x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Medicul Ovidiu Băjenaru: „Reabilitarea pacientului după un accident vascular cerebral este esenţială”

0
Autor: Monica Stoica 08 Aug 2018 - 18:01
Medicul Ovidiu Băjenaru: „Reabilitarea pacientului după un accident vascular cerebral este esenţială”
Vezi galeria foto


Statisticile privind accidentul vascular cerebral (AVC) sunt îngrijorătoare pentru lumea medicală internaţională, afecţiunea reprezentând a treia cauză de deces, după bolile de inimă şi cancer. În România, aproape 65.000 de persoane suferă anual un accident vascular cerebral, 31 la sută dintre ei fiind cu vârste cuprinse între 20-50 de ani, ceea ce înseamnă 178 pe zi. Medicul Ovidiu Băjenaru explică într-un interviu pentru Jurnalul că recuperarea după o boală neurologică trebuie să fie individuală, în funcţie de necesităţile fiecărui pacient în parte. „Neureabilitarea e o problemă de echipă în care fiecare are rostul lui: medicul de fizioterapie, chinetoterapeutul, logopedul, psihologul, uneori psihiatrul, uneori chiar medicul de terapie intensivă”, spune prof. dr. Ovidiu Băjenaru.

MONICA STOICA

În prezent, medici renumiţi fac eforturi pentru a pune la punct domeniul neuroreabilitării în lume, dar şi în România, pentru pacienţii care au suferit deja un accident vascular cerebral (AVC). În acest caz, prevenţia pentru recurenţa unui accident vascular cerebral este o muncă de echipă a medicilor, explică preşedintele de onoare al Societăţii de Neurologie din România, prof. dr. Ovidiu Băjenaru. Medicii trebuie să dirijeze procesul recuperării unui pacient care a suferit un AVC, astfel încât acesta să-şi poată relua viaţa normală după boală.

Totodată, „resetarea” clinică a unui pacient depinde de înţelegerea adecvată a modului în care funcţionează reţelele neuronale. Prof. dr. Ovidiu Băjenaru ne-a explicat că recuperarea pacientului după un AVC se datorează şi fenomenului de neuroplasticitate .

 

 

Monica Stoica> Reabilitarea după accidentul vascular cerebral ar fi, până la urmă, o resetare, o recreare a funcţiilor motorii, o reinstalare de sistem sau o învăţare de la zero, de la tabula rasa?

 

 

Ovidiu Băjenaru: Mica premisă eronată care nu trebuie acceptată este că nu e vorba numai de neuron. Lucrul de la care trebuie să pornim, iar oamenii trebuie să fie atenţi la acest aspect, este că neuronul izolat nu poate să facă nimic special. Neuronul, ca să-şi realizeze funcţiile superioare pe care le are şi care contituie în general sistemul nostru nervos – în special sistemul nervos central, dar care, evident, nu poate să-şi exercite funcţiile fără componenta periferică – trebuie să se organizeze în reţele neuronale. Creierul este cel mai complex sistem, computer, dacă vreţi, din ceea ce cunoaştem în univers în prezent. Ori în cazul diferitelor patologii despre care discutăm, cum ar fi accidentul vascular cerebral, noi astăzi începem să înţelegem aceste fenomene de la nivel molecular, celular şi de reţele neuronale, de reorganizare, de reabilitare metabolică la nivel de celulă şi apoi celulele acestea trebuie să fie capabile să reanimeze nişte reţele cât mai aproape de structura normală a sistemului nervos central. Sistemul nervos central este foarte reactiv, se apără de astfel de leziuni, de defecte. Încearcă să-şi repare singur leziunile care dezorganizează reţelele neuronale. Global, acesta este fenomenul de neuroplasticitate, care, până la un anumit nivel, realizează singur acest lucru. Şi-n condiţii normale, fiecare dintre noi suferă diverse leziuni, din cauza soarelui, din cauza a n factori de mediu, din cauza înaintării în varstă, creierul nostru rezistă.

 

 

CITAT 1

 

Neuroreabilitarea modernă, ştiinţifică, porneşte de la neuroştiinţă, de la cunoşterea mecanismelor normale ale sistemului nervos central şi a leziunilor produse de boli, şi ulterior, dirijarea într-o manieră complementară sau, adeseori, sinergică cu ce se întâmplă biologic, pentru a ajuta pacienţii să-şi repare aceste leziuni la nivel de reţele neuronale, pentru a ne întoarce iar la clinic, adică la răspunsul în viaţa pacienţilor, ameliorarea dizabilităţilor sau, ideal, îndepărtarea lor.

 

 

 

Monica Stoica> Cum se face prevenţia în cazul unui pacient care a suferit deja un accident vascular cerebral?

