x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

"Romania nu va muri de foame, dar romanii, da"

0
Autor: Carmen Preotesoiu 20 Iul 2011 - 20:37
Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Adrian Radulescu, considera ca strainii fac agricultura in Romania atrasi de siguranta zonei si de calitatea pamantului.

Jurnalul National: Aveti o evidenta a pamantului cumparat, concesionat sau luat in arenda de straini?
Adrian Radulescu:
Statistici nu avem, datele exista insa, la fiecare registru de cadastru, unde au cartea funciara. Cam 50% dintre ei fac agricultura, 50% l-au cumparat in scopuri imobiliare sau pentru specula de terenuri.

Primesc subventii pe ele?
Daca sunt lucrate, da.

APIA verifica fiecare bucatica de teren?
Exista un control pe esantion, care este de 8%, si, cand pica pe esantion sau la o sesizare, pot fi controlate aceste terenuri. Se aplica regulamentul Uniunii Europene, nu poti  sa controlezi 7,1 de milioane de ha, cat plateste APIA pe teren arabil. E imposibil. Se face pe esantion si se extrapoleaza la nivel de suprafata.


Pe pamanturile lasate parloaga de ce se iau subventii?
Eu, ca si agricultor, atunci cand fac cererea la APIA spun ca nu cultiv pamantul, dar il pastrez in bune conditii, fara maracini, fara buruieni, si atunci primesc numai subventia de 103 euro pe ha de la Uniunea Europeana, fara plata complementara de la Guvernul  Romaniei, de 73 de euro. Pamanturi nelucrate ar fi cam 6-7%, foarte putin, pentru ca am pornit de la subventia de 20 de euro la ha si, in 7 ani, am ajuns la subventii  de 180 de euro pe ha.

De ce vin subventiile atat de tarziu?
Nu e adevarat. Subventiile se dau pentru anul in curs incepand cu 1 decembrie al anului respectiv pana la 30 iulie anul urmator. Anul asta, la 30 martie, am dat toate subventiile, in 2012 pentru 2011 vrem sa le dam pana in februarie.

Dar se dau dupa ce faci treaba…

Pai, iti dau pe ceva ce ai facut, nu pentru ce ai vrea sa faci…Am constitut niste mecaniste prin care acordam subventia inainte, dar cu riscurile de rigoare. Incepand cu 15 iulie, noi dam adeverinte prin care spunem ca agricultorului respectiv ii datorez suma de 200.000 de euro, sa zicem, bani pe care ii voi da intre 1 decembrie si 30 iulie. El se duce cu aceasta adeverinta la banca, este o creanta certa, banca ii poate da 80% din bani, pentru care el plateste o dobanda pana primeste subventia. Daca ia acesti bani, el poate sa negocieze  produse pe care le cumpara si poate sa obtina discount-uri de pana la 20-30%, deci mult mai mult decat ar plati dobanda.

Exista diferente la cumpararea unui teren intre un cetatean UE si unul din afara UE?

Nu exista nici o diferenta. Nici unul, nici celalalt nu poate cumpara terenuri in Romania ca persoana fizica, numai daca isi fac firme, firme rezidente in Romania. Cand dispare firma, trebuie sa vanda terenul in cel mult un an de zile.

Cetatenii din tarile arabe vin sa cumpere?

Nu stiu, dar interesul cred ca exista. Ceea ce-i incomodeaza pe majoritatea care vor sa investeasca in Romania in terenuri este ca statul nu mai are teren. Ei ar vrea sa nu mai caute teren, sa cumpere de la persoane fizice sau juridice, ci de la stat. Daca statul inchiriaza, daca statul are… Ei, statul n-are. Le convine sa ia de la stat pentru ca terenurile sunt comasate, vorbesc cu un singur om. Iar cei din tarile arabe au la ei acasa un sistem economic in care majoritatea pamanturilor sunt in proprietatea statului. Un capitalism cu tenta socialista.

Ce-i atrage pe straini sa faca agricultura in Romania?
Siguranta zonei, calitatea pamantului, pretul mic, forta de munca si siguranta alimentara a tarilor de unde vin. Adica, sunt tari care au saci de bani si pe care nu-i pot manca. Iar cel mai rau este sa ai bani si sa nu ai de unde sa cumperi alimente. Daca avem 10 mere si noua ne trebuie 20, aceste 10 mere sunt cumparate de cine se misca cel mai repede sau de cine ofera pretul cel mai mare. Si atunci nu vor sa intre in concurenta, ei vor un lucru sigur, se asociaza, fac orice ca sa aiba siguranta pamantului si a produselor lui.

