x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

In ;spirit american;

0
Autor: Lavinia Betea 06 Iul 2007 - 00:00
In ;spirit american;


La finele lui iunie a.c., la Constanţa a avut loc cel de-al cincilea congres organizat de Societatea pentru Studii Romăneşti din America şi de Universitatea Ovidius din Constanţa. Preşedintele societăţii, profesorul Paul Michelson, este interlocutorul nostru.




La finele lui iunie a.c., la Constanţa a avut loc cel de-al cincilea congres organizat de Societatea pentru Studii Romăneşti din America şi de Universitatea Ovidius din Constanţa. Preşedintele societăţii, profesorul Paul Michelson, este interlocutorul nostru.


● Jurnalul Naţional: Spuneţi-mi, domnule profesor Paul Michelson, cum a apărut in America această Societate pentru Studii Romăneşti?

Paul Michelson: Societatea pentru Studii Romăneşti şi-a inceput activitatea la inceputul anilor ’70, cănd se formase deja a doua generaţie de specialişti in istorie, literatură şi alte discipline pe teme legate de Romănia. Prima generaţie a fost a emigranţilor romăni, specialişti veniţi inainte sau după al doilea război mondial. In anii ’70 au apărut primii bursieri Fulbright din Romănia. Nu avem vreo catedră de istorie sau de sociologie romănească, suntem istorici, sociologi cu interese proprii...


Interese

● Al dvs. care a fost cănd v-aţi exprimat dorinţa de a studia in Romănia?

Cănd mi-am inceput doctoratul eram interesat de istoria secolului al XIX-lea. Mi s-a spus că trebuie să-mi aleg o ţară unde să fac documentare, să-i invăţ limba. Eram in 1967 la Universitatea din Indiana şi m-am găndit că Europa de Est e mai interesantă decăt Vestul, că acolo sunt restricţii, dar şi subiecte foarte interesante, evitate fie pentru că nu era voie, fie pentru că nu intrau in schema marxistă. Teoriile istoriei moderne şi contemporane vizează de obicei ţările mari. "Testul confirmare - infirmare", cum zice Karl Poppper, sunt statele mici, neluate in considerare in elaborarea iniţială a teoriei.


● Ce temă v-a interesat?

M-am ocupat de dezvoltarea politică a ţării din secolul al XIX-lea. Teza mea de doctorat a fost legată de domnia de cinci ani a lui Cuza şi primii cinci ani ai lui Carol I. Deci epoca formativă pentru statul romăn.


● Aţi venit in Romănia cu o bursă Fulbright intr-o etapă deosebită a regimului comunist, cănd ţara părea a face o politică diferită de cea sovietică...

Da, pentru un stagiu de un an şi jumătate, prelungit cu incă un an. Pentru că mă ocupam de Regat, am stat atunci mai mult prin Bucureşti. După aceea m-am interesat şi de istoriografie, şi de istoria culturală. Am revenit in 1982, am lucrat la Bucureşti, Iaşi şi Cluj. Am extins interesele mele şi la revoluţia din 1848. Am revenit in 1989, au intervenit binecunoscutele evenimente din decembrie şi, in colaborare cu soţia mea, Jean, care este politolog, m-a preocupat şi tematica societăţilor disfuncţionale.


Cum se vede...

● Cănd se discută pe tema Americii ca pion al globalizării, mulţi romăni impărtăşesc opinia că, din considerente geo-strategice, Romănia este un loc foarte "interesant". Au dreptate?

Da şi nu. Pe de o parte, toate părţile sunt interesante - Romănia, Moldova, Kazahstanul - şi ne putem intinde cu enumerările pe tot globul... Am fost in Moldova acum cinci sau şase ani şi am stat de vorbă cu un grup de invăţători. La un moment dat mi s-a pus următoarea intrebare: "Cum se vede Moldova din America?". Şi am răspuns cu regret: "Moldova nu se vede deloc". La fel e şi cu Romănia. Vina este a noastră. Liceenii, aşa cum a demonstrat un sondaj, nu ştiau in procent de 40% unde este Mexic. Vecinul nostru cu care avem atătea relaţii, probleme... Ce să mai vorbim de Europa? Dar, cu toate acestea, Romănia rămăne un punct fascinant pentru istorici, pentru că se deosebeşte de alte ţări prin anumite "detalii", cum ar fi latinitatea. Antropologii au venit in Romănia ca intr-o "ţară laborator". Ceea ce stărneşte aici un pic de nervozitate, căci se crede că aceia care locuiesc aici ar fi...


Cobaii...

