Teodor Meleşcanu: "România nu este o ţintă pentru terorişti”

Fost ministru de Externe în timpul alegerilor prezidenţiale din 2014, Teodor Meleşcanu regretă episodul votului din diaspora, explică de ce România nu este o ţintă pentru terorişti şi spune că Guvernul Cioloş este un experiment la limita democraţiei.

Candidaţi sau nu la Primăria Capitalei?

Teodor Meleşcanu: Nu candidez dintr-un motiv foarte simplu, şi anume că profilul pe care eu îl am nu corespunde profilului de candidat sau de eventual candidat, având în vedere că specializarea mea este în probleme de politică externă, Apărare şi Securitate. Din acest punct de vedere cred că viitorul candidat trebuie să fie o persoană care să aibă şi profilul necesar şi experienţa necesară pentru echilibra foarte bine fondul unei comunităţi cum este Capitala. Este vorba despre administrarea unui buget care este mai mare decât bugetul Ministerului Apărării Naţionale, ca să vă faceţi o părere.

Ce şanse are ALDE în momentul de faţă, fără PSD la Capitală, pentru că spuneau că vor merge separat la aceste alegeri?

T. Meleşcanu: Din punctul meu de vedere, şansa ALDE pentru Primăria Capitalei este dată de programul pe care candidatul nostru îl va prezenta. Va fi un program liberal, care să pornească de la tezele fundamentale ale mişcării liberale şi să reprezinte pentru bucureşteni o garanţie că odată ales, va fi capabil să le pună în practică respectivul candidat. În momentul ăsta nu pot să vă spun, întrucât nu a fost desemnat candidatul, nu pot să vă spun care sunt şansele lui. Nu avem nici măcar sondaje preliminare.

Ne puteţi spune de ce s-au blocat negocierile dintre cele două formaţiuni politice, dintre ALDE şi PSD?

T. Meleşcanu: Noi am încheiat după cum bine ştiţi un protocol cu PSD, al cărui obiectiv principal este definirea dorinţei de colaborare în perioada alegerilor, dar mai ales după alegeri. Ambele partide au decis ca la alegerile locale să se meargă cu candidaţi separat, în afară de cazurile în care la nivel local se consideră că se poate face un astfel de alianţă. Alianţa care este prevăzută de protocol se referă mai ales la consiliile locale.

Dumneavoastră aţi preluat recent conducerea ALDE la Sectorul 1. Există un candiat pentru Primărie?

T. Meleşcanu: Da, bineînţeles că există. Este vorba despre Laura Chiriac. Ea a fost măsurată şi în nişte sondajele pe care le-am făcut. Este unul dintre candidaţii cu şanse bune la Primăria Sectorului 1. Alegerea mea acolo a avut ca principal obiectiv şi obţinerea unui sprijin necesar pentru ca această campanie să se desfăşoare în bune condiţii şi să fie favorabile.

Sectorul 1 este unul de electorat predominant liberal. Care sunt şansele ALDE după cele mai importante partide, mă refer la PSD şi PNL, desigur.

T. Meleşcanu: La Sectorul 1 eu nu sunt atât de categoric ca dumneavoastră în a spune că primele două şanse aparţin PSD şi PNL. În principiu, după votul de partid, sigur că au o şansă suplimentară. Dar nu uitaţi că Sectorul 1 este în marea lui majoritate un sector liberal. Ori la ora actuală prin trecerea PNL cu unificarea cu PDL şi trecerea la Partidul Popular, singurul partid din România care reprezintă ideile liberale şi care prezintă programe de esenţă liberală este ALDE. Din acest punct de vedere eu cred că avem o bază foarte bună pentru campania electorală.

Se spune prin culisele politicii că Guvernul Cioloş ar fi un Guvern al SIE. Dumneavoastră în calitate de fost şef al SIE, credeţi că este un zvon sau este real ceea ce apare în presă?

T. Meleşcanu: Din punct de vedere al Serviciului de Informaţii Externe pot să vă asigur că nu are niciun fel de implicare în chestia asta şi în viaţa politică internă. Guvernul Cioloş este un Guvern care s-a făcut în jurul unei persoane. Evident că toţi ceilalţi care în marea lor majoritate erau persoane puţin cunoscute în ţară, au fost selectaţi. Cred că a fost un proces de contacte pe care domnul Cioloş l-a avut cu diverşi oameni. Din acest punct de vedere există posibilitatea ca să fi fost exprimate şi opinii de către unii sau alţii, în niciun caz guvernul nu a fost format de către Serviciul de Informaţii Externe, aşa cum circulă prin presă.

