14 medalii de aur, 16 de argint si 10 medalii de bronz. Inventatorii romani s-au prezentat la Salonul International al Inventiilor, Tehnicilor si Produselor Noi de la Geneva 2004 cu 57 de inventii. Au luat si cinci premii speciale. Inventiile lor, in cel mai fericit caz, iau calea strainatatii, unde ajung sa se produca in serie. In Romania mor in fasa, cu brevetul inregistrat la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM), iar inventatorii cu buzunarele cam goale.

In perioada 31 martie - 4 aprilie 2004 a avut loc al 32-lea Salon International al Inventiilor, Tehnicilor si Produselor Noi de la Geneva. Editia din acest an a reunit 675 de expozanti din 42 de tari. Participarea europeana a fost cea mai consistenta, respectiv 70% dintre expozanti, urmata de Asia, cu 20%, si restul de 10%, alte tari. Romănia a participat cu 57 de inventii, dintre care 48 au fost prezentate sub egida Ministerului Educatiei si Cercetarii.

La 2 aprilie a fost organizata festivitatea dedicata Zilei Romaniei. In cadrul acestei ceremonii, conducatorul delegatiei MEC, Constantin Rănea, a lansat primele invitatii oficiale la Salonul International de Inventii, eveniment care se doreste a fi organizat pentru prima data la Bucuresti in toamna acestui an.

La aceasta ultima editie a Salonului Inventiilor, Tehnicilor si Produselor Noi, tinerii inventatori romani au primit 45 de premii: 14 medalii de aur, 16 de argint, 10 de bronz si cinci premii speciale. Unul dintre exponatele care a starnit interesul vizitatorilor a fost sahul tubular, conceput ca un ansamblu de piese tubulare personalizate, ce se imbina in exteriorul si interiorul unei tije, avand la extremitati piese de fixare, ceea ce permite rotirea tablei de joc. Metoda noua de tratament chirurgical al ulcerului duodenal, noile formule de aditivi pentru benzine ecologice, preparat biologic pentru tratarea alunitelor, robinet antifurt pentru autovehicule au fost doar cateva dintre inventiile romanesti admirate la salonul international.

„Anul acesta s-a pus accentul pe comercial"

Inventatorii romani au participat si anul acesta la Salonul de Inventica de la Geneva. Despre premii, perspectivele romanilor, dar si posibilitatile lor am stat de vorba cu Constantin Ranea, directorul Directiei Inovare, Transfer Tehnologic si Infrastructura din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii.

Jurnalul National: Ati participat si in 2004 la Geneva.

Constantin Ranea: Bugetul nu ne-a permis sa participam si in Statele Unite ale Americii, de exemplu. A fost a 16-a prezenta la Bruxelles si Geneva, dar am mai fost sporadic si in Anglia sau Ungaria la Budapesta.

Cine face selectia celor care merg la saloanele si targurile de inventica?

Inventica romaneasca nu tine strict de cercetare, ci si de medicina, inginerie, agricultura. Selectia se face de catre comisia de specialitate a Ministerului Educatiei, in colaborare cu OSIM. Personal, in ultimii doi ani am fost in juriu si la Bruxelles si la Geneva, iar anul acesta sunt presedintele juriului la Salonul Genius din Ungaria.

S-a schimbat ceva in criteriile de selectie fata de anii trecuti?

Pana acum se punea accent pe noutati, inovatie, dar de anul trecut accentul a trecut pe comercial, pe posibilitatea de a comercializa inventia si a o trece in productia de serie. Si in cazul romanilor au aparut tot felul de noutati din ce in ce mai ciudate, cum ar fi obiectele ornamentale facute din deseuri. Pe noul criteriu de notare foarte multe dintre inventiile romanesti au pierdut 50% din puncatj care era pentru comercializare. Sunt produse tehnologice care nu pot fi decat descrise si atunci pierd.

Care sunt costurile pentru participarea la un salon de inventica?

Preturile participarii sunt diferite, in functie de numarul de inventii, de facilitatile oferite de salonul respectiv. Noi ne propunem sa participam cu inventii si inventatori din toata tara, dar totusi cel mai puternic centru este la Iasi. Sunt si saloane care dureaza doua saptamani si la care nu ne permitem sa mergem. Dar la Bruxelles si Geneva, unde am participat in fiecare an, sunt 6 zile. Costurile sunt undeva intre 1,5 si 2 miliarde de lei. Si asta daca tinem cont ca sunt cheltuielile minime, adica prezentarea materialului de informare, costul inchirierii standului si deplasarea a 2,3 delegati din partea Ministerului Educatiei si Cercetarii.

Cat priveste inventatorii?

Isi asigura singuri cazarea si transportul. Asta este si motivul pentru care prezenta inventatorilor la salon a fost scazuta si astfel nu si-au putut sustine inventiile. Din partea Ministerului Educatiei si Cercetarii au fost 57 de inventii, iar participarea de numai de 50%. Lipsa inventatorilor la salon este un mare handicap care de altfel ne-a si depunctat.

