x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Medicul Ovidiu Băjenaru: „Reabilitarea pacientului după un accident vascular cerebral este esenţială”

0
Autor: Monica Stoica 08 Aug 2018 - 18:01
Medicul Ovidiu Băjenaru: „Reabilitarea pacientului după un accident vascular cerebral este esenţială”
Vezi galeria foto


Statisticile privind accidentul vascular cerebral (AVC) sunt îngrijorătoare pentru lumea medicală internaţională, afecţiunea reprezentând a treia cauză de deces, după bolile de inimă şi cancer. În România, aproape 65.000 de persoane suferă anual un accident vascular cerebral, 31 la sută dintre ei fiind cu vârste cuprinse între 20-50 de ani, ceea ce înseamnă 178 pe zi. Medicul Ovidiu Băjenaru explică într-un interviu pentru Jurnalul că recuperarea după o boală neurologică trebuie să fie individuală, în funcţie de necesităţile fiecărui pacient în parte. „Neureabilitarea e o problemă de echipă în care fiecare are rostul lui: medicul de fizioterapie, chinetoterapeutul, logopedul, psihologul, uneori psihiatrul, uneori chiar medicul de terapie intensivă”, spune prof. dr. Ovidiu Băjenaru.

MONICA STOICA

În prezent, medici renumiţi fac eforturi pentru a pune la punct domeniul neuroreabilitării în lume, dar şi în România, pentru pacienţii care au suferit deja un accident vascular cerebral (AVC). În acest caz, prevenţia pentru recurenţa unui accident vascular cerebral este o muncă de echipă a medicilor, explică preşedintele de onoare al Societăţii de Neurologie din România, prof. dr. Ovidiu Băjenaru. Medicii trebuie să dirijeze procesul recuperării unui pacient care a suferit un AVC, astfel încât acesta să-şi poată relua viaţa normală după boală.

Totodată, „resetarea” clinică a unui pacient depinde de înţelegerea adecvată a modului în care funcţionează reţelele neuronale. Prof. dr. Ovidiu Băjenaru ne-a explicat că recuperarea pacientului după un AVC se datorează şi fenomenului de neuroplasticitate .

 

 

Monica Stoica> Reabilitarea după accidentul vascular cerebral ar fi, până la urmă, o resetare, o recreare a funcţiilor motorii, o reinstalare de sistem sau o învăţare de la zero, de la tabula rasa?

 

 

Ovidiu Băjenaru: Mica premisă eronată care nu trebuie acceptată este că nu e vorba numai de neuron. Lucrul de la care trebuie să pornim, iar oamenii trebuie să fie atenţi la acest aspect, este că neuronul izolat nu poate să facă nimic special. Neuronul, ca să-şi realizeze funcţiile superioare pe care le are şi care contituie în general sistemul nostru nervos – în special sistemul nervos central, dar care, evident, nu poate să-şi exercite funcţiile fără componenta periferică – trebuie să se organizeze în reţele neuronale. Creierul este cel mai complex sistem, computer, dacă vreţi, din ceea ce cunoaştem în univers în prezent. Ori în cazul diferitelor patologii despre care discutăm, cum ar fi accidentul vascular cerebral, noi astăzi începem să înţelegem aceste fenomene de la nivel molecular, celular şi de reţele neuronale, de reorganizare, de reabilitare metabolică la nivel de celulă şi apoi celulele acestea trebuie să fie capabile să reanimeze nişte reţele cât mai aproape de structura normală a sistemului nervos central. Sistemul nervos central este foarte reactiv, se apără de astfel de leziuni, de defecte. Încearcă să-şi repare singur leziunile care dezorganizează reţelele neuronale. Global, acesta este fenomenul de neuroplasticitate, care, până la un anumit nivel, realizează singur acest lucru. Şi-n condiţii normale, fiecare dintre noi suferă diverse leziuni, din cauza soarelui, din cauza a n factori de mediu, din cauza înaintării în varstă, creierul nostru rezistă.

 

 

CITAT 1

 

Neuroreabilitarea modernă, ştiinţifică, porneşte de la neuroştiinţă, de la cunoşterea mecanismelor normale ale sistemului nervos central şi a leziunilor produse de boli, şi ulterior, dirijarea într-o manieră complementară sau, adeseori, sinergică cu ce se întâmplă biologic, pentru a ajuta pacienţii să-şi repare aceste leziuni la nivel de reţele neuronale, pentru a ne întoarce iar la clinic, adică la răspunsul în viaţa pacienţilor, ameliorarea dizabilităţilor sau, ideal, îndepărtarea lor.

