x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Interviuri "Românii de peste hotare îşi doresc cât mai multe prilejuri de a vorbi şi, mai ales, de a citi româneşte"

"Românii de peste hotare îşi doresc cât mai multe prilejuri de a vorbi şi, mai ales, de a citi româneşte"

de Iulia Barbu    |    27 Aug 2012   •   08:52
"Românii de peste hotare îşi doresc cât mai multe prilejuri de a vorbi şi, mai ales, de a citi româneşte"

Natalia Intotero, Secretar de stat pentru romanii de pretutindeni, a explicat pentru Jurnalul National care sunt problemele romanilor plecati peste hotare.

Jurnalul National: Care sunt planurile dumneavoastra pentru romanii de pretutindeni?

Natalia Intotero: Romanii, oriunde s-ar afla ei in lume, nu trebuie sa fie rupti de traditiile, de cultura si de limba romaneasca. Trebuie nu doar sa stie ca noi ne straduim sa ii ajutam, ci sa si vada rezultatul acestor eforturi in viata de zi cu zi. Pentru ca proiectele noastre sa vina in intampinarea nevoilor comunitatilor romanesti din strainatate am elaborat o strategie pentru romanii de pretutindeni care se afla in prezent in procedura de transparenta decizionala. Urmeaza actualizarea ghidului de finantare, astfel incat la inceputul sesiunii de proiecte sa putem actiona eficient in beneficiul romanilor de peste hotare.

Ce ati dori sa schimbati rapid, astazi?

Sunt multe aspecte care pot fi imbunatatite, insa nu imi doresc shimbari peste noapte, lipsite de temei si de intelepciune. Vreau ca lucrurile pe care le facem sa aiba o temelie solida si sa fundamenteze, la randul lor, schimbari benefice pentru romanii din toata lumea. Obiectivul nostru nu este schimbarea in sine, ci consolidarea comunitatilor romanesti din afara granitelor si intarirea legaturilor lor identitare, lingvistice si culturale cu Romania.

Aveti un proiect la Sulina, saptamana viitoare? Puteti sa ne spuneti despre ce este vorba?

Avem deja un proiect de traditie care se desfasoara in fiecare vara la Sulina si anume taberele pentru tinerii romani care traiesc in strainatate – ARC 2012. In acest an, programul se desfasoara in perioada 18 iunie – 3 septembrie, in serii consecutive, de cate sapte zile, in Centrul de Agrement pentru Tineret de la Sulina si reuneste peste 2.000 de elevi, studenti, tineri si profesori insotitori din tarile aflate in jurul granitelor tarii si Balcani, precum si din Italia, Canada, Croatia, Spania etc. Seria de saptamana viitoare se adreseaza studentilor basarabeni cu rezultate academice deosebite care studiaza in centrele universitare din Romania si Republica Moldova. Pentru ei va fi organizata, intre 29 si 30 august, o scoala de vara la care sunt invitati sa participe ministri, parlamentari, profesori universitari, cercetatori, istorici si jurnalisti. Dezbaterile vor fi structurate sub forma unor ateliere de discutii, axate pe problematici legate de identitate si istorie nationala, educatie, comunicare si mass media. In plus, dat fiind ca vineri, 31 august, sarbatorim Ziua Limbii Romane, aceasta va fi marcata printr-o serie de actiuni cultural-artistice si concursuri.

Ce ati gasit in Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni. Care este mostenirea fostei conduceri?

Nu pierdem din vedere faptul ca beneficiarii activitatii noastre sunt romanii din strainatate, iar continuitatea sprijinului acordat acestora este foarte importanta. Astfel, proiectele incepute de fosta conducere vor fi duse la bun sfarsit. Totodata, am analizat in profunzime necesitatile comunitatilor romanesti din strainatate, analiza in baza careia am elaborat si strategia pentru romanii de pretutindeni, astfel incat actiunile noastre sa raspunda cat mai bine la nevoile si provocarile pe care le intampina romanii din afara tarii.

Despre ce comunitate de romani vorbim? Cati romani aveti practic in statistici?

Proiectele noastre se adreseaza romanilor de pretutindeni, indiferent de cetatenia lor. Exista, mai ales in statele din vecinatate, un numar mare de romani care nu detin cetatenie romana, fie din cauza ca statele adoptive nu recunosc dubla cetatenie, fie sunt persoane de origine romana care nu au solicitat cetatenie. Este dificil insa sa realizam o estimare exacta, in lipsa datelor statistice, mai ales ca multe din comunitatile noastre nu sunt reprezentate de structuri asociative.

Putem spune ca in ultimii ani numarul romanilor care au plecat este mai mare?

Nu detinem o evaluare comparativa a numarului de romani emigranti. Ce va pot spune este ca, in ultimii ani, comunitatile noastre au devenit din ce in ce mai bine organizate si reprezentate, fapt care contribuie si la consolidarea legaturilor acestora cu Romania.

Ce ne puteti spune despre comunitatile de romani. De exemplu, care este cea mai inchegata comunitate? Care este comunitatea cu cele mai mari probleme?

Cum va spuneam si inainte, comunitatile de romani s-au consolidat in ultima perioada, au structuri care sa le reprezinte in relatia cu autoritatile din statele de adoptie. In colaborare cu aceste organizatii am reusit sa identificam problemele comunitatilor si solutiile optime la acestea. Nu cred ca putem realiza o ierarhie, fiecare zona are specificul sau, pentru noi este foarte important ca limba, traditiile si identitatea romaneasca sa ramana aproape de cei care traiesc departe de tara.

Se integreaza usori romanii nostri in tarile gazda?

Intotdeauna exista o perioada de adaptare la noua societate, dar, discutand cu unii dintre cei plecati in strainatate, va pot spune ca romanii duc in suflet, oriunde ar merge, o particica din tara lor. Datoria noastra, a Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni, este sa contribuim la intarirea comunitatilor romanesti, astfel incat peste tot in lume sa gasim cate o mica Romanie.

Care sunt cele mai frecvente probleme pe care vi le semnaleaza romanii plecati din tara?

Asa cum am mai spus, strategia pentru romanii de pretutindeni are la baza o analiza amanuntita a problemelor comunitatilor romanesti din strainatate. Dintre toate acestea, am remarcat o sete profunda de carte romaneasca. Romanii de peste hotare au nevoie si isi doresc cat mai multe prilejuri de a vorbi si, mai ales, de a citi romaneste. La aceasta se adauga lipsa scolilor in limba romana si a lacasurilor religioase romanesti. In intampinarea acestor necesitati, eforturile noastre vor viza, in anul care vine, patru linii de finantare: cultura, educatie, spiritualitate si mass-media.

×
Subiecte în articol: interviu romani natalia intotero