x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Guvernanţii pun frână unei industrii cu 400.000 locuri de muncă

0
Autor: Alex Nedea 23 Ian 2018 - 12:30
Guvernanţii pun frână unei industrii cu 400.000 locuri de muncă moodboard/Getty Images/moodboard RF Digger working at landfill site


interviu: Gratiela Gabrilescu

Încheiem seria de articole dedicate uneia dintre cele mai mari probleme de mediu cu care se confruntă astăzi România: gunoiul menajer. Încercăm să aflăm acum direct de la cei responsabili care sunt şansele ca ţara noastră să se transforme din victimă a propriilor deşeuri în unul dintre cei mai mari jucători pe piaţa europeană a reciclării.

Dacă după ce terminaţi de citit acest articol, la sfârșitul zilei decideţi să aruncaţi ziarul la coşul pentru gunoiul menajer, aflaţi că aţi contribuit şi dumneavoastră puţin la creşterea unei probleme naţionale care pare să nu mai aibă rezolvare. Căci, la finalul anului, ziarul dumneavoastră va apărea în statistici alături de celelalte milioane de tone de gunoi pe care le produce ţara noastră şi care, în loc să fie reciclate, le aruncă la groapa de gunoi. În episoadele anterioare am arătat cât de mult ne costă faptul că suntem ultimii din Europa la reciclare, cu un procent de doar 5% din totalul deşeurilor produse. Se estimează că, dacă am fi valorificat tot ce se poate recicla din ce aruncăm la groapă, de la materialul plastic din bidoanele de apă plată, de sucuri sau chiar de detergenţi lichizi, până la cartonul şi folia de la toate ambalajele alimentare, am fi avut astăzi o industrie de două miliarde de euro. Un calcul făcut de oamenii care operează deja în piaţă arată că în industria reciclării ar putea să îşi găsească loc de muncă 400.000 de români, adică aproximativ cât e astăzi numărul şomerilor la nivel naţional.

2 miliarde de euro. La atât este estimată industria reciclării din România. O cifră care îi lasă indiferenţi pe gruvernanţii noştri.

Grațiela Gavrilescu: „Nu eram pregătiţi pentru taxa la groapă”

Dar chiar dacă aţi vrea să reciclaţi acest ziar, România vă cere un efort prea mare ca să merite osteneala. Pentru că majoritatea locuinţelor din ţară nu au acces facil la tomberoanele diferenţiate pentru  gunoiul menajer şi pentru cele pentru plastic, hârtie, metal şi sticlă. Se întâmplă asta pentru că firmele de salubritate şi primăriile nu prea au fost încurajate să investească în aşa ceva. Ar fi fost o ocazie bună să se întâmple asta la 1 ianuarie 2017, când a intrat în vigoare o taxă care ar fi făcut mult bine industriei. Consta în facturarea suplimentară cu 80 de lei a fiecărei tone de deşeuri care se dorea a fi depuse la groapa. Eram ultima ţară din Uniunea Europeană care nu avea o asemenea taxă şi valoarea ei era cea mai mică din spaţiul comunitar. Bulgarii au introdus-o și, după această decizie, rata lor de reciclare a depăşit-o simţitor pe a noastră. Dar şi aşa, taxa-minune nu a ţinut mult. Pentru că după doar câteva luni ea a fost suspendată de ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu. Acesta este contextul în care am decis să luăm un interviu ministrului ALDE, Grațiela Gavrilescu.

Aţi luat o decizie care e foarte contestată în această piaţă a reciclării: aţi eliminat taxa la groapă. De ce aţi luat această decizie?

În primul rând, în momentul în care vorbeşti de politica în managementul deşeurilor, trebuie să vorbeşti unitar şi trebuie să ai o viziune şi o strategie pe termen lung, şi trebuie să fie formată această strategie în strânsă legătură cu ce înseamnă realitatea românească. Taxa la groapă am suspendat-o până la 1 ianuarie 2019 pentru că a venit din „cerinţa pieţei”. Tocmai pentru că nu s-a făcut în România o colectare selectivă, colectăm sub 5%, şi nu eram pregătiţi pentru a avea această taxă la groapă care să nu se repercuteze în tariful către populaţie, cetăţeanul nu a fost informat, nu a ştiut care sunt avantajele acestei colectări selective, şi atunci nu avem dreptul să îi luăm cetăţeanului niciun leu din buzunar.

Dar se ştia din 2013 că va intra această taxă în vigoare. A fost România luată prin surprindere de o decizie anunţată de patru ani?

Se ştia încă din 2013 că intră în vigoare această taxă de depozitare de 80 de lei, dar tot ce s-a întreprins în perioada anterioară lui 1 ianuarie 2017 ca modificare legislativă, dar şi ca informare a cetăţeanului nu a fost suficient. Era necesară o conştientizare la nivelul opiniei publice a procesului de colectare selectivă. Eram total nepregătiţi. Și de aceea s-a ajuns ca cetăţeanul să plătească. În toată lumea se merge pe principiul plăteşti cât arunci, dar cetăţeanul nu putea să plătească atât cât aruncă pentru că nu a fost informat ce componente include tariful pe care îl plăteşte şi el nu ştia care sunt avantajele unei colectări selective.