Cu ce gen de inventii se prezinta inventatorii romani?

Noi ne-am prezentat cu inventii din toate domeniile. Din peste 100 de inventii au fost selectate 50 pentru Geneva. Anul acesta ne-am prezentat cu inventii foarte bune din punct de vedere comercial. De exemplu, un filtru de ceramica deosebit, care retine inclusiv antraxul, metalele grele, bacteriile si parazitii. Este un produs finit care se vinde si a fost foarte bine apreciat mai ales de straini. Filtrul a fost lansat la Bruxelles 2003, iar la Geneva a fost reluat.

10 milioane de carti pe un singur CD

DANA PURGARU

Fizicianul Eugen Pavel a inventat Hyper CD-ROM-ul, un sistem de stocare tridimensionala a datelor, intr-un mediu care utilizeaza fenomenul extinctiei controlate a fluorescentei. Acesta permite inregistrarea informatiei „in straturi", utilizand lumina laser si are capacitatea de stocare de 10 Terrabytes (TB) de memorie, adica aproximativ 10 milioane de carti. Daca facem un calcul, toate cartile existente in Biblioteca Academiei Romane ar putea fi stocate pe 5-6 astfel de discuri.

Este, de fapt, o memorie tridimensionala, care poate „inghiti" informatii pe 10.000 de niveluri intr-un disc de sticla fluorescenta fotosensibila de 10 mm inaltime si 120 mm in diametru. Acest sistem de stocare a datelor poate fi folosit in aplicatii spatiale si militare, dar si de catre insitutii guvernamentale, banci, companii de asigurari, spitale, librarii, muzee, mass-media etc. In plus, Hyper CD-ROM-ul asigura o durata de viata a informatiei de aproximativ 5.000 de ani, deci practic nelimitata.

Dupa o munca de opt ani, in care greutatile nu s-au tinut departe, dr. Eugen Pavel isi va vedea inventia in magazine la finele lui 2005, iar cei care au nevoie de un mediu de stocare mai mare si mai sigur vor avea aceasta solutie la indemana, la un pret accesibil. Eugen Pavel, doctor in fizica la Institutul de Fizica Atomica de la Magurele, a fost premiat, printre altele, de Academia Romana in 1991, de Organizatia Mondiala a Presei Periodice la Salonul Mondial al Inovarii, Cercetarii si Noutatii Tehnologice, la Bruxelles Eureka ’99, de Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale in 2002 si recent, cu medalia de aur, la Salonul International de Inventii, Tehnici si Produse Noi Geneva 2004.

Filtrul care impiedica antraxul sa ajunga in apa din paharul nostru

FLORINA ZAINESCU

A fost medaliat cu aur la Saloanele de Inventica de la Bruxelles (2003) si Geneva (2004). A primit premiul de excelenta la Salonul de Inventica de la Bucuresti (2003) si o diploma din partea Centrului Aerospatial din Moscova. Vedeta: un filtru de apa romanesc care a invins antraxul si holera.

UNIC. „Blue Star" s-a nascut la Institutul de Fizica Atomica din Bucuresti. Parintele sau - cercetatorul Ioan Dorobantu - a muncit 11 ani pentru ca odrasla sa sa devina arma perfecta impotriva antraxului. „Este singurul filtru de apa din lume care retine, in proportie de 99,9999999999999999%, bacilii de antrax. Suntem probabil singurii nebuni care au incercat si au reusit sa invinga 10.000 de miliarde de astfel de bacterii in timpul testarilor. A fost o palma pe care le-am dat-o americanilor, care fac de mult teste cu filtrele lor, dar nu au obtinut performantele lui «Blue Star». Ei nici macar nu au indraznit sa foloseasca antraxul, ci bacterii asemanatoare acestuia", a declarat Ioan Dorobantu.

SCUT. De altfel, „steluta" noastra retine in proportie de 100% toate impuritatile care apar in apa de la robinet: 16 categorii de bacterii, printre care bacilii de holera si salmonela, 8 categorii de paraziti (giardia, tenia), pesticidele, clorul sau metalele grele. Si mai are un avantaj: elementul filtrant este lavabil si de aceea are o durata de viata de 5-6 ori mai mare decat a celorlalte existente pe piata.

PATRIOTISM. Cum „Blue Star" este ideal pentru a filtra apa in zonele calamitate, inundate sau in timpul campaniilor militare, doi oameni de afaceri americani au incercat sa cumpere brevetul de inventie contra unui cec baban. „Am refuzat. De ce sa-l faca strainii si noi sa fim nevoiti sa-l cumparam de la noi", a marturisit Dorobantu.

VIITOR. Dar povestea lui „Blue Star" nu se va opri aici. Ioan Dorobantu lucreaza acum la o varianta mini a acestuia - filtrul de voiaj. „Daca esti in excursie si ramai fara apa, trebuie doar sa gasesti o balta. Scoti filtrul din buzunar, tragi apa in el si apoi poti bea linistit", a spus Ioan Dorobantu.

