Şeila Abdulamit (PSD): „Tinerilor trebuie să li se ofere o șansă aici, în țara lor”

Acum un an, tânăra Şeila Abdulamit mânca tobă şi zacuscă alături de Liviu Dragnea într-o cameră de cămin din Regie. Acţiunea de imagine a şefului PSD a propulsat-o astăzi pe locul al 16-lea pe lista PSD pentru Camera Deputaţilor în Capitală. Tătăroaica în vârstă de 26 de ani, fostă şefă de promoţie la Politehnică şi fost lider al studenţilor, a vorbit într-un interviu pentru Jurnalul Naţional despre planurile sale, comparaţia cu Cătălina Ştefănescu şi aşteptările pe care le are de la clasa politică românească.

Şeila, cine eşti şi ce ar trebui să ştie lumea despre tine?

Sunt Şeila Abdulamit, am 26 de ani şi sunt născută în Constanţa. Sunt de mai bine de şapte ani în Bucureşti, odată cu înscrierea mea la facultate. Numele este un pic, să zicem nu atât de românesc pentru că sunt de etnie tătară, o minoritate din Dobrogea care este de sute de ani în România. Sunt născută şi crescută aici, cu valorile româneşti. Asta încerc să asigur pe toată lumea, pentru că întrebarea referitor la numele meu, sunt sigură că există. Am studiat Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii în Tehnologia Informaţiei din cadrul Universitiţii Politehnica din Bucureşti, atât licenţă, cât şi master. În perioada respectivă, odată cu începerea studiilor, m-am înscris în asociaţiile studenţeşti, atât la nivelul facultăţii, cât şi la nivel naţional, la o federaţie ce reprezintă stundeţii pe plan naţional. Cred că asta e ceea ce contează.

Crezi că vârsta ta este potrivită pentru o carieră politică?

Cred că orice vârstă este potrivită pentru politică. Asta nu cred că trebuie să fie un impediment. Eu am şase ani în spate de voluntariat şi de muncă cu oamenii, muncă în special cu tinerii, cu precădere acolo este domeniul meu de expertiză. Tocmai, mi se pare că este o oportunitate şi faptul că există viziuni sau mentalităţi diferite din partea fiecărei generaţii, cu atât mai bine ar putea să se contureze o politică omogenă şi să deservească toate categoriile de persoane.

Cu ce a atras-o partidul lui Dragnea

Cum ai ajuns să faci pasul în politică?

Am intrat în 2015. Intrarea în politică a fost cumva naturală, pentru că după ce am lucrat atât de mult cu tinerii, de-a lungul facultăţii, mă refer aici la studenţi, pentru că noi aveam mai multe proiecte care erau în scopul stundeţilor. Am mai avut şi câteva colaborari cu elevii şi atunci pentru mine zona asta a fost ceva pentru care am luptat, tocmai să aibă nişte drepturi sau nişte servicii de calitate, şi atunci, politica mi-am dat seama că ar fi un pas următor tocmai să sprijin aceste politici care desigur şi de la momentul respectiv încă nu s-au concretizat favorabil pentru tineri.

De ce ai ales totuşi PSD şi nu un alt partid?

Am ales PSD pentru că şi principiile mele sunt de stânga, asta pentru că sunt adepta echităţii, deoarece mi se pare foarte important să sprijinim toate categoriile sociale, inclusiv cei mai puţin favorizaţi. Mă refer la faptul că toţi tinerii, indiferent de statutul lor, trebuie să aibă un acces egal la servicii indiferent de natura lor. Asta a fost un factor decisiv, foarte important şi contextul. La momentul respectiv am interacţionat cu diverşi reprezentanţi din sfera politică şi atunci mi s-a părut că mă pliez mult mai bine cu ceea ce făceau ei.

Cine ţi-a propus, de fapt, să candidezi?

Propunerea a venit din partea pereşedintelui tineretului PSD, din partea lui Gabi Petrea. El chiar a fost acum mulţi ani la aceeaşi federaţie studenţească pe care eu am condus-o eu vreme de doi ani, între 2013 şi 2015, şi atunci noi am păstrat legătura şi propunerea a venit din partea lui.

Până la urmă ce vrei să faci în politică?

Este o listă atât de lungă, încât o să încerc să mă rezum la lucrurile cele mai importante. Mi-ar plăcea foarte mult, în contextul în care 20% din tineri nu sunt angrenaţi în nicio formă de educaţie sau nici măcar nu muncesc, cred că este important ca aceşti tineri să aibă programe care să îi sprijine, să intre într-o formă de educaţie pentru a avea un parcus profesional mai bun, să aibă o şansă practic. În primul rând aş vrea să mă concentrez mai mult pe zona asta. Nu mi se pare că aceşti tineri au fost o prioritate până în momentul actual. România are destui astfel de tineri.

