x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Interviuri Platfusul copiilor, spaima părinţilor

Platfusul copiilor, spaima părinţilor

de Florin Condurateanu    |    13 Aug 2018   •   22:35
Platfusul copiilor, spaima părinţilor

Mulţi părinţi se îngrijorează că micuţii lor au platfus sau sunt crăcănaţi. Ortopedul Mihai Jianu explică, însă, că până la 4 ani, toţi copiii au platfus, apoi la 90% dintre ei se topeşte grăsimea din talpă. Apropo, mai toţi copiii până la 1 an şi 3 luni au picioarele în formă de O, dar picioarele se îndreaptă de la sine. 

Interviu cu profesor doctor Mihai Jianu, Clinica de Ortopedie a Spitalului de Copii “Grigore Alexandrescu”

 

 

Florin Condurăţeanu: De ce o mulţime de părinţi se îngrijorează când observă câte ceva ce li se pare în neregulă la picioarelor copiilor?

Prof. Mihai Jianu: Fiindcă în populaţie umblă o serie de legende greşite. Subiectul care îi alarmează cel mai mult pe părinţi este platfusul copiilor. Se face coadă la uşa cabinetului cu familiile care observă că micuţul calcă pe podea cu toată talpa, cer sfaturi pentru a îndrepta platfusul. Observaţia lor este derutată de faptul că un strat de grăsime, o pernuţă de grăsime se află pe talpa majorităţii copiilor mici, ei ating podeaua, calcă pe acest strat de grăsime. După vârsta de 4 ani, această grăsime din talpă dispare şi se vede bolta plantară curbată, aşa cum e normal. Această arcuire a oaselor ce formează bolta tălpii permite o păşire corectă. Pasul omului se face în 4 faze. Mai întâi, piciorul se sprijină pe călcâi, în etapa a doua se rulează talpa, pentru ca în faza a treia degetele, vârful labei piciorului să ajungă pe pământ. În tempoul al patrulea, piciorul este ridicat în aer fiindcă păşeşte celălalt picior. Circa 40% din timpul păşirii este ocupat de piciorul ridicat, cu păşirea celuilalt picior. În realitate, doar 10% din populaţia lumii are platfus, dar doar 2% suferă dureri şi este necesară intervenţia ortopedului. Cei cu platfus real şi obosesc mai repede în mers.

 

F.C.: Toate metodele de gimnastică acasă şi un tip de ghete înalte şi rigide susţineţi că nu aduc soluţii în platfus?

Prof. Mihai Jianu: Unii obligă copiii să ruleze talpa pe un făcăleţ, alţii fac cu ei mişcări de ridicare a unei batiste de pe podea cu degetele picioarelor. Cum să se arcuiască aşa oasele boltei piciorului? Şcoala de Ortopedie a Franţei nu e de acord nici cu talonetele curbate din încălţăminte. Cum să forţeze o talonetă arcuirea oaselor tălpii? Ba fac şi rău, fiindcă talonetele împing oasele piciorului în întregime, riscând ca femurul să iasă din locaşul lui din bazin, ducând la un şold ce trebuie operat. E foarte important să se formeze corect, să capete elasticitate glezna, procesul de formare a gleznei se întinde până la 1 an şi 3-4 luni.

 

F.C.: Cum se face asta?

Prof. Mihai Jianu: Lăsând copilul să calce pe picioruşul gol prin casă sau în ciorapi. Glezna preia neregularităţile solului şi se desăvârşeşte. Încălţămintea trebuie să aibă talpa subţire, flexibilă. Strici glezna dacă obligi copilul să meargă cu ghetuţe înalte, cu carâmb rigid ce acoperă glezna. Aşa, ea nu câştigă elasticitate, rezistenţă.

 

Unii copii mici păşesc cu talpa spre interior şi au tendinţa de a ridica degetele. Se numeşte varus equin şi se rezolvă de la sine, dispare poziţia aceasta rămasă de la situaţia din burta mamei, cu picioruşele îndoite, talpă în talpă. Acest defect frecvent se repară de la sine. În niciun caz nu se aplică ghips. Alţi copii păsesc cu talpa spre exterior, acesta e talus valgus. Glezna nu e maleabilă, nu s-a format şi, dacă mama poate îndrepta talpa cu mâinile, fără să forţeze, este semn bun. Dacă la această manevră glezna rămâne rigidă, trebuie să acţioneze ortopedul.

 

×