Profesorul Adrian Streinu Cercel: Ficatului îi trebuie o friptură, şi nu tutun

Profesorul Adrian Streinu Cercel este un nume şi pe plan extern, în timpul epidemiei de gripă asiatică de acum câţiva ani Organizaţia Mondială a Sănătăţii se consulta cu el şi era mulţumită că prin măsuri deştepte epidemia de gripă a fost blocată în România.

Florin Condurățeanu: Domnule profesor doctor Adrian Streinu Cercel, sunteţi membru al Academiei de Ştiinţe Medicale şi manager general al Institutului de boli infecţioase „M. Balş”. Fiica cea mare v-a urmat traseul în medicină, iar cea mică termină tot Facultatea de Medicină. Clan de medici din tată-n fiu, aşa-i?
Adrian Streinu Cercel: Pe jumătate adevărat, pentru că eu am fost primul care a ales medicina dintr-o familie de preoţi. Fata cea mică m-a surprins optând şi ea pentru Medicină, pentru că a scris cinci volume de versuri, trei editate şi în America.

F.C.: Vă străduiţi între atâtea cercetări şi tratamente să ţineţi în frâu şi hepatitele cu virusuri B şi C, care duc la grave boli de ficat. E adevărat că medicina a gafat acum o vreme cu restricţiile prea severe în dieta hepaticului, se săturaseră suferinzii de atâta brânză de vaci, de veci cum o băşcăleau?
A.S.C.: Viziunea modernă a hepatologiei este să-i dai bolnavului de ficat proteine de bună calitate. Şi o fripturică, dar cu grijă ca lactatele, carnea să nu fie prea grasa. A limita dieta suferindului de ficat la câteva alimente a fost o eroare îndreptată azi.

F.C.: Lumea ştie că balaurul fioros este fumatul, dar nu aflase că face rău şi ficatului, eu de la dumneavoastră am înţeles.
A.S.C.: În ficat se fac 36 de legături de energie în condiţiile în care există oxigen din belşug. La fumător, oxigenul e mai puţin din pricina gazelor de ardere a ţigării, bioxid de carbon şi alte substanţe nedorite. Ca atare, cu oxigen puţin nu se mai produc în ficat 36 de legături energetice, ci doar două, de unde şi sărăcirea de energie a organismului fumătorului.

F.C.: Hepatitele B şi C lasă urme, unele pe toată viaţa, în ficatul suferinzilor. Hepatita A, des întâlnită în şcoli şi grădiniţe, îl lasă pe fostul bolnav cu ficatul în pioneze?

A.S.C.: Hepatita A, denumită hepatita mâinilor murdare, nu lasă urme în ficat decât în cazuri rare. Fostul infectat cu A nu trebuie să apeleze la medicamente şi nu are restricţii la mâncare restul vieţii. Mâinile trebuie conştiincios spălate, iar copiii să înveţe o igienă după mersul la toaletă. La şcoală, ei trebuie să deschidă robinetul la chiuvetă cu mâna cu care n-au folosit hârtia igienică.

Profesorul Adrian Streinu Cercel subliniază pericolele în care putem împinge ficatul. Alcoolul şi prea multele medicamente din toate clasele obosesc ficatul. „Ficatul nu este programat să ştie care este compoziţia chimică complicată a medicamentelor. Asaltat de cure excesive cu medicamente, celula ficatului trebuie să se ducă la bibliotecă, să caute formulele medicamentelor, să se agite apoi să le descompună, şi asta înseamnă efort mare. Apare astfel oboseala suplimentară a ficatului din exces de medicamente venite în sarcina lui”. Iar alcoolul peste capacitatea ficatului de a-l neutraliza este marele duşman. Tocmai de aceea, în bolile de ficat, hepatite, ciroze, cancere hepatice, abstinenţa la alcool este obligatorie, zero alcool.