„Vreau educaţie centrată pe elev”

Candidezi pentru un loc la Camera Deputaţilor. Care sunt cele mai importante proiecte pe care ţi-ai dori să le transformi în legi?

Ce mi-ar plăcea foarte mult este să definim, pentru că am tot discutat de ani de zile de centrarea educaţiei pe student, pe elev şi undeva mi se pare că asta nu se întâmplă sau nu este măsurată destul de bine şi cred că este nevoie nevoie de schimbarea unei mentalităţi, de cum anume se face educaţia în România şi cred că trebuie să schimbăm un pic aceasta mentalitate şi să o trecem la o educaţie centrată pe elev. Mi-ar plăcea foarte mult să oferim oportunităţi de angajare în ţară. Şi mă refer la un set întreg pentru ca ei să aibă acces de la partea de consiliere în carieră, până la oferirea unor locuinţe în care să poată trăi, pentru că ştim şi noi chiriile sau creditele cât de greu accesibile sunt. Apoi, la momentul în care îţi întemeiezi o familie, mi se pare la fel de important ca statul să sprijine tinerii, să îşi crească familia într-un mod normal şi la asta mă refer şi prin impulsionare financiară şi prin nişte creşe şi grădiniţe cu norme moderne, poate centre de after school în care să lase aceşti copii.

Imediat după lansarea candidaturii tale, au apărut mai multe critici la adresa ta. Ai fost numită „studenta lui Dragnea”. De unde până unde această percepţie?

Asta într-adevăr, pentru mine primele reacţii din presă nu ştiu dacă m-au amuzat, cât m-au şocat, pentru că era ceva la care nu m-aş fi aşteptat, pentru că eu am lucrat destul de mult cu tinerii. Să spun poziţia mea referitor la asta, la momentul respectiv nu a fost nicio reacţie pentru că e normal să las rezultatele să vorbească de la sine şi cred că asta e cel mai important. În momentul în care o să încep să am nişte proiecte pe care o să le susţin în faţa presei, pentru că ei au fost primii care s-au sesizat, atunci cred că e cea mai bună replică pentru ştiri de genul acesta. Mai mult de atât nu am de ce să mă agit, fiecare are dreptul să comenteze cum vrea. Eu ştiu ce ştiu şi ştiu care o să fie parcurusl meu, nicidecum comentariile răutacioase la adresa mea. După cum vă spuneam, la mine activitatea a fost mai mult în zona de tineret şi atunci accesul către domnul preşedinte de partid a fost unul limitat.

PSD a mai avut în 2012 un candidat pe nume Cătălina Ştefănescu. La acel moment şi ea a fost blamată. Cum crezi că vei depăşi tu această etapă a criticilor şi cum vei încerca să te diferenţiezi faţă de Cătălina Ştefănescu?

Pe Cătălina am cunoscut-o anul trecut, într-adevăr am văzut şi eu prin presă că „altă bombă” şi undeva se făcea legătura cu ea în articolele respective, în schimb nu aş putea să spun că există o legătură, având în vedere că fiecare a avut o traiectorie diferită. Eu am cunoscut-o abia foarte târziu şi atunci am fost în nişte medii oficiale ale partidului şi era normal fiind şi eu tânără să interacţionez cu ea. În afară de emblema partidului nu am nici o legătură în mod concret cu ea. Este o tânără care într-adevăr e ambiţioasă şi şi-a dorit să ajungă acolo. Mai mult de atât, cred că o las pe ea să îşi descrie profilul. Pentru mine politica a venit ca un pas firesc după o activitate în mediul civic. Şi mi s-a părut că trecerea aceasta m-ar impulsiona şi mi-ar oferi mie uneltele să sprijin şi să modific ceea ce la momentul respectiv ceream prin intermediul federaţiei noastre către decidenţii politici. Şi mai mult de atât să spun, că de ce nu pot face politică, nu mi se pare că vârsta este un răspuns şi mai ales că nu o văd ca pe un impediment şi nu vâd de alt impediment aş putea găsi în a avea o traiectorie politică de succes.

Ce părere ai despre presupusa reînnoire a clasei politice?

Având în vedere că mă aflu printre candidaţii la Camera Deputaţilor, cred că părerea mea este că sprijin această reînnoire, tocmai prin faptul că pe liste noastre sunt 85% sunt membri noi, candidaţi noi. Mi se pare că e un lucru bun pentru că putem să pornim ca o echipă nouă, putem să începem să avem proiecte şi să le luăm de la zero. Mi se pare că e un lucru bun, având în vedere că şi eu mă aflu printre aceştia.