Romania va muri de foame?
Romania nu, dar romanii, da. Aici ar trebui facut ceva, ar trebui sa marim rezervele de stat la cereale. Apoi, trebuie sa incepem sa lucram pe baza de contracte, iar intreprinderile sa aiba asigurat un minimum de materie prima necesara pentru a functiona pentru un an de zile. Daca stau la piata, platesc ca anul trecut, cand graul s-a vandut cu 0,5 lei kg si pe urma a trebuit sa-l cumperi cu 1,20 lei.

De ce sunt taxele vamale mici la produse care se fac si in Romania si taxe mari la produsele exotice?
Nu Romania pune taxe vamale. Taxele vamale sunt impuse de politica agricola a Uniunii Europene. In Europa, agricultura este singurul domeniu in care politica este comuna. Daca produsele vin din Uniunea Europeana, vin fara taxe vamale si cu TVA zero, la fel ca si produsele noastre. Daca vin din afara Uniunii, ele au o taxa pe care o stabileste UE.

Se exporta mult?

Nu confundati firmele care lucreaza terenurile cu marii dealeri din Romania. Sunt 5-6 firme multinationale, consacrate, care fac exporturi de cereale. Majoritatea fermierilor lucreaza cu aceste firme. Si eu pot sa export, daca am un pret de 200 de euro la extern si 150 de euro la intern, ce crezi ca as face? Vorbim, intr-adevar, despre niste lucruri pe care trebuie sa le reglam. Sunt multe piedici aici, in Romania. De exemplu, nu vor moraritul si panificatia sa faca contract cu mine, sa imi zica: 'uite, iti dau 20%-30% avans si fac un contract cu tine. Am nevoie de 10.000 de tone de grau. Stabilim un pret acum si incheiem afacerea'.  Dar nu vor, ei dau tot la piata si asa apare riscul ca pe piata oferta sa fie foarte mare. Un alt obstacol: din nestiinta, bancile crediteaza foarte greu, considerand ca agricultura este un risc. Dar, atata vreme cat facem agricultura europeana, de ce este un risc? Dobanzile sunt extraordinar de mari, de la 12% pana la 20%, iar in tarile europene discutam de 2%-3% dobanda. De asemenea, lipsa de contracte de vanzare certe, pe un pret care sa poata fi negociat inainte. Toata lumea vrea  contract fara pret, pretul sa fie stabilit la recolta. Nu se poate asa ceva.  Noi importam cam 30% pe an.

Statul nu poate interveni sa reglementeze aceste lucruri?

Nu, pentru ca este economie de piata. Eu, ca stat, pot sa il ajut pe agricultor. De exemplu, daca vad ca am favorabilitate pentru pomi fructiferi sau pentru legume si fructe, il  indrept pe  fermier catre aceste lucruri si il ajut sa isi faca plantatie, sa-i subventionez o parte din ea, sa-i garantez creditele pe care sa le ia, ma implic sa-i dau niste garantii. Daca legea imi permite sa-i dau si alte forme de sprijin, cum ar motorina, o fac. Sectorul agricol, pentru Romania, va fi numarul 1 si cred cu siguranta ca cei care vor investi aici nu vor pierde, ci vor deveni niste persoane foarte bogate.

Romanii fac greu agricultura, in timp ce straini veniti aici se descurca foarte bine. Cum va explicati?

Diferenta dintre romani si straini este ca strainii sunt sinceri, iar romanii ascund lucruri pe care nu ar trebui sa le ascunda. Intr-adevar, din agricultura, daca faci lucrurile asa cum trebuie, daca faci toate demersurile tehnologice si asiguri pamantului ce trebuie, faci profit. Iti dai seama ca romanul minte atunci cand, desi are, sa zicem, o combina de 200 de mii de euro, un tractor de 100 de mii de euro si alte utilaje care fac un milion de euro, vine la televizor si zice: 'sunt sarac, nu am castigat nimic'. Eu nu cred, nu sunt sinceri.  E adevarat, poate ca nu fac acelasi profit ca si strainii, depinde daca vand direct sau vand prin intermediari, depinde daca lucreaza pe credit furnizor sau pe credit bancar, daca au masinarii performante. Profitul difera de la o plantatie la alta. Oricum ar fi insa, profitul exista.