 

 

 

Monica Stoica> Cum se face prevenţia în cazul unui pacient care a suferit deja un accident vascular cerebral?

 

Ovidiu Băjenaru: Exemplul cel mai bun pe care pot să-l dau este, să zicem, un pacient care a avut deja un AVC, este imobilizat la pat, încercăm să-l mobilizăm, să-l ajutăm prin diverse măsuri asociate evoluţiei sale naturale, să recupereze deficitul motor, să se poată mobiliza. În acelaşi timp, prin măsuri specifice, noi îl ajutăm nu numai să funcţioneze, dar facem şi prevenţia secundară a unuia dintre cele mai ucigătoare complicaţii care pot să omoare pacienţii în perioada post-AVC, cum sunt trombozele venoase profunde, care determină riscul de trombembolism pulmonar, care este o cauză de moarte.

 

Alt exemplu. Neuroreabilitarea nu se referă doar la recuperarea fizică. Înseamnă ameliorarea tuturor funcţiilor care sunt afectate de leziunile nervoase: deficit motor, funcţii cognitive, tulbări afective, depresia, foarte adesea, un impact psihologic asupra pacientului, agravarea sau favorizarea unor comorbidităţi, care la rândul lor pot agrava reabilitarea pacientului sau pot interfera cu însăşi boala, AVC-ul. Vă dau un alt exemplu. Un pacient care a avut un AVC are, de regulă, tot felul de factori de risc, printre care, rezistenţa la insulină crescută, obezitate ş.a.m.d. Ceea ce numim, per total, o constelaţie de modificări fiziopatologice, simptome pe care le cunoaştem sub denumirea de sindrom metabolic.

 

Monica Stoica> Ce riscă un pacient care nu este corect reabilitat?

 

Un pacient care nu este corect mobilizat după AVC, chiar dacă nu a avut, poate să dezvolte sindrom metabolic, pentru că prin neutilizare musculară, el nu mai foloseşte corect la nivel endocrino-metabolic, efectele insulinei endogene, apare rezistenţa la insulină care induce hipercolesterolomie, hipertensiune arterială, etc. Fiecare dintre aceste componente devin factori de risc vascular pentru pacientul care a avut un AVC. Al treilea lucru, nu mai puţin important, este că adesea aceştia pacienţi au tulburări cognitive, toate sunt asociate diverselor deficite. De pildă, pacientul depresiv este demotivat şi nu participă în procesul de recuperare. Neureabilitarea e o problemă de echipă în care fiecare are rostul lui: medicul de fizioterapie, chinetoterapeutul, logopedul, psihologul, uneori psihiatrul, uneori chiar medicul de terapie intensivă.

 

Monica Stoica> S-a spus că impactul tehnologiei, a modului de viaţă, a scăzut foarte mult vârsta la care se poate face în general Accident Vascular Cerebral. Totuşi, speranţa de viaţă, în ţările europene dezvoltate creşte. Este şi meritul reabilitării indiferent de boală? Ce rol are prevenţia?

 

 

Ovidiu Băjenaru: Creşterea speranţei de viaţă ţine de multipli factori. Ţine, în primul rând, de prevenţia bolilor, de tratamentul bolilor cât mai precoce şi cât mai eficient, de crearea unui climat optim psiho-social şi economic în care oamenii să-şi ducă viaţa, pentru că şi aceştia sunt nişte factori etiologici pentru diversele boli, nu numai neurologice, ci şi altele, în primul rând bolile cardiovasculare, psihiatrice. Mediul social, tehnic, economic, care, la rândul lui, înseamnă ceva extrem de complex, poate fi un factor de agresiune sau de ajutor pentru individ. Când devine un factor de agresiune, devine un factor de stres. Stresul este un factor major de risc care duce la boli. În special boli cerebro-vasculare, cardiovasculare, neurodegenerative, psihiatrice. Trăieşti într-un mediu mult mai favorabil, în care oamenii au un echilibru în viaţa lor, sub toate aspectele, înseamnă condiţii de viaţă mai bune, mai puţin stres, deci scade riscul de îmbolnăvire. Eu cred că aici este principalul aport al dezvoltării echilibrate psiho-sociale şi economice a ţărilor dezvoltate. Tehnologia e un cuţit cu două tăişuri. Nu vorbim despre tehnologia medicală, care, dacă este bine folosită, e de mare ajutor. Vorbim de tehnologia în general, care îi poate tenta pe oameni pentru că le oferă foarte multe comodităţi, şi aici e marele pericol. Dar aceste comodităţi, de tipul „să nu mai faci o acţiune, pentru că face maşina”, „să nu mai scrii, pentru că scrie calculatorul dacă îi dictezi”, poate avea efecte dramatice negative asupra funcţionării creierului, şi prin lipsa de activitate fizică şi prin lipsa de activitate intelectuală, culturală, spirituală.