Ce îţi doreşti să schimbi tu pentru generaţia tânără?

Ce îmi doresc cel mai mult este să schimb mentalitatea oamenilor privitor la noi, să nu ne mai vadă ca şi cum suntem atât de pasivi, în primul rând şi în al doilea rând, îmi doresc foarte mult să le creez, să ne creăm un cadru în care noi să putem avea servicii de calitate simple şi să nu ne mai gândim întotdeauna că ce e în afară e mai bine, că întotdeauna pleci din ţară pentru că în altă parte e mai bine. Nu, eu cred că dacă noi lucrăm şi ne punem cot la cot, în câţiva ani de zile am putea avea servicii de calitate la care ceilalţi să se uite la noi şi să spună că, uite, în România se întâmplă aşa.

Cum crezi că poţi schimba mentalitatea colectivă despre tineri, despre implicarea voastră în politică şi în proiectele acestei ţări?

Cred că puterea exemplului este cea mai importantă şi întotdeauna eu rând de mine şi spun că eu sunt şi tânără şi fată şi de altă religie şi îndeplinesc multe din minorităţile actuale, din grupurile vulnerabile. Cred că asta este cel mai important. Să ai oameni care să se implice, oameni care să îşi dorescă o schimbare şi cel mai important este colaborarea. Dacă noi colaborăm între noi, atât în mediul politic, mediul civic şi cu oamenii din societate, mie asta mi se pare cel mai important. De-a lungul perioadei în care eu eram implicată în asociaţie, mi se pare că exista o rupere de comunicare. Noi aveam periodic discuţii la minister, în schimb nu doar miniştrii sunt cei care trebuie să discute cu mediul civic, ci toţi, întreg mediul politic ar trebui să aibă discuţii periodice cu organizaţiile nonguvernamentale, cu cetăţenii, cu toţi acei oamei care în fond simt modificările pe care Parlamentul le face.

Cum crezi că poţi să ajuţi cetăţenii din postura de parlamentar? Cum ţi-ai propus să îi ajuţi şi cum le vei da tu încredere oamenilor?

Eu întotdeauna mă consider că sunt unul din acei cetăţeni, pentru că şi eu sunt o tânără care a venit dintr-un mediu, a învăţat, a luptat şi a muncit pentru a ajunge astăzi în această postură. În al doilea rând, faptul că provin dintr-o federaţie studenţească în care am lucrat cu oamenii, iar eu sunt obişnuită să trăiesc şi să lucrez împreună cu oamenii, mi se pare că asta ar trebui să fie undeva cartea mea de vizită. Întotdeauna am luptat pentru egalitate şi întotdeauna mi-am menţinut poziţia fermă referitor la tineri şi la situaţia noastră şi la ceea ce ne doream în continuare.

Din ce comisii ţi-ai dori să faci parte dacă vei intra în Parlament?

În Comisia pentru Tineret şi Sport, deoarece e zona mea în care mi-aş dori să fiu implicată şi în al doilea rând, în Comisia pentru Tehnologia Informaţiilor şi a Comunicaţiilor, eu fiind de meserie inginer şi momentan lucrez în IT.

Crezi că poţi veni cu idei de proiecte pentru cele două domenii, care să ajute cumva la dezvoltarea acestora?

Cu siguranţă. Pentru că în prima comisie sunt şi eu tânără, cred că feedback-ul ar fi cel mai real şi concret, şi pe zona de IT la fel, pentru că mi se pare că gerenaţia tânără este mai ancorată în sfera asta de IT şi în ce posibilităţi pot să ofere sistemele informatice.

Vrei să fii deputat. Spune-ne care este rolul Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor?

Biroul Permanent este cel care convoacă şedinţele şi ţine practic programul sesiunilor parlamentare.

Eu am fost întotdeauna o adeptă a implicării tinerilor în politică. De-a lungul timpului am impulsionat tinerii să se implice în mediul civici al unei societăţi, pentru că tinerii sunt viitorul. Să împiedici tinerii să se implice, nu arată decât că nu eşti deschis şi tocmai faptul că tinerii se implică arată faptul că avem o societate care îşi doreşte schimbarea.

Poate chiar dacă vârsta aduce multe semne de întrebare, mi se pare că am în spate un background, am făcut voluntariat, am reprezentativitate studenţească la nivel naţional şi nu mi se părea că era relevantă tocmai descrierea pe care presa mi-a dat-o.