x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Marian Tutilescu - Nu există poliţie fără şpagă

0
Autor: Mara Raducanu Lucian Florea 13 Sep 2007 - 00:00
Marian Tutilescu - Nu există poliţie fără şpagă Vlad Dumitrescu/


Chestorul principal Marian Tutilescu, directorul general al Poliţiei Municipiului Bucureşti, n-a fost atins de valul recentelor schimbări la vărf din Poliţia Romănă. Rezistă de patru ani şi jumătate la comanda Capitalei şi a schimbat multe. Doar mentalitatea poliţistului romăn n-a putut fi modificată complet, reminiscenţele comuniste regăsindu-se şi acum. Şpăgile şi anchetarea fizică n-au fost eradicate...



Chestorul principal Marian Tutilescu, directorul general al Poliţiei Municipiului Bucureşti, n-a fost atins de valul recentelor schimbări la vărf din Poliţia Romănă. Rezistă de patru ani şi jumătate la comanda Capitalei şi a schimbat multe. Doar mentalitatea poliţistului romăn n-a putut fi modificată complet, reminiscenţele comuniste regăsindu-se şi acum. Şpăgile şi anchetarea fizică n-au fost eradicate...

  • Jurnalul Naţional.: Cum vedeţi situaţia Poliţiei Capitalei după patru ani şi jumătate de mandat?

Marian Tutilescu: In primul rănd au fost nişte schimbări in structura organizatorică şi aceste schimbări sunt intr-o dinamică permanentă. In 2003, după venirea mea, am făcut un audit, o evaluare a managerilor. Apoi am făcut puţină curăţenie, aş spune eu, in răndul personalului de conducere. Erau mulţi manageri depăşiţi, incapabili să inţeleagă mutaţiile care interveniseră in evoluţia firească nu numai a Poliţiei, căt şi a societăţii. Poliţia Capitalei este o structură foarte mare, are circa 8.000 de oameni şi 26 de secţii. Am plecat in 2002, după demilitarizarea poliţiei, de la o structură foarte centralizată in care se aşteptau dispoziţii dintr-un singur loc... şeful e stăpăn, numai el ştie. Semnam ordine de numire pentru fiecare agent care se muta de la o secţie la alta. Aveam mape impresionante: 8.000 de oameni. Am descentralizat această activitate la nivelul şefilor de sectoare şi la nivelul şefilor de secţie. Importantă este numirea unor şefi competenţi cărora să le ofer şi părghiile pe linie de resurse umane.
A doua chestiune e că s-a imbunătăţit dotarea logistică. S-au imbunătăţit condiţiile de primire a cetăţenilor la secţiile de Poliţie. Din păcate, nu la toate, pentru că spaţiile sunt insuficiente. In curănd vom inaugura Secţia 19, după reabilitare. Peste vreo două-trei săptămăni sper să fie gata şi Secţia 22, unde erau mari probleme. Secţia 21 s-a mutat şi e in reparaţii.

  • Cu toate aceste imbunătăţiri, sondajele arată că increderea populaţiei in Poliţie a scăzut.
Avem incă, din păcate, oameni care nu realizează că reprezintă un serviciu public pentru cetăţean. Avem oameni care nu au atitudini adecvate, nu manifestă receptivitate şi solicitudine. Sunt de regulă cei care muncesc in acele compartimente care in mod frecvent intră in relaţia cu publicul, iar acest lucru generează o stare de stres, de rutină. Există incă tendinţa unor lucrători de a nu inregistra corect fenomenul infracţional, de a fugi de aşa-zisele fapte cu autor neidentificat. Vine cetăţeanul, sesizează o faptă şi il plimbă, ca să-l determine să renunţe la plăngere. Din păcate, chestiunea asta se intămplă la cei care lucrează in echipele operative, la cei care fac aceeaşi muncă oarecum rutinieră. De aceea am stabilit ca oamenii să nu fie permanentizaţi ci să lucreze tot efectivul secţiei prin rotaţie.
Aţi sesizat şi dumneavoastră situaţia de la Accidente Uşoare. Imaginaţi-vă că acei oameni işi desfăşoară activitatea numai intr-o stare conflictuală. La ei vin doi cetăţeni care, de regulă, nu se inţeleg, cu opinii diferite in privinţa vinovăţiei şi care permanent se ceartă. E un mediu conflictual care generează stres, iar rata imbolnăvirilor profesionale la Brigada Rutieră este cea mai mare.