Romanul este incurajat sa faca agricultura?

Eu zic ca da, e drept ca mai avem multe de facut, pentru ca in mediul rural exista si aceasta incapatanare: 'lasa ba, ca stiu io, uite cine imi da mie lectii'.  Doar exemplele sunt cele care ii determina sa incerce. Daca vad vreun vecin, care fie a lucrat in strainatate, fie e mai curajos si a schimbat un tractor mai mic cu unul mai mare, care si-a facut o exploatatie care-i merge foarte bine, abia atunci vor sa imprumute modelul.

Subventiile acordate sunt suficiente?

Nu sunt. Una este venitul obtinut sau costurile pe care le realizeaza un fermier francez care are 400 de euro subventie la ha, sau grecul, care are 700 de euro si altceva e ceea ce primeste romanul, care are maximum 130 euro la ha. In acest an se spera sa ajungem la 176 euro pe ha, iar din 2014 la 220-230 euro pe ha.

Strainii au alte facilitati ?

Facilitati ar avea daca nu se finanteaza din Romania, ci din tara lor, in sensul ca ar avea niste dobanzi mult mai mici decat aici.

In magazin gasim mai multe produse agro-alimentare din strainatate si mult mai putine de la noi. De ce?

Agricultorii nostri nu pot asigura constanta, calitatea si livrarile zilnice pe produsele cu perisabilitate usoara, cum sunt fructele si legumele.

Exista posibilitatea ca romanul sa exporte fructe si legume, de exemplu, care apoi sa se intoarca in Romania avand eticheta de Grecia sau Italia?

In nici un caz. Noi nu suntem in stare sa producem atata, ma refer la cantitate si la ambalat. Noi nu intelegem ca in tarile europene toate aceste lucruri sunt facute prin asociatii, cooperative, unde de exemplu, unul are 5 ha de ciresi, eu am 3, celalalt are 8. Strangem 100 de ha, ne facem un depozit, obtinem 500 de tone de cirese si pe-astea le putem livra, dar ca fiecare in parte sa faca lucrul asta nu poate. O sa se demonstreze usor-usor ca asta ar fi solutia: asociatiile. 20 de ani am faramitat CAP-urile si in 40 de ani o sa le construim la loc.

Faceti agricultura?

Da, dintotdeauna. Am in proprietate cam 100 de ha in Prahova. Am alte 120 de ha de vita de vie, doar 15 ha ale mele, restul fiind proprietatea asociatului meu si in arenda. Mai am in arenda 1600 de ha in Calarasi, am cultivat orz, grau, porumb, floarea soarelui, rapita. Mai am si o explotatie de cresterea porcilor de 5000 de capete de serie. Si copiii mei au fiecare cate o explotatie, cate o ferma de 6000 de capete de porci pe an. Intotdeauna am fost asociat cu cineva, nu pornesc de la ideea ca cel cu care sunt ma fura. Intotdeauna am avut profit.

Cum incurajeaza Ministerul Agriculturii producatorii, concret?

De exemplu, pe masura 1.2, "instalarea tinerilor la sat', oferim celor dornici sa isi faca o exploatatie la tara 25.000 de euro nerambursabili. De la anul vor fi 40.000 de euro. Sunt diferite cursuri de formare, gratuite. Si oamenii au inceput sa vina, pentru ca ceea ce trebuie noi sa facem este sa  punem o samanta aici, una acolo si, astfel, oamenii incep sa se intrebe: 'unde ai fost, cum de ai stiut asta, cum ai facut? unde sa ma duc si eu, ca sa reusesc ce ai reusit tu?'. Romanii gresesc pentru ca inca mai au idei preconcepute: "daca tata nu s-a imprumutat niciodata, nu o sa ma imprumut nici eu'. Nu poti sa faci business, daca nu te imprumuti. Eu am 7 milioane de euro credit. Dorm mult mai linistit ca cel care are credit pentru casa sau leasing, daca nu este om de afaceri. Pentru ca eu produc. Daca anual scot 2 miliarde de lei, in trei ani am achitat creditul, pe cand tu esti legat de serviciu, nu produci nimic si atunci si creditul la casa e infinit mai greu de achitat. A doua problema este ca romanul spune: "nu am bani, deci nu ma mai gandesc sa fac ceva'. Gresit, gandeste-te ca ai bani, fa-ti un plan bine pus la punct, intereseaza-te si apoi o sa vezi ca faci rost de bani, afacerea prospera si achiti datoriile. De-aia reusesc strainii: au mentalitatea investitorului, au curaj. A treia problema: trebuie sa fii pregatit oricand sa o iei de la capat. De la zero. Daca ai reusit o data, sigur poti si a doua oara.

