Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
INTERVIU
Anul acesta se implinesc 120 de ani de cand se prognozeaza si estimeaza vremea in tara noastra. Una dintre cele mai vechi institutii romanesti este astazi condusa de domnul Ion Poiana si trece printr-o schimbare majora: transformarea sa din institut in administratie.
DANA PURGARU
Ion Poiana: Meteorologia, ca activitate institutionalizata, a aparut in Romania in 1884. Anul acesta celebram 120 de ani de aniversare. Ea a functionat ca si Institutul Meteorologic Central sau Institutul Meteorologic al Romaniei, sub diverse nume. Important este ca nici pe perioada razboaielor acest institut nu s-a desfiintat. In 1970 apare pentru prima data notiunea de Institutul de Meteorologie si Hidrologie, prin transformarea fostului Institut Meteorologic, deoarece a primit o noua activitate: hidrologia. Ulterior, in 1998, Institutul de Meteorologie si Hidrologie se transforma in Compania Nationala "Institutul de Meteorologie, Hidrologie si Gospodarire a Apelor", titulatura care a existat pana acum cand, prin Legea 216, s-a infiintat Administratia Nationala de Meteorologie.
In principal, schimbarea s-a facut mai mult din motive organizatorice, intrucat anul trecut activitatea de hidrologie si gospodarire a apelor de la noi a trecut in cadrul Apelor Romane. Si atunci, meteorologia a ramas in institutul vechi, restul activitatilor fiind in alta parte. Un alt motiv a fost ca activitatea s-a schimbat mult in ultimul timp prin noi dezvoltari tehnologice; au aparut noi domenii de activitate pe care le abordam si din acest motiv am simtit nevoia sa dam o alta structura activitatii de meteorologie. Important este ca in noua structura ne mentinem actualele centre meteorologice regionale si ca au aparut inca doua noi sucursale: una pentru zona Muntenia, care pana acum era activata de Institutul Central de Meteorologie, si o noua sucursala, numita Scoala Nationala de Meteorologie.
Depinde si de flerul lui sa stie pe care sa-l aleaga.
In primul rand, de cand este Institutul de Meteorologie, el este finantat o buna parte de catre buget, iar aproximativ 30% este autofinantare - adica prin contracte de furnizare de servicii de prognoza si asa mai departe. Lucrul acesta a fost si inainte de revolutie si, deci, avem un statut de regie autonoma, fiind sub autoritatea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor. Se numeste administratie pentru ca suntem autoritatea nationala in domeniul meteorologiei - nu am putut sa fim autoritate, ma rog, asa a fost, dar ei, ca si administratie, prin aceasta titulatura, i se recunoaste de fapt acest rol si faptul ca administreaza bunurile publice.
Principalele activitati ale ANM raman cele care au fost si pana acum. Baza activitatii noastre este protectia vietii si bunurilor. Ca exemplu de activitati pe care le desfasuram in continuare ar fi ca asiguram veghea meteorologica nationala, asiguram elaborarea prognozelor meteorologice si respectiv a avertizarilor in conditii de fenomene meteorologice deosebite, elaboram diverse studii si cercetari pe domeniul nostru de activitate, furnizam servicii si produse specifice in domeniul prognozei, al cercetarilor climatice si asa mai departe. De asemenea, participam la conventiile si evenimentele pe care le avem in cadrul colaborarilor internationale, atat in cadrul organizatiei Meteorologice Mondiale, cat, mai nou, anul acesta, Romania este membru cooperant la Organizatia Europeana pentru Exploatarea Satelitilor Meteorologici (EUMETSAT), care asigura exploatarea satelitilor meteorologici din Europa si in acelasi timp suntem membru cooperant la Centrul European de Prognoza pe Durata.
In cadrul ANM am fost numit printr-un ordin al ministrului director general si acum urmeaza reorganizarea institutului.