● Bine, nu chiar in sensul acesta, dar Romănia este ceva aparte. Are nişte lucruri unice, care atrag atenţia. Bunăoară, preşedinţii americani care vin aici sunt foarte bine primiţi, ceea ce nu se intămplă intotdeauna in altă parte. Şi cred că nu urmează drumul ales de alţii. Chiar şi in comunism se ridică un semn de intrebare: căt de independent a fost Ceauşescu?

Concluziile studiilor socio-umane pe "teme romăneşti" ale cercetătorilor au relevanţă in comportamentele şi deciziile politicului?
Studiile academice au, desigur, un efect mai mic decăt l-ar fi vrut oamenii de ştiinţă. Sunt din cănd in cănd invitat la şcoala diplomatică să vorbesc despre istorie cu diplomaţii. Suntem alteori chemaţi ca experţi şi cred că nu trece o lună fără să nu fiu apelat de vreo televiziune sau de vreun ziar. Acum 40 de ani, dacă răsfoiam o enciclopedie americană, subiectele legate de Romănia erau pline de greşeli. Acum, specialiştii noştri de la Societatea de Studii Romăneşti pregătesc textul in enciclopedii.


● Prezintă interes pentru publicul larg?

Pentru publicul larg nu prezintă interes, pentru că noi, americanii, suntem foarte ignoranţi. După vizitele preşedinţilor romăni in SUA eram intrebat in Romănia ce părere au americanii despre aceste vizite. Am spus adevărul: mulţi americani, probabil, nu ştiu că preşedintele Romăniei este in America, cu excepţia celor din zona diplomaţiei, a celor din jurul Washingtonului. Altă deosebire faţă de Romănia este că publicul nostru este prea puţin interesat de politică. Mai ales de subiecte ca NATO, Marea Neagră etc., care-i privesc pe romăni. Avem un public larg prea puţin interesat...


Diferenţe culturale

● Aveţi un public cu o cultură generală restrănsă, dar cu eficientă cultură profesională...

Da, dar şi un public media a cărui atenţie durează vreo 15 secunde. Un public interesat de sport sau de lucruri distractive. Este şi produsul luxului nostru de a nu respecta anumite exigenţe care să atragă atenţia asupra politicii. Pe de altă parte, este şi un lucru sănătos. De pildă, in Bucureşti trăieşte o societate aproape complet politizată. Dacă te intălneşti cu cineva pe stradă, nu poţi să stai de vorbă fără ca peste căteva minute să nu aducă vorba despre teme politice. In America ar fi invers, ceea ce nu inseamnă că pe noi nu ne interesează politica. Numai că la noi politica ocupă şi consumă o sferă foarte mică din viaţa americană. Lucru bun după mine, pentru că politica este făcută pentru noi, şi nu invers.


● Exceptănd McDonald’s şi Coca-Cola, ce anume din "spiritul american" regăsiţi in Romănia?

A, blugii, hip-hop-ul şi alte lucruri "frumoase" de pe la noi. In această privinţă sunt de acord cu Soljeniţin, care a spus că tocmai cele mai nefolositoare lucruri din Apus au venit mai repede... Dacă mă refer la mediul ştiinţific, unde ne aflăm acum, remarc insă că discuţiile s-au "maturizat" şi că stilul academic merge către normalizare şi multidisciplinaritate.


Comparaţii

La Constanţa, vreme de patru zile, in şase secţiuni, s-au reunit circa 200 de profesori universitari şi cercetători de la prestigioase universităţi şi centre de studii din America şi Europa. Ceea ce uneşte această diversă comunitate de specialişti, mulţi veniţi de foarte departe, este interesul comun faţă de temele culturale şi istorice din Romănia. Nici un funcţionar - de rang oricăt de mic - din "sfera" culturală sau diplomatică nu şi-a făcut insă apariţia intr-o asemenea "adunare". Nici măcar prin transmiterea comodă a vreunui discurs faxat, slujbaşii plătiţi ai intereselor culturale romăneşti n-au dat vreun semn că ar avea cunoştinţă de evenimentul menţionat. Comentariile prilejuite de "amănunt" au exprimat multe "nostalgii" după "vremea lui Buzura" de la cărma Institutului Cultural Romăn.


