a fost posibil acest lucru. Mai ales că mare parte din ele provin de la instituţii ştiinţifice mondiale de prim rang. Mai mult, primul brevet de invenţie a soţiei dictatorului provine din anul 1962, an în care Ceauşescu nu ajunsese încă la putere. Într-un scurt interviu ce mi-a fost acordat în exclusivitate de vicepreşedintele Academiei Române, prof. Bogdan Simionescu, am aflat că majoritatea au fost acordate datorită unor interese ale ţărilor de provenienţă ale institutelor şi forurilor ştiinţifice respective în ce priveşte relaţiile cu România. Inclusiv de speţă comercială. Cu alte cuvinte, titlurile şi premiile savantei de renume mondial le-au plătit tot românii, din banii lor, prin acceptarea unor concesii financiare în schimbul acestor înalte titluri ce conturau în mod spectaculos profilul ştiinţific de academician al Elenei Ceauşescu.

 Cristinel C. Popa: |n 1983 a avut loc în capitală un important congres internaţional de chimie. Cum a fost posibil să fie organizată în România, se ştie, o ţară în care viaţa era atât de cenuşie atunci, o manifestare atât de importantă, de o înaltă ţinută academică şi unde au fost invitaţi oameni de ştiinţă din 40 de ţări?

Acad. Bogdan Simionescu: Da, e adevărat, au fost invitaţi foarte mari oameni de ştiinţă. Erau congrese anuale şi în fiecare an aveau loc în altă ţară. Se discuta unde se vor organiza cu câţiva ani înainte. A contat foarte mult şi faptul că România era foarte activă din punct de vedere al chimiei, erau chimişti foarte buni, care erau recunoscuţi pe plan mondial.

C.C.P: S-au făcut eforturi deosebite pentru a avea Congresul aici? Elena Ceauşescu era şi ea implicată?

Acad. B.S.: Şi ea era implicată, evident, ea fiind cea mai mare în grad, dacă vreţi. Au fost şi eforturile mai multor oameni de ştiinţă.

C.C. P.: Dar nu ar fi trebuit ca aceştia să boicoteze această manifestare, mai ales că unii aveau cunoştinţă despre cruntele realităţi româneşti ale acelor ani?

Acad. B.S.: Cu patru-cinci ani înainte se aproba unde se ţinea congresul. Se stabilea fiecare ţară ce trebuia să fie gazdă cu patru-cinci ani înainte.

C.C.P.: Elena Ceauşescu a făcut şi ea lobby în acest sens?

Acad. B.S.: Lobby a făcut în special dr. Viorica Dobrescu, un om de ştiinţă deosebit, inteligent, cercetător extraordinar, şi tatăl meu, academician Cristofor Simionescu.

C.C.P.: Vă citesc o serie de titluri şi premii ale Elenei Ceauşescu primite de la foruri de ştiinţă importante ale lumii. Credeţi că ele există toate şi, dacă da, cum a fost posibil? Mai mult, atunci, la Bucureşti a ajuns ca invitat un laureat al Premiului Nobel pentru chimie. El a acordat un interviu domnului Viorel Sălăgean şi a avut cuvinte de laudă la adresa Elenei Ceauşescu.

Acad. B.S.: Era o chestie pur din politeţe…

 C.C. P.: Revenind la titluri, sunt totuşi zeci de recunoaşteri internaţionale ale Elenei Ceauşescu…Cum de s-a putut să-i fie acordate?

Acad. B. S.: Pentru că erau state care obţineau de la România diverse concesii comerciale. Ceauşescu a vizitat de-a lungul anilor circa 150 de ţări. Dânsa vroia să obţină titlurile acestea. |nsă amintiţi-vă că inclusiv Regina Marii Britanii i-a primit, aşadar primau interesele politice şi comerciale.

C.C.P.: Însă sunt foruri ştiinţifice de primă mână din Franţa, SUA, Marea Britanie?