Vreau sa va spun de la bun inceput ca aceasta noua institutie, ANM, nu presupune o eliberare de personal. Conform legii aparute, tot personalul va fi preluat de noua Administratie Nationala de Meteorologie. Vom avea anumite dezvoltari pe anumite sectoare cu prioritate in acest moment. Trebuie spus ca anul trecut, in octombrie, noi am finalizat o mare investitie, este vorba despre Sistemul Meteorologic Integrat National (SIMIN), si aceasta noua infrastructura pe care o avem necesita o alta orientare in modul de abordare a problemei, necesita oameni mai bine pregatiti, de aceea avem acum Scoala Nationala de Meteorologie, necesita o organizare mai buna in asa fel incat sa raspunda mai prompt la cerintele noastre, necesita o adaptare la nivelul tehnic al tehnologiei informatiei si comunicatiilor.
In acest moment, ca si institutie, suntem la nivelul tarilor vecine ca si serviciu national de meteorologie. Pot sa va mai spun ca de curand am avut vizita secretarului general al Organizatiei Meteorologice Mondiale, care a fost primit chiar de presedintele Romaniei, domnul Ion Iliescu, si una dintre observatiile pe care le-a facut dansul aici la noi a fost ca este impresionat de modul in care activitatea meteorologica s-a dezvoltat in ultimul timp si a recunoscut ca suntem efectiv un pol de referinta pentru meteorologia din zona, ceea ce ne-a creat posibilitatea sa putem sa propunem diverse colaborari cu tarile vecine. Practic, as putea sa spun ca Institutul Meteorologic deja are pasul facut in integrarea europeana - standardele produselor pe care le avem sunt complet adaptate standardelor, de exemplu, NATO, iar la nivel continental noi, practic, avem un sistem tehnologic, de comunicatii, de transfer de date, cu toata Europa si cu toata lumea.
Chiar punctul focal privind schimbarile climatice pe Romania este coordonat de un specialist de la noi. Intr-adevar, marea problema care acum face senzatie este aceasta legata de schimbarile climatice. Noi nu elaboram scenarii legate de incalzirea globala.
Da, e adevarat ca noi nu prea am dat lucruri senzationale. Recent, unul dintre colegii mei a facut public la unul dintre ziare ca peste 10 ani va fi nu stiu ce⦠El ce-a facut? A luat un studiu de la americani, l-a citit si a fost senzational⦠Acestea sunt scenarii. Unii spun ca incalzirea globala va continua pana in 2100, cel putin, si se va accelera; accelerare pe care o avem si acum putin, dar la nivel global inseamna mult, deci 0,3-0,5 grade pe an, se aduna ceva⦠Si sunt alte studii care infirma aceste lucruri. Dar problema exista, intr-adevar, incalzirea globala a fost foarte mare in ultimii 10 ani.
Vijelii am avut si cand eram copii, numai ca atunci nu erau mijloacele de comunicare atat de dezvoltate, acum primim stiri despre tot ce se intampla. Noi nu avem tornade, cum sunt in America de exemplu. Recunoastem ca si pe continentul nostru si in Romania apar vijelii de tip tornada, cea de la Facaeni este una dintre cele mai rar intalnite pana acum. In Romania, primul eveniment de aceasta natura, constatat si inregistrat, dateaza din 1886 si s-a intamplat undeva in zona Bucurestilor. Cazul de la Facaeni din 2002 ramane totusi fara precedent ca amploare si efecte.
Intr-adevar, schimbarile climatice sunt mai pregnante acum, din cauza activitatii antropice - a interventiei omului. Este important de spus ca in ultima decada fenomenele extreme s-au accentuat, iar impactul asupra organismului uman este deosebit, creeaza senzatia ca in loc de patru anotimpuri avem doar iarna si vara.
Da, din punct de vedere al comunicarii inca mai avem de construit. Noi deocamdata incercam sa ne facem datoria ca si prognoza si avertizari prin relatia pe care o avem cu mass-media atat in baze contractuale, cat si, mai ales, la nivel de avertizari, unde nu se mai discuta de conditii. Sunt pe punctul de a veni cu o propunere prin care in situatii de vijelii, de tornade, de grindina, conform Legii meteorologiei 139/2000, televiziunile si radiourile publice sa fie obligate sa dea anunturi ca in urmatoarea jumatate de ora, in zona Focsani, de exemplu, va fi o vijelie de gradul cutare.
De la jumatate de ora pana la trei ore, de la caz la caz.
