x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Poliţistul, încă ajutor de semafor

0
Autor: Mara Raducanu 19 Mai 2008 - 00:00
Poliţistul, încă ajutor de semafor


SCHIMBARE ● Sistemul rutier românesc are nevoie să fie reevaluat
La aproape două luni de la numirea în funcţia de director al Direcţiei Poliţiei Rutiere, comisarul-şef Viorel Recoşeanu ne vorbeşte despre problemele din peisajul rutier românesc. Codul rutier anunţat la intrarea în vigoare cu surle şi trîmbiţe a rămas doar o lege neputincioasă. Efective insuficiente, agenţi pe post de semafor, balamuc în trafic. Viorel Recoşeanu consideră că soluţia ar fi implementa-rea unei noi concepţii rutiere.



SCHIMBARE ● Sistemul rutier românesc are nevoie să fie reevaluat
La aproape două luni de la numirea în funcţia de director al Direcţiei Poliţiei Rutiere, comisarul-şef Viorel Recoşeanu ne vorbeşte despre problemele din peisajul rutier românesc. Codul rutier anunţat la intrarea în vigoare cu surle şi trîmbiţe a rămas doar o lege neputincioasă. Efective insuficiente, agenţi pe post de semafor, balamuc în trafic. Viorel Recoşeanu consideră că soluţia ar fi implementa-rea unei noi concepţii rutiere.


  • Jurnalul Naţional: Domnule director, de aproape două luni aţi fost numit la conducerea Direcţiei Poliţiei Rutiere. Acum, cînd au trecut aproape doi ani de la implementarea Codului rutier, vor-biţi-ne despre efectele avute de acesta asupra peisajului rutier din România.
Viorel Recoşeanu: România trebuia să se alinieze la nişte reglementări europene prin însuşi faptul că aveam statut de candidat la integrarea în Uniunea Europeană (UE), iar acum avem statut de ţară integrată în UE. Eram obligaţi, prin acordurile internaţionale să armonizăm legislaţia rutieră la legislaţia europeană, deci într-un fel se poate spune că a fost şi o necesitate. Cel de-al doilea motiv care a stat la baza implementării unui nou Cod rutier a fost acela că vechea legislaţie rutieră emisă în 1866 nu mai răspundea în totalitate cerinţelor anilor 2006-2007-2008, cînd datele fenomenului rutier erau altele decît cele din ’66.


  • Cum au reacţionat oamenii atunci? A fost Codul rutier de bun augur, pentru că acum nu mai sperie pe nimeni.
Îmi amintesc că în perioada imediat următoare a intrării în vigoare a legislaţiei rutiere a fost un moment de reţinere din partea pietonilor şi a conducătorilor auto. În primele săptămîni, numărul accidentelor a scăzut simţitor, în sensul că siguranţa rutieră a crescut pe drumurile publice. A fost un moment de vîrf în materie de eficienţă a noii legislaţii. Dar e o vorbă la români, aceea că orice minune durează trei zile.


  • Cu ce ne lăudăm în momentul de faţă?
În momentul de faţă, Ordonanţa de Urgenţă 195 a suferit nişte modificări. În sensul că de la intrarea în vigoare şi pînă în prezent am con-
statat că au fost necesare mici ajustări în acest domeniu. Bineînţeles că aceste modificări au fost făcute ţinînd cont de evoluţia fenomenului rutier, aflat într-o continuă dezvoltare. În momentul de faţă, Ordonanţa de Urgenţă este depusă la Senatul României, la Parlament, la Comisia de Comerţ şi Industrie, aflîndu-se în faza de legiferare.


  • Avem o legislaţie rutieră drastică sau permisibilă în comparaţie cu a altor ţări?
Ca să putem vorbi despre o asemenea comparaţie ar trebui să facem o comparaţie a fenomenului rutier în ansamblul său. Problema este de înţelegere şi de respectare a normelor. Sînt mulţi factori care ar trebui să-şi aducă o contribuţie mai mare la tot ceea ce înseamnă siguranţa rutieră, sînt multe instituţii care au obligaţii prevăzute în lege, ministere care trebuie să-şi aducă o contribuţie mai mare la creşterea gradului de siguranţă: Ministerul Transporturilor, Ministerul Învăţămîntului, Ministerul Sănătăţii.


