Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Interviu in exclusivitate cu Preafericirea Sa Lucian Muresan, Arhiepiscopul Major al Bisericii Romane Unita cu Roma, Greco-Catolica, cel de-al treilea cardinal dat de Roman
● Jurnalul National: Preafericirea Voastra, numirea dvs. in calitate de cardinal de catre Suveranul Pontif este, fara indoiala, o realizare extrem de importanta, nu numai pentru Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica, ci si pentru intreaga natiune. Cum ati primit aceasta veste si ce sentimente v-au incercat imediat dupa desemnarea ca al treilea cardinal roman?
● PF Lucian Muresan: Am primit cu bucurie mare si cu recunostinta aceasta veste pe care am impartasit-o tuturor confratilor intru episcopat, expresie a impreuna-lucrarii si a comuniunii de credinta si de simtire in sanul Sinodului Episcopilor greco-catolici romani. O veste care onoreaza Biserica Catolica din Romania si in mod cu totul deosebit Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica.
● Cu ce ganduri veti merge la Consistoriul de la 18 februarie de la Vatican si ce mandat veti avea din partea greco-catolicilor din Romania?
● Voi merge cu emotie si cu bucurie, spre a primi din mainile Urmasului Sf. Petru "bereta' de cardinal, rosie precum sangele multor martiri ai atat de incercatei Biserici Romane Unite din perioada persecutiei, si in recunostinta pentru jertfa lor din dragoste fata de Mantuitorul Isus Cristos si fata de Biserica Sa. Emotia va fi cu atat mai mare cu cat pasesc pe urmele marturisitorilor credintei noastre de sfanta pomenire, Iuliu Hossu creat in pectore cardinal de catre papa Paul al VI-lea, si Alexandru Todea, creat cardinal de catre fericitul papa Ioan Paul al II-lea.
● Ce presupune in plus noua dvs. functie de cardinal, in comparatie de cea de pana acum, cea de Mitropolit si Arhiepiscop Major?
● Asa cum afirma Sf. Parinte la rugaciunea Angelus in ziua de 6 ianuarie, Cardinalii au sarcina de a-l ajuta pe Succesorul Apostolului Petru in desfasurarea ministerului sau de intarire in credinta a fratilor si de a fi principiu si fundament al unitatii si comuniunii Bisericii. Ca Arhiepiscop Major al Bisericii Greco-Catolice din Romania, functia de cardinal vine sa intareasca si sa pecetluiasca slujirea mea ca pastor al poporului lui Dumnezeu ce mi-a fost incredintat, implicand, totodata, o mai stransa colaborare cu structurile Sf. Scaun si cu Sf. Parinte personal, la nivelul chestiunilor institutionale ale Bisericii.
● Ce va propuneti in calitate de cardinal in urmatoarea perioada si in ce constau proiectele pe care le aveti in vedere pentru comunitatea din Romania?
● Doresc ca prin numirea Intaistatatorului Bisericii Romane Unite de a fi cardinal al Bisericii Romei, opinia publica din Romania sa fie sensibilizata asupra rolului fundamental pe care Biserica noastra l-a jucat mereu in constientizarea fiintei nationale a poporului roman, fiind o Biserica de traditie rasariteana in deplina comuniune de credinta cu Sf. Scaun Apostolic al Romei. Nadajduiesc totodata o invigorare la nivel pastoral a structurilor Bisericii noastre, care prin aceasta numire vor primi un elan innoit.
● Pana acum, Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica, a trimis preoti la Vatican? Daca da, pe ce criterii au fost selectati acestia?
● Un alt mare dar din partea Scaunului Apostolic al Romei acordat Bisericii noastre este Colegiul Pontifical "Pio Romeno', construit din dorinta Papei Pius al XI-lea in primavara anului 1937 pe colina Gianicolo de la Roma, si care este destinat exclusiv pregatirii preotilor si a viitorilor preoti greco-catolici romani. Prin Constitutia Apostolica Romani Pontifices din data de 6 mai 1937 in care se statornicea infiintarea Colegiului romanesc de la Roma, papa amintea despre profundele legaturi de-a lungul veacurilor dintre poporul roman si Scaunul Romei, vadindu-se astfel grija parinteasca pe care Sf. Scaun a nutrit-o mereu fata de neamul romanesc, spre mai marea marire a lui Dumnezeu si intarirea credintei catolice, marturisind care este menirea si misiunea Bisericii Unite in sanul poporului roman.