 

Ovidiu Băjenaru: Exemplul cel mai bun pe care pot să-l dau este, să zicem, un pacient care a avut deja un AVC, este imobilizat la pat, încercăm să-l mobilizăm, să-l ajutăm prin diverse măsuri asociate evoluţiei sale naturale, să recupereze deficitul motor, să se poată mobiliza. În acelaşi timp, prin măsuri specifice, noi îl ajutăm nu numai să funcţioneze, dar facem şi prevenţia secundară a unuia dintre cele mai ucigătoare complicaţii care pot să omoare pacienţii în perioada post-AVC, cum sunt trombozele venoase profunde, care determină riscul de trombembolism pulmonar, care este o cauză de moarte.

 

Alt exemplu. Neuroreabilitarea nu se referă doar la recuperarea fizică. Înseamnă ameliorarea tuturor funcţiilor care sunt afectate de leziunile nervoase: deficit motor, funcţii cognitive, tulbări afective, depresia, foarte adesea, un impact psihologic asupra pacientului, agravarea sau favorizarea unor comorbidităţi, care la rândul lor pot agrava reabilitarea pacientului sau pot interfera cu însăşi boala, AVC-ul. Vă dau un alt exemplu. Un pacient care a avut un AVC are, de regulă, tot felul de factori de risc, printre care, rezistenţa la insulină crescută, obezitate ş.a.m.d. Ceea ce numim, per total, o constelaţie de modificări fiziopatologice, simptome pe care le cunoaştem sub denumirea de sindrom metabolic.

 

Monica Stoica> Ce riscă un pacient care nu este corect reabilitat?

 

Un pacient care nu este corect mobilizat după AVC, chiar dacă nu a avut, poate să dezvolte sindrom metabolic, pentru că prin neutilizare musculară, el nu mai foloseşte corect la nivel endocrino-metabolic, efectele insulinei endogene, apare rezistenţa la insulină care induce hipercolesterolomie, hipertensiune arterială, etc. Fiecare dintre aceste componente devin factori de risc vascular pentru pacientul care a avut un AVC. Al treilea lucru, nu mai puţin important, este că adesea aceştia pacienţi au tulburări cognitive, toate sunt asociate diverselor deficite. De pildă, pacientul depresiv este demotivat şi nu participă în procesul de recuperare. Neureabilitarea e o problemă de echipă în care fiecare are rostul lui: medicul de fizioterapie, chinetoterapeutul, logopedul, psihologul, uneori psihiatrul, uneori chiar medicul de terapie intensivă.

 

Monica Stoica> S-a spus că impactul tehnologiei, a modului de viaţă, a scăzut foarte mult vârsta la care se poate face în general Accident Vascular Cerebral. Totuşi, speranţa de viaţă, în ţările europene dezvoltate creşte. Este şi meritul reabilitării indiferent de boală? Ce rol are prevenţia?

 

 

Ovidiu Băjenaru: Creşterea speranţei de viaţă ţine de multipli factori. Ţine, în primul rând, de prevenţia bolilor, de tratamentul bolilor cât mai precoce şi cât mai eficient, de crearea unui climat optim psiho-social şi economic în care oamenii să-şi ducă viaţa, pentru că şi aceştia sunt nişte factori etiologici pentru diversele boli, nu numai neurologice, ci şi altele, în primul rând bolile cardiovasculare, psihiatrice. Mediul social, tehnic, economic, care, la rândul lui, înseamnă ceva extrem de complex, poate fi un factor de agresiune sau de ajutor pentru individ. Când devine un factor de agresiune, devine un factor de stres. Stresul este un factor major de risc care duce la boli. În special boli cerebro-vasculare, cardiovasculare, neurodegenerative, psihiatrice. Trăieşti într-un mediu mult mai favorabil, în care oamenii au un echilibru în viaţa lor, sub toate aspectele, înseamnă condiţii de viaţă mai bune, mai puţin stres, deci scade riscul de îmbolnăvire. Eu cred că aici este principalul aport al dezvoltării echilibrate psiho-sociale şi economice a ţărilor dezvoltate. Tehnologia e un cuţit cu două tăişuri. Nu vorbim despre tehnologia medicală, care, dacă este bine folosită, e de mare ajutor. Vorbim de tehnologia în general, care îi poate tenta pe oameni pentru că le oferă foarte multe comodităţi, şi aici e marele pericol. Dar aceste comodităţi, de tipul „să nu mai faci o acţiune, pentru că face maşina”, „să nu mai scrii, pentru că scrie calculatorul dacă îi dictezi”, poate avea efecte dramatice negative asupra funcţionării creierului, şi prin lipsa de activitate fizică şi prin lipsa de activitate intelectuală, culturală, spirituală.