  • Dumneavoastră, ca superiori, ca angajatori pănă la urmă, nu ar trebui să le creaţi un climat mai lejer celor care lucrează in astfel de condiţii? Să le reduceţi programul de lucru, de exemplu?
Să ştiţi că cei care sunt implicaţi in medii stresante, in relaţii cu publicul, au program de lucru de şase ore. Oricum, sistemul ăsta cu accidentele uşoare e doar la noi, deoarece Comisia Naţională de Supraveghere a Asigurărilor se opune constatului amiabil. A fost introdus acum, va reduce cu 50% numărul sesizărilor. Dacă mergeţi in străinătate, am păţit-o şi eu, m-a lovit unul... am făcut schimb de documente, Cartea Verde, la revedere şi-am plecat.


  • Aţi incercat să canalizaţi resurse suplimentare către aceste domenii de activitate?
Resursele vin dintr-o organizare care are nişte limite. Are funcţii vacante, generate de nişte limite bugetare. Acum am suplimentat personalul la Accidente Uşoare, dar să nu credeţi că am agenţii undeva ascunşi prin birouri. I-am luat de pe stradă, nu am alte soluţii. Dar in stradă se simte. Imaginaţi-vă ce se poate intămpla in Capitala asta dacă intr-o zi agenţii de Poliţie Rutieră nu ar lucra. Eu am in momentul de faţă 500 de funcţii vacante de agenţi la Poliţia Capitalei, care nu sunt finanţate.


  • Â Bun, defilăm cu ce avem. Dar cu cei pe care ii avem stăm bine?
Am incadrat in 2005-2006 1.500 de poliţişti din surse externe. La asta s-au adăugat in aceşti doi ani căteva sute care au venit din şcoală, unde au avut o pregătire de un an şi jumătate. Ultimele promoţii, atăt ale Academiei de Poliţie căt şi ale Şcolii de Agenţi, au avut o pregătire destul de bună, pentru că Inspectoratul General al Poliţiei s-a implicat mai mult in stabilirea programei de pregătire in raport cu necesităţile de ordin practic.


  • Â Apropo de Academia de Poliţie. Cum comentaţi neregulile semnalate chiar de ziarul nostru in ceea ce priveşte modalitatea de admitere a candidaţilor?
Eu analizez pregătirea absolvenţilor, bagajul de cunoştinţe cu care vin. Asta e ceea ce mă interesează. Eu mă ocup de ograda mea. Dar nu ştiu ce s-a intămplat.... un caz sau două... nu inseamnă că in Academia de Poliţie nu se invaţă.


  • Nu e vorba de un caz sau două, ci de conducerea Academiei, de credibilitatea instituţiei...
Nu ştiu, nu fac afirmaţii cănd nu ştiu.. nu mă hazardez. Vreau să vă spun că nivelul de pregătire al acestor oameni este bun, chiar foarte bun. Am subinspectori care, la un an după ce au terminat stagiul, au susţinut concursuri la instituţiile superioare, respectiv la IGP, şi le-au căştigat. Noi chiar ne bazăm pe aceşti oameni, au dat randament. Au venit şi cu o mentalitate nouă, sunt responsabilizaţi. Acesta a fost un căştig. Iar cei pe care i-am incadrat din surse externe nu au avut nici o pregătire pe Poliţie. A trebuit să ne ocupăm de pregătirea lor. Eu vreau o pregătire practică, făcută de ofiţeri operativi şi nu de profesorii din şcoală.


  • Se mai ia şpagă printre poliţişti?
Eu sunt convis că mai sunt cazuri. Nu cred că există poliţie in lumea asta care nu ia şpagă. Diferenţa e că in poliţiile occidentale se iau şpăgi la un anumit nivel şi grase, la noi e şpaga aia măruntă pe stradă: un 50 de euro, 100 de euro, că aia e mai greu de depistat. Financiar noi putem să stimulăm agenţii doar prin salarii şi prime pentru cei care se evidenţiază in mod deosebit.