Alumnii nostri sunt alesi si trimisi la studii la Roma de catre proprii lor ierarhi, beneficiind de o bursa din partea Sf. Scaun. Pe langa cursurile pe care le frecventeaza la diferitele Universitati Pontificale, seminaristii si preotii greco-catolici romani se bucura de pregatirea liturgico-spirituala potrivit specificului traditiei si disciplinei canonice a Bisericii noastre.
● Care este in prezent situatia juridica a patrimoniului Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco-Catolica, mai ales pe fondul cunoscutelor dispute de dupa 1990? Va rog sa va referiti si la stadiul proceselor Bisericii pe care o reprezentati cu statul roman privind recuperarea bunurilor avute pana la nationalizare.
● Dupa revolutia din 1989 si abrogarea, la 30 decembrie 1989, a decretului de sorginte stalinisto-comunista, nr. 358 din 1 decembrie 1948, de desfiintare a Bisericii Romane Unite, revenirea in legalitate i-a adus acesteia posibilitatea iesirii din catacombe si libertatea de a celebra Sf. Slujbe sub cerul liber. Continua insa sa fie privata de patrimoniul ce i-a fost rapit in 1948. Ma refer in primul rand la Catedrala greco-catolica din Baia Mare, preluata in mod abuziv de catre autoritatile comuniste si predata Bisericii Ortodoxe Romane, precum si la marea majoritatea bisericilor, a manastirilor, a resedintelor eparhiale, case parohiale, scoli de toate gradele etc., care au devenit obiectul nenumaratelor revendicari, atat pe calea dialogului cu Biserica Ortodoxa cat si, mai recent, prin justitie. Aceste procese continua, chiar daca noi nutrim speranta unei rezolvari amiabile a diferendelor, in primul rand prin restituirea bunurilor ce apartin de drept Bisericii noastre, spre a se indrepta aceasta mare nedreptate istorica care se perpetueaza de mai bine de 70 de ani.
● Cum se implica in prezent Biserica Greco-Catolica din Romania in activitati de tip educativ si social, avand in vedere si vechile legaturi cu Scoala Ardeleana? Cum veti ajuta din aceste puncte de vedere Biserica, pentru a avea un rol mai predominant in viata comunitatii, si mai ales a tinerilor care pleaca din tara? De asemenea, ce proiecte caritabile aveti in vedere, altele decat cele obisnuite?
● Este recunoscut rolul insemnat pe care Biserica Unita l-a jucat in istoria patriei noastre, aici unde a rasarit "soarele romanilor' (asa cum numea Ion Heliade Radulescu cetatea Blajului), si unde, in anul 1754, prin eforturile episcopului Petru Pavel Aron, isi deschideau portile binecunoscutele scoli romanesti. Ca o continuare a misiunii sale in formarea constiintei noastre nationale, Biserica Romana Unita, in parteneriat cu diferite asociatii si miscari socio-caritative ale Bisericii Catolice, sprijina organizarea diferitelor activitati socio-educative si caritative, atat in tara cat si in diaspora unde se afla un numar insemnat de credinciosi greco-catolici, sustinand conservarea specificitatii traditiilor noastre primite de la inaintasi, precum si a pastrarii limbii romane pentru cei plecati in strainatate.
● De-a lungul vietii si activitatii Prefericirii Voastre, ati avut multe de suferit de pe urma diverselor regimuri perindate la putere. V-ati gandit vreodata la razbunare, la un fel de revansa, sau aceasta numire in functia de cardinal va calauzeste spre iertarea tuturor acelora care v-au oropsit?
● Imi vin in minte cuvintele rostite de Cardinalul de fericita memorie Iuliu Hossu, numindu-se pe sine "cardinal in tundra de oaie'. Intr-adevar, Cardinalul Hossu a preferat sa ramana cu ai sai pana la moarte, renuntand sa se transfere la Roma ca sa primeasca de la Papa "bereta' de car¬dinal, pentru ca aceasta ar fi insemnat sa-si paraseasca iubitul pamant natal intr-o situatie extrem de dificila. Asa cum amintea fericitul papa Ioan Paul al II-lea la celebrarea Dumnezeiestii Liturghii de la Bucuresti din 8 mai 1999, toti acesti mucenici greco-catolici si-au amestecat sangele cu cel al Jertfei Euharistice pe care au celebrat-o zilnic. Cu ei impreuna ne rugam si il binecuvantam pe Domnul pentru lucrarea Sa in vietile noastre, in orice prilejuri placute sau mai putin placute, prin care descoperim prezenta Sa mantuitoare.