  • Sîntem campioni la accidente şi la morţi. Ce-ar trebui să facem să nu se mai întîmple pe o scară atît de mare aceste tragedii rutiere?
Cred că siguranţa rutieră este o problemă faţă de tot ceea ce înseamnă regulă. Legea de circulaţie este o regulă stabilită de societatea românească pentru a ne proteja pe noi toţi: părinţi, copii, vîrstnici. Deci, este o problemă legată de respect faţă de tot ceea ce înseamnă normă şi cultură. În opinia mea, tot sistemul care ţine de circulaţia rutieră trebuie să fie reevaluat. Şi cînd spun aceasta, mă refer la educaţia rutieră în şcoli, de la pregătirea în şcolile de şoferi pînă la exigenţa în examinarea pentru obţinerea permisului de conducere.


Vreau mai multă exigenţă

  • Există această exigenţă, mă refer în special la examinarea candidaţilor pentru obţinerea permisului de conducere?
Eu, ca fost ofiţer examinator cred că ar trebui crescută un pic exigenţa şi în acest domeniu, aşa cum ar trebui mărită şi drastitatea faţă de cei care încalcă normele rutiere. Lucru care ar duce la creşterea responsabilităţii pietonilor şi a conducătorilor auto.


  • Care sînt problemele cu care se confruntă Poliţia Rutieră?
În mod cert şi în Poliţia Rutieră, ca în orice latură a poliţiei, sînt şi neajunsuri. Noi întîmpinăm o problemă legată de efective care în accepţiunea mea nu acoperă întregul necesar de activităţi avute. Un lucru încurajator este acela că sîntem în faza regîndirii concepţiei de activitate a structurii de Poliţie Rutieră. Plecînd de la aceste goluri ale efectivelor, ne gîndim ca în materie de siguranţă rutieră să poată să-şi desfăşoare activitatea inclusiv colegii de la ordine publică, prin abilitatea lor în a desfăşura activităţi de circulaţie. Noua concepţie e simplă: implicarea celorlalte structuri de poliţie din Ordine Publică în materie de combatere şi prevenire rutieră.


  • Haideţi să explicăm puţin care este rolul agentului de circulaţie? Care sînt atribuţiile lui exacte? Au fost cîteva cazuri controversate (vezi cazul accidentului de pe Şoseaua Kiseleff, în care victima a murit chiar sub ochii agenţilor de la Circulaţie, fără ca aceştia să intervină).
Haideţi să plecăm de la acest caz. Ideea este în felul următor. În toate reglementările, inclusiv cele internaţionale, acordarea asistenţei medicale trebuie făcută de către personal calificat. Au fost cazuri în care din cauza nepriceperii, mai mult s-au agravat lucrurile. Dacă e să luăm punctual accidentul de circulaţie, în cazul respectiv, plecînd de la leziunile foarte grave ale victimei, intervenţia agentului de circulaţie nu a fost oportună. Agentul de circulaţie poate să intervină în cazul unei vătămări superficiale. Rolul clar al agentului este acela de a lua primele măsuri: să anunţe accidentul şi să protejeze locul cu pricina.


Nu puteam să trecem peste problema care ne doare cel mai tare în momentul de faţă: balamucul din trafic şi circulaţia de coşmar care ne toacă zi de zi nervii. Ce se întîmplă? Există vreo explicaţie?

Da, este într-adevăr o problemă care se întîmplă deoarece lucrurile nu au fost făcute la timp, aşa cum ar fi trebuit, adică investiţiile la nivel de infrastructură. Din estimările specialiştilor, sistemul de management al traficului în Bucureşti va acoperi în proporţie de 20%-30% problemele de fluenţă. Dar pînă nu vor fi făcute acele investiţii în infrastructură, aşa cum le-am văzut la Londra, Paris, Amsterdam, vom mai întîmpina cu siguranţă multe dificultăţi în trafic.


În alte ţări nu prea vezi nici picior de agenţi prin intersecţii. La noi, da. Munca agenţilor de poliţie se rezumă doar la dirijarea intersecţiilor sau normal ar fi ca ei să aibă şi alte atribuţii?