 

 

caseta

Cum se regenerează creierul

Existenţa fenomenului de neuroplasticitate are aplicaţii extraordinare în recuperarea după anumite boli neurologice cum este AVC. În această maladie, datorită întreruperii unui vas de sânge la nivelul creierului sau hemoragiei cerebrale, o parte din creier este distrusă. Ca urmare, în funcţie de zona lezată, pot apărea paralizia unei jumătăţi a corpului (hemiplagie), tulburări de vorbire, de înghiţire etc. Mulţi pacienţi, datorită unui bun program de recuperare, reuşesc să restabilească o bună parte dintre funcţiile pierdute. În urma exerciţiilor terapeutice, hărţile mişcării din creier care au fost distruse sunt rescrise într-o altă zona a creierului. Recuperarea este de fapt un proces de reînvăţare motorie. Studii de imagistică funcţională arată activări ale unor zone din creier din vecinătatea zonei lezate, dar şi din emisfera opusă.

 

 

Statistici alarmante

 

În ceea ce priveşte Accidentul Vascular Cerebral, aproximativ un milion de cazuri se înregistrează anual în Europa, studiile fiind raportate la o populaţie  de 500 de milioane de locuitori. La nivel mondial, AVC constituie o a treia cauză a deceselor înregistrate, după bolile cardiovasculare şi cancer şi, conform ultimei raportări a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au fost înregistrate în întreaga lume peste 15 milioane de cazuri noi de AVC, aproximativ 5 milioane dintre aceşti pacienţi decedează, iar alte 5 milioane rămân cu diverse grade de dizabilitate permanentă. România este plasată, potrivit ultimelor statistici, în primele trei ţări europene în ceea ce priveşte incidenţa crescută a bolilor cerebrovasculare, precum şi mortalitatea de cauză cerebrovasculară. Prevalenta AVC in Romania este de 0,1% pentru grupa de varsta sub 40 ani, 1,8% pentru grupa de varsta 40-55 ani, 4,3% pentru grupa de varsta 55-70 ani şi 13,9% la varsta de peste 70 de ani.

  

Prevenţia după un accident vascular cerebral înseamnă şi evitarea complicaţiilor ulterioare, anume trebuie să se preîntâmpine riscul de bronhopneumonie, infecţie urinară, escare, retracţii musculare dureroase etc.

 

 

„După un AVC trebuie să ameliorăm şi să reeducăm deglutiţia, pentru că hrănirea este un element esenţial pentru oricare dintre noi, şi ca oameni sănătoşi, dar mai ales pentru un astfel de pacient, şi în procesul de recuperare, dar şi în modalitatea sa de a-şi continua existenţa”, spune neurologul Ovidiu Băjenaru.


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Atacurile sistemului împotriva procurorului Adina Florea, puse la cale dintr-o vilă din Pitești

Atacurile sistemului împotriva procurorului Adina Florea, puse la cale dintr-o vilă din Pitești
Galerie Foto Procurorul Adina Florea, care a demarat, la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, anchetele privind abuzurile de la serviciile teritoriale ale DNA Ploiești și Oradea, a devenit ținta unor atacuri...

Marcel Manea: Speranța este ingredientul esențial al vieții

Marcel Manea: Speranța este ingredientul esențial al vieții
Galerie Foto Marcel Manea este un scriitor asumat care a avut curajul să ofere cititorilor o carte cu poveşti controversate. Scriitorul este un fin observator al naturii umane şi a strâns în primul său volum poveşti reale,...

În chirurgia pentru slăbire, balonul se introduce cu endoscopul

În chirurgia pentru slăbire, balonul se introduce cu endoscopul
Lupta cu obezitatea nu este doar un moft de estetică, kilogramele multe peste normal prejudiciază funcţionarea organelor, grăsimea este aducătoare de  boli. Bătălia cu kilogramele în plus se poate face şi c...

Virgil Ardelean, cel mai prosper general al serviciilor secrete postdecembriste: „Vulpea”, milionar din filaj

Virgil Ardelean, cel mai prosper general al serviciilor secrete postdecembriste: „Vulpea”, milionar din filaj
Galerie Foto Cel mai prosper general al serviciilor secrete postdecembriste, devenit om de afaceri, este chestorul Virgil Ardelean, fostul șef al temutului “Doi și’un sfert”. Poreclit “Vulpea”, generalul cu patru stele...