● Care este in prezent relatia Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco-Catolica, cu Biserica Ortodoxa Romana, avand in vedere micile sau mai marile adversitati din trecut? Se poate vorbi despre o imbunatatire a relatiilor dintre cele doua Biserici surori, si daca da, cum este materializata aceasta? Personal, dvs. cum apreciati in prezent relatia cu BOR?
Asa cum aratam in scrisoarea din 7 iulie 2011 adresata Preafericitului Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, Sinodul Episcopilor Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco-Catolica, a propus constituirea unei Comisii pregatitoare care sa stabileasca agenda, principiile, tematicile si metodologia de lucru a Comisiei Mixte de Dialog dintre cele doua Biserici. Solicitam cu acest prilej: 1. Oprirea oricaror actiuni care vor schimba, altera, distruge sau afecta in orice fel arhitectura, forma ori infatisarea originala a proprietatilor greco-catolice (biserici, case parohiale, cimitire) primite de Biserica Ortodoxa Romana in 1948 de la guvernul comunist. 2. Oprirea resfintirii de catre Biserica Ortodoxa Romana a proprietatilor mentionate la punctul 1 pana cand, in cadrul Comisiei Mixte de Dialog, Biserica Greco-Catolica va fi de acord cu acest lucru de la caz la caz. 3. Accesul nestanjenit al preotilor si credinciosilor greco-catolici in cimitire pentru a-si putea inmormanta mortii ori sa ii viziteze pe cei decedati. 4. Oprirea amenintarii si hartuirii credinciosilor greco-catolici de catre reprezentantii Bisericii Ortodoxe Romane. 5. Condamnarea in mod public a decretului din 1948 de desfiintare a Bisericii Greco-Catolice ca fiind un act nedrept, abuziv si criminal indreptat contra Bisericii si credinciosilor greco-catolici, precum si disocierea de efectele lui.
Nutrim in continuare speranta ca dialogul inceput cu fratii ortodocsi sa fie tot mai mult bazat pe un autentic spirit de iertare, dar si pe respect si dreptate. In mai multe prilejuri ne-am exprimat dorinta de a cauta impreuna o solutie care sa incununeze efortul spre a redobandi patrimoniul bisericesc, cultural si spiritual, in spirit de fidelitate fata de marturia dusa pana la sange de catre inaintasii nostri.
● Ii urmati in functie pe cardinalii Iuliu Hossu si Alexandru Todea, nume de referinta ale Romaniei. Ce credeti ca veti avea de schimbat de acum incolo in inalta dvs. demnitate?
● Demnitatea cu care ma onoreaza Sf. Biserica ma cheama la o noua responsabilitate in sanul Bisericii noastre Romane Unite dar si al Bisericii Universale. Voi duce pretutindeni mesajul de pace si iertare crestineasca ce caracterizeaza simtirea bunului popor roman, si care in trecutul nu prea indepartat, a constituit un model de urmat prin convietuirea pasnica, intr-un autentic spirit crestin, intre diferitele Biserici si confesiuni religioase.
● Cum priviti dvs. situatia actuala dar si viitorul Romaniei?
● Privesc cu incredere spre viitor. Am mare incredere in tineri si in potentialul lor. Ei sunt viitorul Bisericii, ei vor trebui sa duca mai departe comoara de credinta si de buna-cuviinta pentru generatiile ce vor veni. Privesc in istoria recenta a Romaniei si constat ca firul rosu al acesteia este condus de Pronia divina, care pe toate le carmuieste potrivit planului sau mantuitor.
● Anul acesta se implinesc 13 ani de la istorica vizita a Sanctitatii Sale Papa Ioan Paul al II-lea in Romania, din 7-9 mai 1999. Credeti ca in curand va mai fi posibila o alta vizita a unui Suveran Pontif in Romania?
● Ne rugam si speram ca vizita Sf. Parinte pe plaiurile noastre sa se intample cat mai curand. In misiunea primita de la insusi Mantuitorul de a-si intari fratii in credinta, Sf. Petru si urmasii sai transmit Bisericii de-a lungul veacurilor taria de a ramane coerenti chemarii de crestini, atunci cand am fost invesmantati ca ucenici ai lui Cristos. O astfel de vizita insa, trebuie pregatita atat la nivel religios cat si politic, prin diferite actiuni menite sa asigure un climat cat mai favorabil promovarii principiilor ce nu pot fi negociate si care au fost mereu afirmate de doctrina sociala a Magisteriului Bisericii Catolice, si anume sacralitatea vietii si demnitatea fiintei umane, dreptul la educatie, precum si protejarea si incurajarea familiei ca celula fundamentala a societatii si a Bisericii, aspecte atat de urgente si de actuale in conjunctura socio-politica a Romaniei zilelor noastre.