În mod normal agentul de circulaţie n-ar trebui să intervină la dirijarea traficului decît în cazul unui accident de circulaţie sau în cazul unui blocaj. Dar ţinînd cont de lipsurile existente în materie de infrastructură, atunci agentul de circulaţie e obligat să intervină el la dirijare. Gîndiţi-vă că în momentul acesta în Poliţia Rutieră sînt doar 4.000 de cadre la nivel naţional. Apropo de asta, un coleg de-al nostru de la Poliţia Rutieră din Timişoara, care în perioada Summit-ul a fost detaşat în Bucureşti, spunea în felul următor: "Noi sîntem un fel de ajutor de semafor" şi din păcate, cel puţin la Bucureşti, asta e situaţia. Am făcut la Brigada de Poliţie din Bucureşti o mică analiză şi mai mult de 50% din activităţile desfăşurate de un agent de circulaţie pe timpul a opt ore se alocă activităţilor de dirijare a traficului, în detrimentul măsurilor de impunere a legii.


Mai sînt cazuri de corupţie

  • Cu şpaga cum stăm? S-a mai scăpat de viciul asta?
Problema corupţiei în Poliţia Rutieră trebuie tratată ca o problemă existentă în societatea românească. Se ia mită în societatea românească? Se ia. Noi am făcut paşi foarte mari în acest sens şi sînt convins că eforturile noastre încep să dea roade: cu programe speciale, cu controale ale instituţiilor abilitate. Dar să vin şi să spun că în Poliţia Rutieră nu mai sînt cazuri de corupţie cred că n-ar fi corect, n-ar fi real.


  • Ce cereţi de la oamenii dumneavoastră? Sînteţi un şef exigent?
În activitatea mea în poliţie am fost călăuzit de mai multe lucruri: atitudinea de bunăvoinţă şi de sprijin pe care trebuie să o acordăm cetăţeanului. Eu sînt convins că meseria noastră este în slujba cetăţeanului. De foarte multe ori poţi să iei o măsură foarte aspră împotriva unuia care a greşit, încercînd să-l convingi că măsura pe care o iei nu este urmarea unei atitudini voluntare a poliţiei, ci este urmarea comportamentului persoanei respective.


  • Vorbiţi-ne puţin despre Campania "Realitatea se schimbă cînd conduci beat".
Alcoolul este un factor care măreşte gradul de victimizare în cadrul unui accident de circulaţie. Plecînd de la acest aspect şi de la faptul că este pe locul trei la nivel european la gradul de victimizare, am găsit înţelegere la Uniunea Berarilor din România şi am iniţiat o campanie de conştientizare a tuturor conducătorilor auto.
Citeşte mai multe despre:   interviu,   rutier,   rutieră,   circulaţie,   sînt,   politia rutiera

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

„Vezica biliară este o «grenadă» pe care fiecare o poartă în raniţă”

„Vezica biliară este o «grenadă» pe care fiecare o poartă în raniţă”
Îndepărtarea vezicii biliare este o operaţie des întâlnită, deoarece medicamentele pentru dizolvarea calculilor nu sunt eficiente. Se discută multe despre această intervenţie, astfel că propunem limpezirea...

Jaf bugetar: o instituție a dat prime de 10.000 lei/angajat

Jaf bugetar: o instituție a dat prime de 10.000 lei/angajat
Galerie Foto Cu doar câteva zile înainte ca Guvernul Orban să fie demis, de Parlament, prin moțiune de cenzură, în Monitorul Oficial a fost publicată o Ordonanță de Urgență prin care Executivul a modificat Legea...

Cum dai jos miniștri doar cu acuzația de plagiat

Cum dai jos miniștri doar cu acuzația de plagiat
Războiul plagiatelor nu a-nceput în România, în anul 2012, ci în țările din vestul Europei, apoi s-a extins. Urmărind evoluția cazurilor de acuzații de plagiat la nivel înalt, constatăm că toate au același...

Cum l-a scăpat imunitatea prezidențială pe Iohannis de un nou dosar privind casele de la Sibiu

Cum l-a scăpat imunitatea prezidențială pe Iohannis de un nou dosar privind casele de la Sibiu
Galerie Foto Președintele României, Klaus Iohannis, un autointitulat adversar al practicii de utilizare a legilor sau a procedurilor legale de către politicieni, pentru a se pune la adăpost de eventuale anchete, a beneficiat el...

Capii Parchetelor și strania coincidență a legăturilor de afaceri cu oameni politici

Capii Parchetelor și strania coincidență a legăturilor de afaceri cu oameni politici
Galerie Foto Giorgiana Hosu, unul dintre procurorii propuși de demisul ministru al Justiției Cătălin Predoiu pentru preluarea șefiei DIICOT, este legată, prin intermediul familiei sale, de afacerile unui cunoscut liberal. Mama,...