Acad. B. S.: Academia de Ştiinţe din New York? Aici şi un student dacă îşi depune aplicaţia este acceptat. Nu e ca Academia Română, deci nu vă luaţi după numele instituţiei…Institutul american al chimiştilor …? N-am auzit niciodată… Japonia? Se poate… Toate au fost obţinute numai politic….doar diplomaţii români din străinătate ce făceau! Chiar de la instituţii respectabile. De exemplu, erau vizite de stat şi în discuţiile diplomatice se spunea: uite, tovarăşa ar vrea să fie aşa ceva. Vorbeau cu organismul din ţara aceea şi aşa se obţinea titlul din toate părţile, la fel a obţinut şi din Africa, şi din alte părţi. Chiar şi din Marea Britanie. Cum spuneam, acolo chiar a şi fost primit şi plimbat cu caleaşca.

C.C.P.: Am remarcat că prima ei invenţie a fost obţinută în 1962, când Ceauşescu încă nu era la putere…

 Acad. B.S.: Nu ştiu… ah, e vorba despre un brevet! Oricine poate să depună un brevet. Şi unul care are şapte clase poate obţine unul…Dacă eu fac o ceaşcă de cafea cum n-a mai fost făcută pot primi un astfel de certificat… În schimb, premiile internaţionale se obţin extrem de greu. Sunt şi instituţii mari care i-au dat, e adevărat…Ca o concluzie, nu ştiu cum a primit atâtea, au fost chestiuni care au fost politice şi care se rezolvau la nivel de stat. Şi, repet, în funcţie de interesele pe care le aveau faţă de România, pentru nişte contracte comerciale, vizite la nivel înalt, se puneau nişte condiţii. Chimiştii din România nu prea au sprijinit-o pe ea…

Citeşte mai multe despre:   ADI ceausescu,   simionescu academician,   Elena Ceausescu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Violeta de la Muncă „sparge” banii pe campanii și organizare de evenimente

Violeta de la Muncă „sparge” banii pe campanii și organizare de evenimente
Un proiect demarat încă din 2017, vizând inserția tinerilor provenți din mediile defavorizate pe piața forței de muncă va fi popularizat în perioada următoare de Ministerul Muncii, condus de Violeta Alexandru,...

Pandemia te lasă și fără bani, și fără bunuri. Guvernul a introdus „confiscarea de urgență” și emiterea de acte normative fără transparență

Pandemia te lasă și fără bani, și fără bunuri. Guvernul a introdus „confiscarea de urgență” și emiterea de acte normative fără transparență
Galerie Foto Guvernul Orban schimbă legislația care reglementează instituirea stării de urgență chiar în timpul în care este deja instituită starea de urgență, invocând faptul că măsurile prevăzute în vechea...

Made in Suceava. Ultima ctitorie a lui Flutur înainte de infectare. Afacere bănoasă pentru firma președintelui Camerei de Comerț, via Consiliul Județean Suceava

Made in Suceava. Ultima ctitorie a lui Flutur înainte de infectare. Afacere bănoasă pentru firma președintelui Camerei de Comerț, via Consiliul Județean Suceava
În timp ce virusul COVID-19 lovea puternic cel mai important spital din Moldova, iar managerul de atunci acționa aberant pentru a gestiona situația, Consiliul Județean Suceava se ocupa de afaceri. Mai exact, de...

Focarul de COVID-19 de la Suceava, anchetat „in rem” de procurori. Principalul vizat, Vasile Rîmbu, se află la izolare

Focarul de COVID-19 de la Suceava, anchetat „in rem” de procurori. Principalul vizat, Vasile Rîmbu, se află la izolare
Situația incredibilă de la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, devenit focar de COVID-19, a determinat, după un termen nepermis de lung, procurorii Parchetului de pe...

Chirurgul construieşte un inel musculos din stomac, în refluxul gastro-esofagian grav

Chirurgul construieşte un inel musculos din stomac, în refluxul gastro-esofagian grav
Unul din simptomele date de îmbolnăvirea cu corona virus este o tuse seacă, fără expectoraţie. Însă una din cauzele apariţiei tusei poate fi şi refluxul gastro-esofagian, o boală care nu are legătură cu...