Jumatate din Caras-Severin apartine strainilor

Italieni, francezi, elvetieni, nemti, olandezi, portughezi. Conform statisticilor furnizate de Directiile pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala din Romania, nu este judet care sa nu gazduiasca straini-agricultori. Au pasit pe pamant romanesc, si-au infiintat societati comerciale, singurul mod prin care puteau cumpara teren romanesc si au devenit mosieri. Numai in Ialomita, datele oficiale arata ca 7703 ha sunt deja ale turcilor, grecilor, francezilor, olandezilor, italienilor, portughezilor si danezilor. Suprafete uriase aflate in proprietatea strainilor se gasesc si in Sibiu. Din 12.000 de hectare de teren muncit de 9 fermieri ce vin din Elvetia, Spania, Italia, Olanda si Germania, 75% a devenit deja proprietate personala. Conform datelor oferite de Directia Agricola Sibiu, pretul unui ha de teren agricol variaza intre 2000-5000 de lei. In judetul Neamt, strainii din Austria, Italia, Danemarca sau Germania aflati in spatele celor 11 societati comerciale au in arenda suprafata de 11.189 ha.

Directia pentru Agricultura Neamt precizeaza care sunt culturile pentru care se zbat agricultorii de peste hotare: grau si secara, cea mai mare parte din suprafata, apoi porumb, floarea soarelui, rapita, sfecla de zahar, orzoaica de toamna si mustar. Si in Mehedinti sunt straini din Italia, Franta si Germania. Au venit cu ani in urma, cand ha nu ajunsese sa coste intre 1500 si 2500 de lei, cat costa acum si au reusit sa stranga, dupa cum aflam din datele trimise, peste 4500 de ha. Buzaul pare a fi invadat de italieni si doar de un olandez, daca este sa ne luam dupa informatiile primite de la reprezentantii Directiei Agricole. Cu bani putini au reusit sa aiba in proprietate 2641 de ha si aproape dublu in arenda. Judetul care detine recordul in ceea ce priveste suprafata de teren arabil aflata in custodia strainilor este Caras-Severin. 38.343 ha de teren cultivat, dintre care "se apreciaza ca aproximativ jumatate din suprafata este cumparata de acestia'.

Sunt 47 de investitori straini. Acum, pretul unui ha de teren a ajuns sa oscileze intre 1000 si 1200 de euro. Valori apropiate (intre 1000 si 3000 de euro pe ha) sunt inregistrate si in judetul Olt. In varful clasamentului, cu cel mai mare pret practicat pe bucata de pamant este judetul Bacau: intre 2000 si 10.000 de euro hectarul, "in functie de bonitatea terenului'. Poate asa se explica si de ce in acest judet strainii nu au dat buzna sa achizitioneze teren, ci cel mult, sa-l ia in arenda. Conform datelor oficiale, prea putin din productia obtinuta ramane in tara. In Braila, de exemplu, productia de orez este destinata in intregime exportului (Italia), in Sibiu, alunul si visinul merg in totalitate tot la export, iar la Caras Severin, reprezentantii Directiei agricole spun ca "din recolta obtinuta, majoritatea este exportata'.

Afara, un ha de pamant costa 10.000 de euro
Am incercat sa aflam date despre cat costa terenul agricol sI ce ajutoare primesc agricultorii in alte state. Cei de la misiunea economica Ubifrance ne-au declarat ca nu dispun de informatii referitoare la suprafetele detinute de cetatenii francezi in Romania si ca exista  82 de firme cu participatie franceza inregistratate mai ales in judetele Timis, Constanta, Arad, Dolj, Calarasi si Teleorman, care au drept obiect agricultura.