Și dumneavoastră ce veţi face în plus faţă de ce au făcut ceilalţi miniştri în 27 de ani?

Am elaborat un Plan Naţional de Gestionare a Deşeurilor prin care vom face şi partea de conştientizare a populaţiei, şi cea de informare privind colectarea selectivă, astfel încât cei care colectează deşeurile să nu le mai ducă la depozitele de gunoi. Atunci vom stimula populaţia să producă o cantitate mai mică de deşeu, să ajungă în depozit o cantitate mai mică, iar restul deşeurilor uscate (carton, fier, plastic) să fie date ori salubristului, şi în felul ăsta plăteşte mai puţin gunoiul, doar pentru cantitatea umedă, ori le dă el direct la colector şi încasează sumele imediat. Planul de Gestionare a Deşeurilor a fost pornit în 2015 şi trebuia să fie finalizat în octombrie 2016.

Dar despre taxa la groapă se ştia din 2013. De ce v-aţi apucat de un plan abia în 2015?

Pentru că pentru plan s-a făcut absorbţie tot pe fonduri europene ca el să fie elaborat, iar procedura ca atare a fost finalizată undeva pe la mijlocul lui 2015. Procedurile de achiziţie sunt proceduri care trebuie respectate şi acestea durează. Am finalizat acest plan abia în 2017, deși trebuia să fie gata în 2016. Ce să facem? Noi am plecat de la guvernare destul de repede, poate acum aveam puse la punct inclusiv instrumentele economice (pentru încurajarea colectării selective - n.r.). Hotărârea noastră e că în România trebuie să funcţioneze economia circulară, că trebuie să înţelegem o dată pentru totdeauna că resursa naturală nu este inepuizabilă, că avem resurse suficiente prin reciclarea acestor deşeuri, că aşa cum şi în alte state europene pentru a avea o economie puternică sunt folosite pe deplin aceste deşeuri pe care fiecare dintre noi le produce. Dar pentru asta trebuie să înţeleagă şi cetăţeanul care este fenomenul pentru că populaţia nu ştie cât de mult dăunează aruncarea unui PET la coşul de gunoi alături de celelalte resturi menajere, în loc să fie reciclat. Din păcate, ar trebui să vorbim acum, în ceasul al doisprezecelea despre lucruri pe care urmează să le facem și despre toate demersurile pe care Guvernul României și-a asumat să le facă astfel încât să nu fim pasibili de pedepse (aplicate de Comisia Europeană - n.r.) pentru care să trebuiască să scoatem bani din bugetul țării, că banii îi vom scoate din buzunarul fiecăruia dintre noi. De asta suntem puși aici, să reparăm niște greșeli și să luăm niște decizii care să ne facă bine pe termen lung.

„Taxa la groapă am suspendat-o până la 1 ianuarie 2019 pentru că a venit din «cerinţa pieţei». Tocmai pentru că nu s-a făcut în România o colectare selectivă, colectăm sub 5%, şi nu eram pregătiţi pentru a avea această taxă”

7 milioane de tone de gunoi producem anual și reciclăm doar 5%. Până în 2020 va trebui să ajungem la 50% deșeuri reciclate.

 

Citeşte mai multe despre:   Gratiela Gabrilescu

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Riscul mare de crize cardiovasculare apare între orele 6 şi 9

Riscul mare de crize cardiovasculare apare între orele 6 şi 9
Hipertensiunea este una dintre cele mai răspândite boli cardiovasculare, cauzatoare de accidente vasculare cerebrale, care omoară sau lasă în urmă paralizaţi. Câte dintre părerile care circulă în rândul...

România, refuzată pe bandă când vine vorba de extrădarea corupţilor

România, refuzată pe bandă când vine vorba de extrădarea corupţilor
Galerie Foto Condamnaţi celebri, cu ani grei de închisoare, dintre care unele sentinţe sunt definitive, iar altele sunt supuse căilor de atac, sau care au fost doar trimişi în judecată, şi-au luat lumea în cap şi s-au refug...

Preşedintele Iohannis a închiriat una dintre casele din Sibiu pentru firma asociatului unui penal

Preşedintele Iohannis a închiriat una dintre casele din Sibiu pentru firma asociatului unui penal
Galerie Foto Preşedintele Klaus Iohannis, al cărui mesaj public este bazat exclusiv pe un discurs „anti-penali” şi care apreciază în mod pozitiv activitatea DNA şi cea desfăşurată, până de curând, de Laura Codruţa...

Investiții la sat rămase de căruță. Cele opt minuni ale lumii din Cungrea

Investiții la sat rămase de căruță. Cele opt minuni ale lumii din Cungrea
Galerie Foto La 11 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, satul românesc a rămas tot în epoca medievală: cu 70 la sută din drumuri cel mult pietruite, cu doi din trei săteni cu wc în fundul curții și cu cea mai...