Â
  • Cum se pregăteşte Poliţia Capitalei pentru noul an şcolar?
Problema siguranţei in şcoli este o problemă care interesează in primul rănd comunitatea locală, pentru că sunt obiective ale comunităţii, respectiv ale primăriilor de sector, şi autorităţile cu atribuţiuni in ceea ce priveşte asigurarea ordinii publice: jandarmerie, poliţie. Poliţia comunitară nu o mai trec, deoarece ea este direct in subordonarea administraţiei locale.. S-au găsit diverse soluţii: pază proprie, cu sisteme de siguranţă sau pază a poliţiei comunitare, iar optarea intre acestea este o problemă a fiecărei şcoli. Noi nu stăm in şcoli să păzim; poliţia desfăşoară două categorii de activităţi: intervenţia la evenimente prin sistemul 112 şi activitatea de prevenire in şcoli. Oricum, itinerariile patrulelor de ordine publică cuprind toate unităţile de invăţămănt.


  • O altă problemă in şcoli o constituie drogurile.
Se face activitate de prevenire, pe de o parte, pe de altă parte o activitate specifică de combatere pentru dealeri in special. Noi privim consumatorii ca pe nişte victime şi ne concentrăm atenţia pe ei, pe prevenire. Dar activitatea noastră este canalizată pe combaterea traficului, pe dealerii de droguri şi indeosebi pe aceia care acţionează in zona instituţiilor de invăţămănt. Avem la fiecare sector de poliţie căte un birou de combatere a traficului stradal de droguri şi la capitală un serviciu coordonator care se ocupă de dealerii mai importanţi care au o activitate mai pregnantă.


  • In ultima perioadă au avut loc căteva "mutări" importante. Dumitru Jianu a fost demis de la conducerea Poliţei Rutiere, iar fostul şef al IGPR Valentin Fătuloiu a fost şi el schimbat din funcţie. Dumneavoastră v-aţi simţit cumva scaunul ameninţat in vreun fel?
Nu m-au afectat aceste schimbări şi nu le comentez. Eu imi fac datoria pănă in momentul in care, dintr-un motiv sau altul, se impune plecarea mea. Găndiţi-vă că eu deja am patru ani şi jumătate. Nu ar fi nici un fel de problemă dacă... Nu intenţionez nici să mă las impăiat pe scaunul ăsta... Eu inţeleg foarte bine lucrurile astea. Conduc unităţi din 1991 şi sunt conştient că trebuie să existe o dinamică, ştiu că se instalează o anumită stare de rutină. Nici nu intenţionez să stau o perioadă foarte lungă aici. Am stat o dată 8 ani la un inspectorat şi n-a fost cel mai bun lucru, pentru că după o perioadă de timp se instalează rutina. Bucureştiul e totuşi altceva, pentru că aici nu poţi avea niciodată impresia că ai făcut totul. Dar nu văd de ce m-aş simţi ameninţat. Eu incerc să-mi fac treaba, dar există uneori situaţii in care o serie de evenimente negative afectează imaginea instituţiei...


  • Cum ar fi cazul Secţiei 21, unde au dispărut săptămăna trecuta banii pentru salarii?
Furtul banilor e un caz izolat, nu putem trage concluzii. Acest caz a fost favorizat de neglijenţa unui funcţionar care probabil că nu şi-a imaginat, in mintea lui n-a incăput ideea că se poate intămpla lucrul ăsta.


  • A mai fost un caz recent, cu un om al legii care a bătut doi cetăţeni.
Eu sunt total impotriva unor asemenea comportamente agresive. Sunt conştient că putem pierde, şi am pierdut enorm de-a lungul timpului, din cauza unor asemenea atitudini generate de rutină, de lipsă de educaţie din partea unor poliţişti, de credinţa că el e stăpăn acolo şi că aia e poliţia lui şi că el poate să facă ce vrea şi să se comporte cum vrea. Tocmai pentru a preveni astfel de situaţii am infiinţat la nivelul fiecărei secţii compartimente de relaţii cu publicul. Cănd un cetăţean vine la secţia de Poliţie, prima dată trebuie să intre in legătură cu aceste compartimente. Sunt femei sau poliţişti foarte tineri, din ultimele promoţii, pe care i-am pregătit in domeniul comunicării, in domeniul relaţionării. Secţiile reabilitate sau nou construite sunt găndite tocmai după acest concept. Există camere de consiliere, iar agentul de relaţii cu publicul trebuie să-l cheme pe cetăţean, să stea de vorbă cu el. Tot in acest sens am făcut şi un call-center, tocmai ca omul să nu mai stea de vorbă cu un poliţist plictisit, adormit, la 12 noaptea, ci să primească informaţiile de care are nevoie.
Incercăm să imbunătăţim calitatea serviciului poliţienesc, insă din păcate avem destui poliţişti şi trebuie s-o recunosc, chiar dintre cei incadraţi direct, care au venit in Poliţie cu alte gănduri. Ca să profite de uniformă, să aibă un avantaj... O să-i selectăm, insă nu pot să-i dau afară după bunul plac, ci să-i probez. Că altfel, la instanţă, işi recapătă postul.