Pericol: spionajul economic

Furtul de idei, spionajul economic sunt principalele motive pentru care diversi oameni se invart pe la Saloanele de Inventica, dupa cum apreciaza Paul Pencioiu, directorul tehnic al Institutului de Cercetari Electrotehnice (ICPE). Cu toate acestea, la Salonul International de la Genevam, anul acesta ICPE a castigat o medalie de aur pentru inventia Masina electrica in constructie hibrida cu magneti permanenti si bobina de excitatie. Folosita in alternator, generator, servomotor si motor pentru tractiune electrica, dupa cum ne lamureste inventatorul Paul Minciunescu, inventia se produce numai pentru export. Are avantajul ca asigura o putere constanta pe un domeniu larg de viteza, cu un randament ridicat. Cum i-a venit ideea ? „Lucrez in domeniul acesta din ’90. Mi-am dat si doctoratul in acest domeniu", spune Paul Minciunescu. Cat despre motoare, se exporta in Statele Unite ale Americii si in Germania. Iar institutul, mai bine spus Sectia Servomotoare, are 95% din buget asigurat de export. (Eugenia Mihalcea)

Stiati ca exista…

HUSA ANTIRADIATIE PENTRUTELEFOANE MOBILE. Inventata de Davidoni Ioan si cu participare la Salonul International de Inventica de la Geneva, husa antiradiatie a primit o medalie de bronz in 2004. Scopul ei este de a reduce radiatiile electromagnetice generate de telefoane, aparatura casnica, statii electrice, cabluri de transport si alimentare cu energie electrica. Inventia propriu-zisa consta intr-un strat peliculogen de ecranare din cristale paramagnetice.

VAS PENTRU PLANTE ORNAMENTALE SI DE APARTAMENT. Daca sunteti o persoana ocupata, dar totusi un iubitor de flori, daca nu aveti prea mult timp la dispozitie in fiecare zi sa udati vasele cu plante, Silaghi Vasile a gasit rezolvarea. El a inventat un vas pentru plante ornamentale si de apartament cu udare la intervale mari. Adica puteti sa udati plantele si apoi sa plecati linistiti in concediu. Rezista 20-30 de zile.

ANSAMBLU JOC SAH. Inventat de Dumitrescu Bogdan Niculae, jocul de sah este conceput ca un ansamblu de piese tubulare personalizate ce se imbina in exteriorul si interiorul unei tije tubulare ce are la extremitati piese de fixare, ce ghideaza roluirea tablei de joc conceputa dintr-un material moale.

"CUTIA DE AVANSURI PENTRU MASINI UNELTE".

---

Inventia lui Teodorescu Cristian este utilizata c.nd actionarea se face cu doua motoare electrice de curent alternativ pentru avansurile rapid si tehnologic, permitand obtinerea unui cuplu corespunzator, pentru fiecare treapta de avans. Se realizeaza astfel un factor de putere care sa permita un consum mai redus de energie electrica.

"ADITIVI PENTRU BENZINE ECOLOGICE". Inventia lui Constantin Pita si Eftimie Nitescu, de la Institutul de Tehnologie Chimica ITEC Brazi se refera la aditivi pe baza de compusi organici. Acesti aditivi scad emisiile de bioxid de carbon, hidrocarburi nearse produse de benzinele auto in timpul combustiei. Aditivii imbunatatesc arderea benzinelor, reduc fenomenul de coroziune, impiedica formarea de depuneri pe piesele

"METODA DE TRATAMENT CHIRURGICAL AL ULCERULUI DUODENAL". Cererea de inventie a lui Dumitru Peta, Daniel Cochior si Lucian Pripisi de la Spitalul Universitar CF nr. 2 Bucuresti se refera la un procedeu de tratament chirurgical al ulcerului duodenal in conditii de "duoden dificil" (ulcer penetrant cu hemoragie activa, ulcer perforat, fistula bilio-digestiva de cauza ulceroasa). Etapele procedeului comporta prezervarea unui lambou (clapeta) din peretele gastric posterior al regiunii antrale impreuna cu vascularizatia acestuia si indepartarea mucoasei gastrice de pe acest lambou antral (zona gastrin-secretorie) evitand fistula dirijata de bont duodenal.

SUMAR DOSAR

Inventiile romanilor

Romanul, inventator din mosi-stramosi

Deschizatori de drum

Statie orbitala pentru NASA creata de doi pusti

„Am fost inspirat!"

Inventiile romanilor iau calea strainatatii

Ion Basgan, „magicianul" petrolului

Coanda, copilul indragostit de vant

Ipoteza senzationala: Vlacicu a fost asasinat

Bula, antenele si lampa cu carbid

Stiloul oltenesc

Cucerirea cosmosului, de la vis la realitate

Dosarul „Insulina" asteapta sa se faca dreptate

Primul antivirus romanesc>

Reteta perfectiunii

Idei trasnite care au facut furori la Geneva

Eleronul de 3,7 milioane USD