Falcon Security, o afacere socru-ginere de succes, pe banii statului

Falcon Security, o afacere socru-ginere de succes, pe banii statului
Galerie Foto Falcon Security SRL, o firmă de pază din Bucureşti, a primit milioane de euro de la instituţii de stat din Capitală, majoritatea contractelor fiind primite direct, fără licitaţie. Ascensiunea economică a...

Platfusul copiilor, spaima părinţilor

Platfusul copiilor, spaima părinţilor
Mulţi părinţi se îngrijorează că micuţii lor au platfus sau sunt crăcănaţi. Ortopedul Mihai Jianu explică, însă, că până la 4 ani, toţi copiii au platfus, apoi la 90% dintre ei se topeşte grăsimea din...

“Săgeata lui Cocoș“, spaima ANRP, şi-a pus la adăpost afacerile controversate

“Săgeata lui Cocoș“, spaima ANRP, şi-a pus la adăpost afacerile controversate
Unul dintre cei mai controversați afaceriști, Gheorghe Stelian, zis “Stelu”, apropiat al lui Dorin Cocoș și al Elenei Udrea, a demarat, încă din 2015, un plan având ca obiect punerea la adăpost a grupului de...

Moartea judecătorului Stan Mustaţă se adaugă unui şir de decese suspecte în puşcăriile din România

Moartea judecătorului Stan Mustaţă se adaugă unui şir de decese suspecte în puşcăriile din România
La fix patru ani de la pronunţarea sentinţei definitive în Dosarul “Telepatia”, judecătorul Stan Mustaţă, cel care a fost scos din proces, cu ajutorul DNA, a murit în condiţii suspecte, după ce a fost...

Firma unei apropiate a PDL, contract de 19,3 milioane de euro cu Metrorex

Firma unei apropiate a PDL, contract de 19,3 milioane de euro cu Metrorex
Metrorex SA a atribuit, la începutul acestei luni, un contract de aproape 20 de milioane de euro, pentru întreţinerea şi curăţenia în staţii, birouri, trenuri şi alte locaţii. Banii reprezintă contravaloarea...

Dorica Dan, preşedinte ANBRaRo: „Vrem să îmbunătățim accesul pacienţilor cu boli rare la o îngrijire optimă”

Dorica Dan, preşedinte ANBRaRo: „Vrem să îmbunătățim accesul pacienţilor cu boli rare la o îngrijire optimă”
Galerie Foto O persoană afectată de o boală rară are nevoie de circa șapte ani de chinuri, pentru a fi diagnosticată, şi este văzută, în medie, de cel puţin şapte medici înainte, relevă un studiu realizat la nivel...

Medicul Ovidiu Băjenaru: „Reabilitarea pacientului după un accident vascular cerebral este esenţială”

Medicul Ovidiu Băjenaru: „Reabilitarea pacientului după un accident vascular cerebral este esenţială”
Galerie Foto Statisticile privind accidentul vascular cerebral (AVC) sunt îngrijorătoare pentru lumea medicală internaţională, afecţiunea reprezentând a treia cauză de deces, după bolile de inimă şi cancer. În România,...

Legea manualelor şcolare, declarată neconstituţională pentru un viciu de procedură

Legea manualelor şcolare, declarată neconstituţională pentru un viciu de procedură
Una dintre legile importante, adoptate de Parlament, în privinţa manualelor şcolare din învăţământul preuniversitar, a fost declarată neconstituţională, în ansamblul său, de către CCR, pe motiv că a fost...

Plângeri penale „fără număr” pentru fostele vedete ale DNA

Plângeri penale „fără număr” pentru fostele vedete ale DNA
Galerie Foto Foștii procurori anticorupție, deveniți celebri pentru scandalurile în care au fost implicați și abuzurile de care sunt acuzați că le-au săvârșit, Emilian Eva și Mircea Negulescu, zis “Portocală”, vor...

Cum a „spart” Preşedinţia aproape 40 de milioane de lei, în 3 ani şi jumătate de mandat al lui Klaus Iohannis

Cum a „spart” Preşedinţia aproape 40 de milioane de lei, în 3 ani şi jumătate de mandat al lui Klaus Iohannis
Galerie Foto Recenta rectificare bugetară, anunţată de către Cabinetul Dăncilă, soldată cu reducerea cu peste 20 la sută din fondurile Administraţiei Prezidenţiale, erodează şi mai mult, dacă era posibil, relaţiile...

Cât de „vinovată” este tiroida, cea arătată cu degetul în obezitate

Cât de „vinovată” este tiroida, cea arătată cu degetul în obezitate
Întrebaţi de ce glandă endocrină au cunoştinţă, cei mai mulţi oameni răspund tiroida. De fapt, foarte mulţi spun chiar „glandă” tiroidei, deşi nu ea este împărăteasa glandelor, ci hipofiza. Tiroida...
Serviciul de email marketing furnizat de