  • Ce planuri de viitor aveţi?
Pănă la sfărşitul anului vreau să rezolvăm o chestiune destul de importantă, crearea unor compartimente pentru mica criminalitate. In al doilea rănd trebuie să continuăm să ne ocupăm de pregătirea oamenilor, prin cursuri pe specialităţi cu specialişti din domeniu. In fine, cea de-a treia problemă rezidă chiar din faptul că Poliţia Capitalei este o instituţie foarte mare. Informaţiile circulă greu intre structuri şi atunci am creat nişte aplicaţii informatice in aşa fel incăt comunicarea privind fenomenul infracţional in Capitală să se facă mai uşor.


  • Ce notă aţi acorda Poliţiei Capitalei?
Obiectiv, undeva intre 7 şi 8. Să spunem 7.50. Ar fi din partea mea o lipsă de realism să spun că Poliţia Capitalei este perfectă. Perfecţiunea se notează cu 10 şi sunt domenii care ar putea primi această notă, dar ca medie, nu. Există incă probleme, datorită in special schimbării destul de dificile de mentalitate.

Citeşte mai multe despre:   politie,   capitalei,   interviu,   oameni,   politia,   poliţiei,   poliţia capitalei

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Statul român, creditor la firma lui Mircea Băsescu, complet dezinteresat de prețul de vânzare a bunurilor datornicului

Statul român, creditor la firma lui Mircea Băsescu, complet dezinteresat de prețul de vânzare a bunurilor datornicului
Galerie Foto Ghinion pentru Mircea Băsescu, în legătură cu cea de-a doua companie pe care o patronează și care se află, în prezent, în procedura falimentului. Propunerea lichidatorului judiciar al SC MB Consult Company SRL C...

Cum au “spălat-o pe “zeița anticorupție” procurorii lui Nicolae Solomon. CSM susține, într-un document oficial, că Laura Kovesi nu a semnat protocolul cu SRI din 2009. Actul arată că da

Cum au “spălat-o pe “zeița anticorupție” procurorii lui Nicolae Solomon. CSM susține, într-un document oficial, că Laura Kovesi nu a semnat protocolul cu SRI din 2009. Actul arată că da
Galerie Foto Într-un mod scandalos, Secția de Procurori de la CSM notează, într-un document oficial, faptul că fostul procuror general al României, Laura Codruța Kovesi, nu și-a asumat, prin semnătură, protocolul secret...

Salariul, primele, diurnele și bonificațiile încasate de fratele Laurei Kovesi de la Transgaz, trecute la secret

Salariul, primele, diurnele și bonificațiile încasate de fratele Laurei Kovesi de la Transgaz, trecute la secret
Galerie Foto Odată cu mutarea, cu arme și bagaje, a fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, la Luxemburg, în calitatea ei de procuror general al Parchetului European, și familia acesteia de la Mediaș a făcut două mișcări...

Klaus Iohannis se contrazice pe el însuși și numește în funcții pe procurorii-șefi respinși de CSM

Klaus Iohannis se contrazice pe el însuși și numește în funcții pe procurorii-șefi respinși de CSM
Galerie Foto Președintele Klaus Iohannis acționează identic cu Traian Băsescu în privința numirii șefilor marilor Parchete și, în ciuda avizului negativ al CSM, a semnat, ieri, decretul de numire în funcția de procuror...