Migrenele durează până la 72 de ore şi îşi anunţă venirea

Migrenele durează până la 72 de ore şi îşi anunţă venirea
Lumea încă nu a tras hotarul, în sfera durerilor de cap, între migrene şi nevralgii. Profesor doctor Dorin Sarafoleanu ne lămureşte care sunt deosebirile dintre cele două afecţiuni frecvent...

Războiul plagiatelor - împotriva sistemului universitar, nu a imposturii

Războiul plagiatelor - împotriva sistemului universitar, nu a imposturii
Mulți au crezut în nevoia de a face epurare în sistemul universitar și în nevoia de a elimina impostura, prin dovedirea unor plagiate. Datele și faptele arată însă că nu a fost vorba despre o luptă împotriva...

La Braşov, reclamarea abuzurilor se sancţionează cu dosare

La Braşov, reclamarea abuzurilor se sancţionează cu dosare
Galerie Foto La mai bine de jumătate de an de când un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani, instrumentat de Curtea de Apel Braşov, a ajuns în atenţia Ministerului Justiţiei şi a Secţiei pentru Investigarea...

Tupeu: Cum a cerut „Portocală” anularea legii care a permis suspendarea sa din magistratură

Tupeu: Cum a cerut „Portocală” anularea legii care a permis suspendarea sa din magistratură
Galerie Foto Cu un tupeu greu de egalat, fostul procuror „paraditor” de la DNA Ploiești Mircea Negulescu, zis „Portocală”, cerea, în 2017, după ce a fost suspendat din magistratură, ca urmare a unei anchete disciplinare...

Prim-ministeriabilul Remus Pricopie a fost partener de afaceri cu fostul director Microsoft, trimis în judecată alături de Florică și Pescariu

Prim-ministeriabilul Remus Pricopie a fost partener de afaceri cu fostul director Microsoft, trimis în judecată alături de Florică și Pescariu
Galerie Foto Rector al SNSPA, instituție care a găzduit, în noiembrie, așa-zisa “dezbatere” electorală a lui Klaus Iohannis, Remus Pricopie este nominalizarea PSD și Pro România pentru funcția de prim-ministru, după ce...

Legea de desființare a SIIJ, în dezbatere publică. Kovesi, Onea și „Portocală” vor fi „anchetați” de foștii lor subalterni de la DNA

Legea de desființare a SIIJ, în dezbatere publică. Kovesi, Onea și „Portocală” vor fi „anchetați” de foștii lor subalterni de la DNA
Galerie Foto Planul guvernului liberal de a desființa Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a fost pus, la propriu, pe hârtie, fiind adus în dezbatere publică un proiect de lege inițiat, în acest...

Florin Pandele, acţionar Autocar: „Este foarte posibil să asistăm la proceduri premergătoare falimentului unor firme de asigurări încă din acest an”

Florin Pandele, acţionar Autocar: „Este foarte posibil să asistăm la proceduri premergătoare falimentului unor firme de asigurări încă din acest an”
Galerie Foto Anul trecut, piaţa asigurărilor RCA a înregistrat o creştere alarmantă a numărului de reclamaţii venite din partea şoferilor nemulţumiţi de modul în care unele companii de asigurări înţeleg să se...

Suferinzii de gută trebuie să evite carnea de animal tânăr

Suferinzii de gută trebuie să evite carnea de animal tânăr
Există boli din categoria celor reumatismale care atacă mai întâi articulaţiile mici. Urmează dureri, pierderea mobilităţii şi anchilozarea lor, dar şi o stare generală de oboseală. Despre cum se manifestă...

“Anglia mi-a oferit posibilitatea să îmi cresc copiii din salariul de profesor”

“Anglia mi-a oferit posibilitatea să îmi cresc copiii din salariul de profesor”
Galerie Foto Adina Drenga predă matematica la o școală din Bolton, un orășel din nord vestul Angliei. A plecat din România în 2014, la vârsta de 39 de ani, cu toată familia, după 20 de ani de învățământ. Aici, a fost...

Secretarul de stat Cristian Băcanu, pus la punct de președintele CJUE

Secretarul de stat Cristian Băcanu, pus la punct de președintele CJUE
Galerie Foto Momente incredibile în cadrul audierilor de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, din ședința în care a avut loc sesiunea de întrebări și răspunsuri pe tema obligativității implementării în legislația...
Serviciul de email marketing furnizat de