Mihai Belghir, de la Serviciul Economic al Ambasadei Republicii Federale Germania, spune ca pretul  mediu al unui hectar de pamant arabil in Germania, in anul 2009, a fost de 10.908 Euro. Agricultorii germani primesc aceleasi subventii ca toti agricultorii din Uniunea Europeana: "Agricultura Europeana si industria piscicola Europeana primesc sprijin in cadrul politicii agrare comunitare si in cadrul politicii piscicole comunitare (fonduri europene pentru agricultura, fonduri europene pentru industria piscicola).

Ambasada Spaniei ne-a oferit urmatorul raspuns: "Biroul Economic si Comercial al Spaniei detine un registru al firmelor spaniole care sunt stabilite in Romania. In acest moment, avem informatii privind trei firme spaniole stabilite aici si care au activitate in sectorul agricol: · PUNTAPLATA INVESTMENT S.R.L. (J40/20081/200518173390) Este un holding de firme din sectorul agricol, format din 14 firme care au in total 5.000 hectare de terenuri in exploatare in judetele Constanta sI Teleorman. O a doua firma este  GROUP TERRA BLANCA SRL (J16/31/200617458917), care are in exploatare 600 hectare in judetele Dolj (Mischii) si Olt (Dobrun). MONTEAGRO INVEST SRL (J15/107/200516678752) este o firma de exploatare agricola care are in concesie 2.500 hectare de pamant agricol, pentru o perioada de 49 de ani, in judetul Dambovita.'

Datele publicate de Ministerul Mediului Inconjurator, Rural si Marin (MARM) din Spania arata ca pretul mediu al terenurilor a coborat la nivelul din anul 2005, ajungand la 10.974 euro. Agricultorii spanioli beneficiaza de ajutoare directe, in baza Politicii Agricole Comune. In anul 2010 au solicitat acest ajutor 970.489 producatori spanioli, primind un total de 5.066 milioane de euro.

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

“Alba-neagra” cu arhiva de documente secrete de stat a unei foste fabrici comuniste

“Alba-neagra” cu arhiva de documente secrete de stat a unei foste fabrici comuniste
Galerie Foto Fosta Fabrică de Mașini Unelte de la Beiuș, intrată în insolvență și al cărei proces de faliment se află pe rolul instanțelor de judecată, deține o arhivă de documente secrete de stat, clasificate, astfel,...

“Nașa” Kovesi reunește, la Luxemburg, familia Bulancea

“Nașa” Kovesi reunește, la Luxemburg, familia Bulancea
Galerie Foto Secția pentru Procurori de la Consiliul Superior al Magistraturii dă două vești bune. Prima dintre ele se referă la faptul că, timp de trei ani, principalul colaborator al Laurei Codruța Kovesi, Marius Bulancea,...

„Clona” lui Kovesi, propusă de Predoiu în funcția de procuror general al României

„Clona” lui Kovesi, propusă de Predoiu în funcția de procuror general al României
Galerie Foto Respinsă de fostul ministru al Justiției Tudorel Toader de la procedura de selecție pentru desemnarea procurorului general al României, Gabriela Scutea, „umbra” Laurei Codruța Kovesi, în perioada în care aceas...

Aurelian Ciocan, proful de dicţie: „De mai bine de zece ani asistăm la un transfer al comunicării orale în scris”

Aurelian Ciocan, proful de dicţie: „De mai bine de zece ani asistăm la un transfer al comunicării orale în scris”
Galerie Foto În epoca tehnologiei şi a vitezei pare că uneori uităm cum să scriem de mână şi cum să vorbim corect. Ne grăbim şi nu avem răbdare nici să rostim cuvintele întregi. Limbajul joacă un rol...

Mierea şi prunele uscate, de ajutor în constipaţie

Mierea şi prunele uscate, de ajutor în constipaţie
Constipaţia este afecţiune frecventă, care poate duce la suferinţe şi complicaţii. Însă utilizarea purgativelor zilnic, perioade lungi, creează pericole. Constipaţia se declară când există mai puţin de...

Soția lui Blejnar a renunțat la o afacere de lux, după ce a fost trimisă în judecată pentru complicitate la mită

Soția lui Blejnar a renunțat la o afacere de lux, după ce a fost trimisă în judecată pentru complicitate la mită
Galerie Foto Soția fostului șef al ANAF, din perioada lui Traian Băsescu, Sorin Blejnar, a făcut parte, până în toamna anului trecut, din acționariatul unui magazin care se ocupă cu în chirierea și vânzarea unor haine, ac...