Credeţi că va rezista mai mult de un an? Ei şi-au propus să fie un an la Palatul Victoria. Credeţi că vor mai fi şi după un an la Palatul Victoria?

T. Meleşcanu: Cred că nu există alt plan. Lucrurile sunt foarte clare de la bun început. Mandatul Guvernului Cioloş a fost acela de a asigura gestionarea treburilor curente ale ţării şi a pregăti buna desfăşurare a alegerilor. Nu s-a pus niciodată o asemenea problemă şi nici nu s-ar putea pune pentru că un asemenea experiment este un experiment care se situează pe undeva pe la limita funcţionării democratice a unei ţări unde orice Guvern este expresia unei majorităţi parlamentare transparente care sprijină activitatea sa. După cum se vede, sigur că există o preocupare din partea tuturor pentru buna pregătire şi desfăşurarea alegerilor, chiar dacă mai apar şi dispute, cum ar fi cele cu schimbarea prefecţilor.

"Alegerile din toamna acestui an vor avea un rol crucial. Pentru că după o perioadă de incertitudine tehnocrată este nevoie de o majoritate stabilă şi transparentă pentru a avea o viziune pe cel puţin patru ani. Nu va fi uşor acest lucru, şi PSD şi PNL nu vor putea face singure majorităţi. De aceea rezultatul bun al ALDE este crucial în alegerile din acest an"

Regretaţi cumva că nu au fost mai multe secţii de votare deschise în turul doi al alegerilor prezidenţiale? Mă refer la secţiile de votare din diaspora.

T. Meleşcanu: Regrete sau opinii personale putem avea. Prevederile legale sunt extrem de clare. Erau extrem de clare în fosta lege electorală care a fost acum înlocuită prin legea 208 din 2015, în care se preciza clar, era o dispoziţie extrem de categorică în legătură cu faptul că alegerile din al doilea tur de scrutin trebuie să se desfăşoare în aceleaşi circumscripţii electorale şi cu aceeaşi comisie. Deci, cu toată dorinţa mea, şi am avut această dorinţă şi am avut şi un dialog cu Autoritatea Electorală, am încercat să găsim soluţii, însă din punct de vedere juridic lucrurile erau foarte clare şi nu am putut face acest lucru. Dacă avem regrete, le am şi eu personal, dar ele nu pot să fie mai importante decât prevederile legale.

Credeţi că am fi avut alt preşedinte dacă aveam mai multe secţii de votare în diaspora?

T. Meleşcanu: Nu ştiu. Este greu de spus. Nu cred că votul din diaspora este hotărâtor pentru alegerea unui preşedinte. Până la urmă majoritatea voturilor vin din partea cetăţenilor care trăiesc în România. Ceea ce s-a întâmplat însă a fost crearea unui sentiment de nemulţumire foarte mare în legătură cu modul de organizare a votului care a creat un fenomen de respingere al candidatului care era în mod întâmplător Victor Ponta şi prim-ministru la ora respectivă. Nu a fost o chestiune de număr de voturi, cât mai ales reacţia românilor din străinătate în legătură cu organizarea votului, care a avut un impact deosebit în ţară la noi, unde foarte mulţi care nu votau până acum aici sau care nu erau interesaţi să meargă la vot, au venit să-şi exprime o poziţie foarte clară de nemulţumire.

Cum vi se pare scăderea de popularitate a lui Klaus Iohannis în doar un an de mandat?

T. Meleşcanu: Este un motiv de îngrijorare pentru că rolul preşedintelui în România este un rol foarte impornat. Noi avem şi un sistem în care preşedintele şi primul ministru asigură o conducere bicefală a puterii executive din România care, la fel ca în orice altă ţară este foarte puternică. Cred că a fost şi o perioadă destul de dificilă în relaţiile dintre preşedinte şi prim-ministru, după care a urmat perioada Guvernului Cioloş.

Ce spuneţi despre decizia Curţii Constituţionale privind interceptările din dosare?