 

 

caseta

Cum se regenerează creierul

Existenţa fenomenului de neuroplasticitate are aplicaţii extraordinare în recuperarea după anumite boli neurologice cum este AVC. În această maladie, datorită întreruperii unui vas de sânge la nivelul creierului sau hemoragiei cerebrale, o parte din creier este distrusă. Ca urmare, în funcţie de zona lezată, pot apărea paralizia unei jumătăţi a corpului (hemiplagie), tulburări de vorbire, de înghiţire etc. Mulţi pacienţi, datorită unui bun program de recuperare, reuşesc să restabilească o bună parte dintre funcţiile pierdute. În urma exerciţiilor terapeutice, hărţile mişcării din creier care au fost distruse sunt rescrise într-o altă zona a creierului. Recuperarea este de fapt un proces de reînvăţare motorie. Studii de imagistică funcţională arată activări ale unor zone din creier din vecinătatea zonei lezate, dar şi din emisfera opusă.

 

 

Statistici alarmante

 

În ceea ce priveşte Accidentul Vascular Cerebral, aproximativ un milion de cazuri se înregistrează anual în Europa, studiile fiind raportate la o populaţie  de 500 de milioane de locuitori. La nivel mondial, AVC constituie o a treia cauză a deceselor înregistrate, după bolile cardiovasculare şi cancer şi, conform ultimei raportări a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au fost înregistrate în întreaga lume peste 15 milioane de cazuri noi de AVC, aproximativ 5 milioane dintre aceşti pacienţi decedează, iar alte 5 milioane rămân cu diverse grade de dizabilitate permanentă. România este plasată, potrivit ultimelor statistici, în primele trei ţări europene în ceea ce priveşte incidenţa crescută a bolilor cerebrovasculare, precum şi mortalitatea de cauză cerebrovasculară. Prevalenta AVC in Romania este de 0,1% pentru grupa de varsta sub 40 ani, 1,8% pentru grupa de varsta 40-55 ani, 4,3% pentru grupa de varsta 55-70 ani şi 13,9% la varsta de peste 70 de ani.

  

Prevenţia după un accident vascular cerebral înseamnă şi evitarea complicaţiilor ulterioare, anume trebuie să se preîntâmpine riscul de bronhopneumonie, infecţie urinară, escare, retracţii musculare dureroase etc.

 

 

„După un AVC trebuie să ameliorăm şi să reeducăm deglutiţia, pentru că hrănirea este un element esenţial pentru oricare dintre noi, şi ca oameni sănătoşi, dar mai ales pentru un astfel de pacient, şi în procesul de recuperare, dar şi în modalitatea sa de a-şi continua existenţa”, spune neurologul Ovidiu Băjenaru.


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Investiții la sat rămase de căruță. Cele opt minuni ale lumii din Cungrea

Investiții la sat rămase de căruță. Cele opt minuni ale lumii din Cungrea
Galerie Foto La 11 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, satul românesc a rămas tot în epoca medievală: cu 70 la sută din drumuri cel mult pietruite, cu doi din trei săteni cu wc în fundul curții și cu cea mai...

Falcon Security, o afacere socru-ginere de succes, pe banii statului

Falcon Security, o afacere socru-ginere de succes, pe banii statului
Galerie Foto Falcon Security SRL, o firmă de pază din Bucureşti, a primit milioane de euro de la instituţii de stat din Capitală, majoritatea contractelor fiind primite direct, fără licitaţie. Ascensiunea economică a...

Platfusul copiilor, spaima părinţilor

Platfusul copiilor, spaima părinţilor
Mulţi părinţi se îngrijorează că micuţii lor au platfus sau sunt crăcănaţi. Ortopedul Mihai Jianu explică, însă, că până la 4 ani, toţi copiii au platfus, apoi la 90% dintre ei se topeşte grăsimea din...

“Săgeata lui Cocoș“, spaima ANRP, şi-a pus la adăpost afacerile controversate

“Săgeata lui Cocoș“, spaima ANRP, şi-a pus la adăpost afacerile controversate
Unul dintre cei mai controversați afaceriști, Gheorghe Stelian, zis “Stelu”, apropiat al lui Dorin Cocoș și al Elenei Udrea, a demarat, încă din 2015, un plan având ca obiect punerea la adăpost a grupului de...

Moartea judecătorului Stan Mustaţă se adaugă unui şir de decese suspecte în puşcăriile din România

Moartea judecătorului Stan Mustaţă se adaugă unui şir de decese suspecte în puşcăriile din România
La fix patru ani de la pronunţarea sentinţei definitive în Dosarul “Telepatia”, judecătorul Stan Mustaţă, cel care a fost scos din proces, cu ajutorul DNA, a murit în condiţii suspecte, după ce a fost...