Document oficial: DNA a pus presiune pe peste 1.900 de judecători. Abuzuri și ilegalități pe bandă rulantă

Document oficial: DNA a pus presiune pe peste 1.900 de judecători. Abuzuri și ilegalități pe bandă rulantă
Galerie Foto La sfârșitul săptămânii trecute, CSM a redactat și publicat în registrul intern motivarea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 225/2019, prin care, în 15 octombrie, a fost aprobat Raport...

Maria Jarda: de la pictura în gând, la expoziții în Italia

Maria Jarda: de la pictura în gând, la expoziții în Italia
Galerie Foto Născută într-o zonă săracă din inima Moldovei, într-o familie cu 7 copii, trimisă la muncă la numai 16 ani, la brutăria din sat și apoi la un coafor de la marginea Capitalei, Maria Jarda a găsit puterea...

„Paradită” de gașca lui Onea și „Portocală”, fosta șefă a AEP a fost achitată de justiție

„Paradită” de gașca lui Onea și „Portocală”, fosta șefă a AEP a fost achitată de justiție
Ana Maria Pătru, fosta șefă a Autorității Electorale Permanente, arestată, la sfârșitul anului 2016, anchetată de vestita „Unitate de Elită” a DNA de la Ploiești și trimisă în judecată pentru trafic...

Dosarul „Caracal”, verificat de Parchetul General. Familiile victimelor cer infirmarea rechizitoriului

Dosarul „Caracal”, verificat de Parchetul General. Familiile victimelor cer infirmarea rechizitoriului
DIICOT a finalizat rechizitoriul în dosarul „Caracal” și a dispus trimiterea în judecată a lui Gheorghe Dincă pentru săvârșirea a două infracțiuni de omor. Șefa interimară a DIICOT, Georgiana Hosu, a...

Prof. Univ. Dr. Norina Forna: „Rectorul unei Universităţi trebuie să fie, înainte de toate, un bun manager”

Prof. Univ. Dr. Norina Forna: „Rectorul unei Universităţi trebuie să fie, înainte de toate, un bun manager”
Galerie Foto Din poziţia de decan al Facultății de Medicină Dentară din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, prof. univ. Norina Forna a adus pregătirea studenţilor stomatologi la...

Gheorghe Dincă le dă procurorilor DIICOT cu complicii în cap. A scris că Luiza este traficată

Gheorghe Dincă le dă procurorilor DIICOT cu complicii în cap. A scris că Luiza este traficată
Presupusul asasin al celor două tinere dispărute, anul trecut, la Caracal, Gheorghe Dincă, s-a ținut de cuvânt și le dă grele bătăi de cap procurorilor DIICOT. În condițiile în care, până pe 27 ianuarie...

Cazul „Caracal” se dezintegrează, înainte de a fi trimis în instanță. Scenariul prin care Dincă poate scăpa de pușcărie

Cazul „Caracal” se dezintegrează, înainte de a fi trimis în instanță. Scenariul prin care Dincă poate scăpa de pușcărie
Dintr-un dosar construit, cu greu, în șase luni, în mare parte pe declarațiile lui Gheorghe Dincă, cauza „Caracal” riscă să se dezintegreze. Suspectul, aflat în arest preventiv din 27 iulie 2019, a anunțat...

Liviu Dragnea apelează la Convenția Drepturilor Omului, contestând încarcerarea sa în penitenciar

Liviu Dragnea apelează la Convenția Drepturilor Omului, contestând încarcerarea sa în penitenciar
Galerie Foto Profesorul de drept Corneliu Liviu Popescu și avocata Flavia Teodosiu au formulat, în numele și pentru fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, două acțiuni prin care acesta reclamă deținerea ilegală în...

Întreruperea tratamentului în hipertensiune are consecinţe grave

Întreruperea tratamentului în hipertensiune are consecinţe grave
Hipertensiunea este cauza accidentelor vascular cerebrale (AVC), principala cauză de deces la noi în ţară. Hipertensiunea esenţială este cea mai frecventă, fiind întâlnită în aproximativ 90% din cazuri, şi ar...
Serviciul de email marketing furnizat de