Cumpărături publice, imune la pandemia de COVID-19. Instituții care investesc bani nerambursabili în sport

Cumpărături publice, imune la pandemia de COVID-19. Instituții care investesc bani nerambursabili în sport
Galerie Foto De două săptămâni, România se află într-o criză fără precedent, generată de pandemia cu COVID-19, fapt ce a determinat Guvernul și Președinția să emită instituirea stării de urgență. Această...

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta
Guvernul a atribuit, fără licitație, prin intermediul Oficiului Național al Achizițiilor Centralizate, contracte de 361.150.595,15 lei cu tot cu TVA pentru achiziția de echipamente de protecție, dezinfectanți...

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România
Schemele de tratament în caz de infectare cu noul coronavirus au fost aprobate de către Ministerul Sănătății și, din data de 23 martie, ele sunt puse în aplicare de către toate unitățile sanitare de pe...

Povestea unui "Mic Dumnezeu” cu mască de zugrav

Povestea unui "Mic Dumnezeu” cu mască de zugrav
La o lună de la apariția primului caz de îmbolnăvire în România, medicii de familie sunt disperați, au păstrat cabinetele deschise pentru pacienți când alte clinici au pus lacătul pe ușă, dar nu mai au de...

Statul nu cunoaște criza. Când este vorba despre fântâni, bilete de avion și amenajarea parcurilor

Statul nu cunoaște criza. Când este vorba despre fântâni, bilete de avion și amenajarea parcurilor
Galerie Foto Criza globală generată de COVID-19, care atinge, din ce în ce mai acut, mediul ecomonic, nu sperie deloc anumite instituții ale statului care, în această perioadă, fac achiziții unele mai interesante decât...

Petiție la vreme de pandemie. „Diaspora Europeană” cere președintelui desființarea Curții Constituționale

Petiție la vreme de pandemie. „Diaspora Europeană” cere președintelui desființarea Curții Constituționale
Un grup din Marea Britanie, autointitulat „Diaspora Europeană”, implicat în protestele neautorizate care au avut loc în luna august a anului 2018 în Piața Victoriei din București, dar care au avut și candidat ...

Prof. dr. Gheorghe Cerin: Românii mai au doar 10 zile ca să evite drama italiană

Prof. dr. Gheorghe Cerin: Românii mai au doar 10 zile ca să evite drama italiană
Galerie Foto Dr. Gheorghe Cerin este Șeful Secţiei de Cardiologie și de Medicină Internă din cadrul Departamentului de Chirurgie Cardiacă - Divizia Cardiologică, al Clinicii San Gaudenzio din Novara, Italia și cardiolog...

Coronavirusul irită alveola şi schimbul între aer şi sânge este îngreunat în plămâni

Coronavirusul irită alveola şi schimbul între aer şi sânge este îngreunat în plămâni
Profesorul doctor Paul Stoicescu a condus ani mulţi Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, dar şi reţeaua naţională de luptă împotriva tuberculozei, cu rezultate notabile. Cu limpezimea caracteristică,...

Sfatul psihologilor: activați-vă dorința de a vă adapta!

Sfatul psihologilor: activați-vă dorința de a vă adapta!
Ne aflăm într-o situație pe care nu o putem schimba și trebuie noi să schimbăm modul în care percepem această situație, ne sfătuiesc specialiștii. Așa cum s-a întâmplat în cazul tragediei de la Colectiv, p...

Prima afacere a pandemiei miroase a servicii secrete

Prima afacere a pandemiei miroase a servicii secrete
Galerie Foto Cele 35 de termoscanere pentru măsurarea temperaturii corporale, achiziționate de Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, fără licitație, fără anunț de participare, sunt livrate de una dintre companiile grup...
Serviciul de email marketing furnizat de