Dr. Iosif Niculescu: Menopauza, o perioadă a vieții în care femeile au mare nevoie de ajutor

Dr. Iosif Niculescu: Menopauza, o perioadă a vieții în care femeile au mare nevoie de ajutor
La femei, în general, afecţiunile cardiace apar cu 5-7 ani mai târziu decât la bărbați, iar acest avantaj se datorează efectului protector al estrogenilor, hormonii sexuali feminini având şi funcție de...

Chirițoiu și-a angajat partenerii de afaceri ca să apere concurența

Chirițoiu și-a angajat partenerii de afaceri ca să apere concurența
Galerie Foto Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, și-a adus în subordinea sa, la instituția publică pe care o conduce, familia de prieteni, alături de care deține atât proprietăți imobiliare, dar...

„Vezica biliară este o «grenadă» pe care fiecare o poartă în raniţă”

„Vezica biliară este o «grenadă» pe care fiecare o poartă în raniţă”
Îndepărtarea vezicii biliare este o operaţie des întâlnită, deoarece medicamentele pentru dizolvarea calculilor nu sunt eficiente. Se discută multe despre această intervenţie, astfel că propunem limpezirea...

Jaf bugetar: o instituție a dat prime de 10.000 lei/angajat

Jaf bugetar: o instituție a dat prime de 10.000 lei/angajat
Galerie Foto Cu doar câteva zile înainte ca Guvernul Orban să fie demis, de Parlament, prin moțiune de cenzură, în Monitorul Oficial a fost publicată o Ordonanță de Urgență prin care Executivul a modificat Legea...

Cum dai jos miniștri doar cu acuzația de plagiat

Cum dai jos miniștri doar cu acuzația de plagiat
Războiul plagiatelor nu a-nceput în România, în anul 2012, ci în țările din vestul Europei, apoi s-a extins. Urmărind evoluția cazurilor de acuzații de plagiat la nivel înalt, constatăm că toate au același...

Cum l-a scăpat imunitatea prezidențială pe Iohannis de un nou dosar privind casele de la Sibiu

Cum l-a scăpat imunitatea prezidențială pe Iohannis de un nou dosar privind casele de la Sibiu
Galerie Foto Președintele României, Klaus Iohannis, un autointitulat adversar al practicii de utilizare a legilor sau a procedurilor legale de către politicieni, pentru a se pune la adăpost de eventuale anchete, a beneficiat el...

Capii Parchetelor și strania coincidență a legăturilor de afaceri cu oameni politici

Capii Parchetelor și strania coincidență a legăturilor de afaceri cu oameni politici
Galerie Foto Giorgiana Hosu, unul dintre procurorii propuși de demisul ministru al Justiției Cătălin Predoiu pentru preluarea șefiei DIICOT, este legată, prin intermediul familiei sale, de afacerile unui cunoscut liberal. Mama,...

Migrenele durează până la 72 de ore şi îşi anunţă venirea

Migrenele durează până la 72 de ore şi îşi anunţă venirea
Lumea încă nu a tras hotarul, în sfera durerilor de cap, între migrene şi nevralgii. Profesor doctor Dorin Sarafoleanu ne lămureşte care sunt deosebirile dintre cele două afecţiuni frecvent...

Războiul plagiatelor - împotriva sistemului universitar, nu a imposturii

Războiul plagiatelor - împotriva sistemului universitar, nu a imposturii
Mulți au crezut în nevoia de a face epurare în sistemul universitar și în nevoia de a elimina impostura, prin dovedirea unor plagiate. Datele și faptele arată însă că nu a fost vorba despre o luptă împotriva...

La Braşov, reclamarea abuzurilor se sancţionează cu dosare

La Braşov, reclamarea abuzurilor se sancţionează cu dosare
Galerie Foto La mai bine de jumătate de an de când un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani, instrumentat de Curtea de Apel Braşov, a ajuns în atenţia Ministerului Justiţiei şi a Secţiei pentru Investigarea...

Tupeu: Cum a cerut „Portocală” anularea legii care a permis suspendarea sa din magistratură

Tupeu: Cum a cerut „Portocală” anularea legii care a permis suspendarea sa din magistratură
Galerie Foto Cu un tupeu greu de egalat, fostul procuror „paraditor” de la DNA Ploiești Mircea Negulescu, zis „Portocală”, cerea, în 2017, după ce a fost suspendat din magistratură, ca urmare a unei anchete disciplinare...
Serviciul de email marketing furnizat de