Organizatori

Infiinţată in 1971, Societatea de Studii Romăneşti numără in prezent circa 200 de membri. A organizat primul său congres in 1986 la Paris. Preşedintele actual al Societăţii este profesorul Paul Michelson de la Universitatea Huntington. Din comitetul de conducere mai fac parte Ileana Orlich (Universitatea Arizona), James Augerot (Universitatea Washington), Lavinia Stan (Universitatea St. Francis Xavier, Canada), Maria Bucur (Universitatea Indiana).
Citeşte mai multe despre:   romania,   interviu,   cănd,   romăneşti,   universitatea,   studii romăneşti,   studii rom

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură
Laura Codruța Kovesi, urmărită penal de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție pentru fapte deosebit de grave, legate de modul în care a fost finanțată aducerea în  țară, în anul 2011,...

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama
Galerie Foto Darius Condurache (11 ani) este un tânăr saxofonist şi pianist român care cântă la diverse evenimente organizate pe teritoriul Marii Britanii, în general cu scop caritabil, debutul în cariera sa făcându-l în...

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine
Mircea Băsescu, fratele fostului președinte Traian Băsescu, încearcă să pună mâna pe 1,1 milioane de lei de la stat, printr-o compensare a unei restituiri de TVA neefectuate de Direcția Finanțelor Publice cu...

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului
Profesorul Dan Voiculescu vorbește, în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Ion Cristoiu, despre presiunea globalizării forțate, ca efect al postcapitalismului. Dialogul, pornit de la lucrarea “Doctrina...

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas
Cancerul de pancreas este o boală parşivă fiindcă durerile nu apar decât târziu, dar alte simptome anunţă totuşi instalarea acestei maladii maligne. Despre aceste semne explică profesor doctor Mircea Beuran, de...

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială
Interviu eveniment acordat de profesorul Dan Voiculescu renumitului jurnalist Ion Cristoiu. Profesorul Voiculescu trage un semnal de alarmă: capitalismul devine din ce în ce mai puțin sustenabil, iar planurile pentru...

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă
Galerie Foto Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte, Traian Băsescu, încearcă, fără succes, să radieze din cărțile funciare ale terenurilor agricole achiziționate în 2013, la Nana, a sechestrelor penale...

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun
Hoda Barakat este o scriitoare libaneză de succes în întreaga lume. Locuieşte în Paris de mulţi ani însă scrie doar în arabă, limba de care s-a reîndrăgostit. Autoarea a fost recent în România să-şi...

Audit pentru angajați, de la distanță

Audit pentru angajați, de la distanță
Dezvoltarea tehnologiei a dus într-o nouă eră și domeniul HR, care beneficiază astăzi de foarte multe produse mult mai ieftine și mai rapide decât în trecut. Simpla abonare la un site în spatele căruia se...

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze
Galerie Foto Extinderea pe pieţele externe, creşterea producţiei şi mărirea portofoliului sunt câteva din variantele luate în calcul de conducerea Romgaz pentru creşterea companiei. Adrian Volintiru, director general Romgaz,...

Adio solniţă! Laptele, legumele, fructele conţin sare

Adio solniţă! Laptele, legumele, fructele conţin sare
Galerie Foto Cele mai frecvente cauze de deces sunt accidentele vascular cerebrale, cauzate de hipertensiunea arterială. Umblă multe legende despre hipertensiune, încercăm lămurirea lor. Interviu cu profesor doctor Daniela...

ANAF cere curator fiscal pentru administrarea averii Elenei Udrea

ANAF cere curator fiscal pentru administrarea averii Elenei Udrea
Galerie Foto Teoretic, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei în anulare pe care Elena Udrea a formulat-o împotriva sentinţei Completului de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituit...

De la asigurări, la bijuterii cu emoţii

De la asigurări, la bijuterii cu emoţii
Galerie Foto De cele mai multe ori antreprenorii români sunt nevoiţi să se reinventeze pentru a putea supravieţui mediului concurenţial sau pentru a-şi găsi adevărata cale în afaceri. Alte ori însă, o puternică dorinţă...

Lux marca Iohannis. 70.000 €, cheltuiți pe mese și scaune

Lux marca Iohannis. 70.000 €, cheltuiți pe mese și scaune
Galerie Foto Două mese pentru convorbiri, patru măsuţe de protocol, opt scaune şi patru fotolii. Acestea au fost obiectivele prioritare ale Administraţiei Prezidenţiale, la sfârşitul anului trecut, în perioada în care preş...

VIP-urile anticorupţiei lui Kovesi, date afară în şuturi din DNA

VIP-urile anticorupţiei lui Kovesi, date afară în şuturi din DNA
Galerie Foto Chiar dacă, oficial, pe numele lui Ciprian Man şi Cristian Ardelean, procurorii de la DNA Oradea care discutau cum să le fabrice judecătorilor neobedienţi dosare penale, nu a fost încă începută urmărirea...
Serviciul de email marketing furnizat de