INTERVIU Gheorghe Piperea, despre amânarea reorganizării RADET. ”ELCEN a tras de timp în permanență, pentru că a avut impresia că poate forța mâna Primăriei”

INTERVIU Gheorghe Piperea, despre amânarea reorganizării RADET. ”ELCEN a tras de timp în permanență, pentru că a avut impresia că poate forța mâna Primăriei”
Gheorghe Piperea, reprezentant al administratorului judiciar al RADET, firma de insolvență Rominsolv, a explicat pentru Jurnalul care sunt adevăratele cauze ale întârzierii reorganizării RADET și cum a apărut...

Dan Barna a supervizat proiecte ale MJ vizând rezolvarea aglomerărilor din penitenciare

Dan Barna a supervizat proiecte ale MJ vizând rezolvarea aglomerărilor din penitenciare
Galerie Foto Liderul unuia dintre partidele parlamentare aflate în opoziţie şi care acţionează atât instituţional, cât şi prin manifestări publice virulente la adresa intenţiilor majorităţii parlamentare sau ale...

Agenţiile de turism reclamă abuzurile “tip DNA” ale Consiliului Concurenţei

Agenţiile de turism reclamă abuzurile “tip DNA” ale Consiliului Concurenţei
Agenţiile de turism acuză Consiliul Concurenţei că foloseşte aceleaşi practici ca şi procurorii DNA care sunt anchetaţi în prezent pentru abuzuri. În plus, Legea concurenţei are atât de multe puncte...

Unii pacienţi cu tulburări de ritm sunt lăsaţi în fibrilaţie permanentă

Unii pacienţi cu tulburări de ritm sunt lăsaţi în fibrilaţie permanentă
Galerie Foto Unii oameni simt o accelerarare a bătăilor inimii, numite tulburări de ritm. Dacă medicii constată că inima este sănătoasă, aceştia nu primesc niciun tratament, dar dacă există boli cardiace, cardiologii...

“Portocală”, ținut în libertate cu sprijinul șefei ÎCCJ, Cristina Tarcea

“Portocală”, ținut în libertate cu sprijinul șefei ÎCCJ, Cristina Tarcea
Galerie Foto Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție se află în imposibilitatea de a-l aduce pe fostul procuror DNA Mircea Negulescu, zis “Portocală”, în fața judecătorilor, în vederea emiterii unui...

Minune economică pe banii statului în familia Kovesi-Lascu

Minune economică pe banii statului în familia Kovesi-Lascu
Galerie Foto Adriana Lascu, cumnata fostei şefe a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, lucrează, începând cu anul trecut, pentru una dintre companiile conectate la cele mai grele contracte ale Transgaz şi Romgaz SA. Asta, în co...

Legături periculoase și practici asemănătoare între familia Iohannis și cea a procuroarei care i-a dat NUP președintelui

Legături periculoase și practici asemănătoare între familia Iohannis și cea a procuroarei care i-a dat NUP președintelui
Galerie Foto Soțul fostei procuroare Carmen Maria Capră, care a fost mâna dreaptă a lui Augustin Lazăr, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, și care i-a închis, în anul 2014, lui Klaus Werner Iohannis, un...

România, groapa de gunoi a Europei pentru numai 19 euro/tonă

România, groapa de gunoi a Europei pentru numai 19 euro/tonă
Este procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa și de-a lungul carierei a instrumentat dosare grele. Unele dintre acestea l-au făcut pe procurorul Teodor Niță să descopere că România intrase...

De ce a ruginit „Perla Banatului”

De ce a ruginit „Perla Banatului”
Galerie Foto Vremurile când Stațiunea Semenic era numită „Paradisul bănățean” sau „Perla Banatului” au apus, iar acum este un loc părăsit. Vechile hoteluri care puteau caza aproape 1.000 de turiști sunt în ruină...

Consiliul Județean Cluj deschide robinetul cu bani pentru clientela fostului PDL

Consiliul Județean Cluj deschide robinetul cu bani pentru clientela fostului PDL
Galerie Foto Firma de construcții de drumuri al cărui administrator apare într-un denunț din dosarul fostului președinte al Consliului Județean Cluj, Horea Uioreanu, a fost desemnată, la sfârșitul anului trecut,...

România preia Preşedinţia UE pe Oda Bucuriei

România preia Preşedinţia UE pe Oda Bucuriei
Preluarea de către România a Preşedinţiei rotative a Consiliului UE, de la 1 ianuarie 2019, pentru o perioadă de şase luni, va fi marcată joi seară printr-o ceremonie oficială care va avea loc la Ateneul Român...
Serviciul de email marketing furnizat de