T. Meleşcanu: Este o decizie extrem de corectă din punct de vedere legal. În legătură cu efectele pe care le va produce în practică aceasta decizie a CCR, este greu să mă pronunţ sau să fac evaluări. Legea nu se aplică retroactiv, mai puţin în domeniul penal unde se aplică întotdeauna legea cea mai favorabilă pentru acuzaţi. Acolo unde avem decizii definitive şi irevocabile, ele nu mai pot fi schimbate prin invocarea obiecţiei de neconstituţionalitate. În rest va trebui într-adevăr să se tranşeze cu procesele care sunt pe rol şi care nu au făcut obiectul unei decizii definitive şi irevocabile.

"N-am avut niciodată sentimentul că eu personal sunt ascultat şi chiar dacă s-ar fi întâmplat aşa nu mi-ar fi creat nicio nelinişte pentru că lucrurile pe care le vorbeam la telefon erau întotdeauna extreme de corecte"

Aţi fost pe rând şef la SIE şi la MAE. Cum vi se pare politica externă a României în acest moment?

T. Meleşcanu: Politica externă are la noi o mare dificultate şi ea nu este de ieri, de azi, este de o perioadă mai bună de timp. Odată cu admiterea României în UE şi NATO, România nu a mai avut un obiectiv fundamental de interes pe plan extern. Ne-am concentrat forţele pe armonizarea legislaţiei cu legislaţia UE, pe participarea la operaţiuni ale NATO, dar nu am mai avut un obiectiv care să fie determinant la nivel politic, drept obiecitv fundamental al României în materie de politică externă.

Reporter: Practic, spuneţi că România este inactivă?

T. Meleşcanu: Suntem mai puţini activi şi suntem mai degrabă sub presiunea evenimentelor care se întâmplă. Participarea noastră la UE după o perioadă foarte bună de creştere odată cu admiterea României la UE, au început să apară o serie de crize care s-au simţit la nivelul UE. De la criza datoriilor externe, la criza ieşirii Greciei din zona euro, la criza Marii Britanii, la criza imigranţilor. A existat un lung şir de crize pentru care UE nu era prăgătită să le facă faţă.

Din ce în ce mai multe atentate teroriste au loc în marile capitale europene. Ultimul a avut loc la Bruxelles, în inima Europei. Se poate rezolva cumva problema terorismului în lume?

T. Meleşcanu: Evenimentele tragic care au avut loc la Bruxelles au o simbolistică deosebită. Aş putea să o compar cu evenimentele din 11 septembrie, din Statele Unite, când atacaseră turnurile gemene. Este un eveniment care a şocat la nivelul Uniunii Europene aşa cum a şocat şi atunci atentatul din Statele Unite. Aş vrea să spun că România nu este o ţintă pentru terorişti. Nu putem exclude ca în viitor să fim confruntaţi cu o asemenea nenorocire. Acţiunile teroriste sunt imprevizibile. Întotdeauna am avut o poziţie foarte echilibrată în ceea ce priveşte zona Orientului Apropiat şi a Asiei Centrale. România este singura ţară a UE care prin poziţia sa geostrategică este practic puntea de legătură între UE şi Orientul Mijlociu.

"Terorismul este una dintre puţinele domenii de care sunt interesate toate statele. Este nevoie să avem o politică europeană pentru migraţie şi un mecanism de protecţie a frontierelor externe ale Uniunii Europene. Avem nevoie de stabilirea unor politici commune în cardul UE în materie de combaterea a terorismului."

Reporter: Scutul antirachetă de la Deveselu a strârnit câteva controverse din partea Rusiei pe motiv să s-ar simţi ameninţată. Cum comentaţi acest lucru?

T. Meleşcanu: În materie de securitate în Rusia, responsabilitatea maximă revine Ministerului Apărării. Tot ce înseamnă strategie de securitate se bazează pe strategiile elaborare de Ministerul Apărării. Fiind vorba de militari, evident că orice zone militare amplasare de frontiera Rusiei reprezintă un punct de interes şi de preocupare, indiferent dacă sunt defensive sau ofensive. Este o facilitate care are un obiectiv exclusive defensiv. Odată cu ajungerea la un dialog între SUA şi Rusia se vor găsi soluţii pentru a nu mai exista puncte divergente aşa cum apare în unele declaraţii publice ale autorităţilor Rusiei.