Firma unei apropiate a PDL, contract de 19,3 milioane de euro cu Metrorex

Firma unei apropiate a PDL, contract de 19,3 milioane de euro cu Metrorex
Metrorex SA a atribuit, la începutul acestei luni, un contract de aproape 20 de milioane de euro, pentru întreţinerea şi curăţenia în staţii, birouri, trenuri şi alte locaţii. Banii reprezintă contravaloarea...

Dorica Dan, preşedinte ANBRaRo: „Vrem să îmbunătățim accesul pacienţilor cu boli rare la o îngrijire optimă”

Dorica Dan, preşedinte ANBRaRo: „Vrem să îmbunătățim accesul pacienţilor cu boli rare la o îngrijire optimă”
Galerie Foto O persoană afectată de o boală rară are nevoie de circa șapte ani de chinuri, pentru a fi diagnosticată, şi este văzută, în medie, de cel puţin şapte medici înainte, relevă un studiu realizat la nivel...

Medicul Ovidiu Băjenaru: „Reabilitarea pacientului după un accident vascular cerebral este esenţială”

Medicul Ovidiu Băjenaru: „Reabilitarea pacientului după un accident vascular cerebral este esenţială”
Galerie Foto Statisticile privind accidentul vascular cerebral (AVC) sunt îngrijorătoare pentru lumea medicală internaţională, afecţiunea reprezentând a treia cauză de deces, după bolile de inimă şi cancer. În România,...

Legea manualelor şcolare, declarată neconstituţională pentru un viciu de procedură

Legea manualelor şcolare, declarată neconstituţională pentru un viciu de procedură
Una dintre legile importante, adoptate de Parlament, în privinţa manualelor şcolare din învăţământul preuniversitar, a fost declarată neconstituţională, în ansamblul său, de către CCR, pe motiv că a fost...

Plângeri penale „fără număr” pentru fostele vedete ale DNA

Plângeri penale „fără număr” pentru fostele vedete ale DNA
Galerie Foto Foștii procurori anticorupție, deveniți celebri pentru scandalurile în care au fost implicați și abuzurile de care sunt acuzați că le-au săvârșit, Emilian Eva și Mircea Negulescu, zis “Portocală”, vor...

Cum a „spart” Preşedinţia aproape 40 de milioane de lei, în 3 ani şi jumătate de mandat al lui Klaus Iohannis

Cum a „spart” Preşedinţia aproape 40 de milioane de lei, în 3 ani şi jumătate de mandat al lui Klaus Iohannis
Galerie Foto Recenta rectificare bugetară, anunţată de către Cabinetul Dăncilă, soldată cu reducerea cu peste 20 la sută din fondurile Administraţiei Prezidenţiale, erodează şi mai mult, dacă era posibil, relaţiile...

Cât de „vinovată” este tiroida, cea arătată cu degetul în obezitate

Cât de „vinovată” este tiroida, cea arătată cu degetul în obezitate
Întrebaţi de ce glandă endocrină au cunoştinţă, cei mai mulţi oameni răspund tiroida. De fapt, foarte mulţi spun chiar „glandă” tiroidei, deşi nu ea este împărăteasa glandelor, ci hipofiza. Tiroida...

Familia Blaga se întoarce și în afaceri. Pe bani publici

Familia Blaga se întoarce și în afaceri. Pe bani publici
Galerie Foto Compania deţinută de fiica fostului co-preşedinte al Partidului Naţional Liberal Vasile Blaga, Agathe Cristina Rudeanu, şi de ginerele acestuia, Ioan Andrei Rudeanu, încearcă să pună mâna pe un contract de...

Prima măsură concretă de rezolvare a situaţiei din puşcării. Va fi o închisoare de 5 stele

Prima măsură concretă de rezolvare a situaţiei din puşcării. Va fi o închisoare de 5 stele
Galerie Foto Guvernul României a luat, la sfârşitul lunii trecute, prima măsură concretă cu privire la rezolvarea situaţiei supraaglomerării din penitenciare, după ce, în aprilie 2017, Curtea Europeană a Drepturilor...

O bucată din România cu granițe trasate din Ungaria

O bucată din România cu granițe trasate din Ungaria
După autonomia Ținutului Secuiesc, politicieni maghiari vorbesc acum despre o altă regiune care ar trebui să aibă statut similar. Se numește Partium, după un teritoriu ce a aparținut fostului regat ungar și...
Serviciul de email marketing furnizat de