Ioana Radu, o adevărată regină a romanţei

Ioana Radu: o voce de aur. S-a născut cu căntecul in suflet in "ţara doinelor", intr-un oraş in care frunza, Jiul şi păsările cerului căntă, iar oltenii se iau la intrecere cu ele.

Cănd a apărut sub acoperişul familiei Braia, fratele şi surorile sale erau deja trei "forţe", aveau grijă să fie primii la masă, dar şi la căntat. Jana, aşa cum i se spunea acasă, ingăna corul doar cu fluieratul său, ca de mierlă, pentru că glasul său, infăşurat in timiditate, abia reuşea să atingă in treacăt coardele unui violoncel. N-avea voie să cănte, pentru că era repede intreruptă de un trio vocal cu pretenţii: "Tu, taci!... Cănţi prost!... Scărţăi ca roata făntănii!". Nu se visa căntăreaţă, ci invăţătoare, ca să le deschidă copiilor gustul pentru căntul strămoşesc. Caierul vremii a tors anii, iar mezina familiei Braia a mers la şcoală. Se ducea in vizită la profesoara de "lucru de mănă", care o admira pentru talentul cu care cosea flori şi păsări, desprinse parcă de pe covoare, indeletnicire cu care şi-a "căştigat" traiul la un moment dat, pe cănd se afla intr-o cruntă sărăcie alături de primul soţ, Romeo Rădescu. La 11 ani era elevă a liceului de muzică din Craiova. Numai că lecţiile de teorie muzicală nu o atrăgeau deloc. Dar glasul său impunător a cucerit-o pe exigenta sa profesoară, care a uitat de note şi de solfegii. S-a indrăgostit de folclor, dar mai mult i-a plăcut romanţa, căntată şi la bucurie, şi la tristeţe, pentru că poartă in versurile sale chiar sufletul romănilor, pus pe note.


AUTENTICITATE. A adunat toată viaţa căntece intr-un caiet, din copilărie, şi n-a renunţat la notiţele sale nici după ce a ajuns pe culmile succesului. Iar in repertoriul marii interprete nu s-a strecurat decăt versul autentic, pentru că frumosul nu poate fi decăt curat şi limpede, precum clinchetul cristalin al apei de izvor. Dragostea pentru muzică şi pentru Romeo, nume parcă predestinat muzicii şi iubirii, a purtat-o pretutindeni: de la Tărgu-Jiu la Drăgăşani, la Calafat şi apoi la Corabia. Dar admiraţia pentru Maria Tănase a călăuzit-o la Bucureşti. A fost căsătorită de şase ori, dar iubirea pentru Romeo a purtat-o in suflet toată viaţa, chiar dacă a incercat să o lase in urmă. Petre Alexandru, vechi colaborator de-al Ioanei, i-a deschis uşa in lumea muzicii şi chiar i-a inlesnit căteva inregistrări la Radio cu căntecele: "Mi s-a rupt căruţa-n drum", "Bună seară, măndră bună", "Foaie verde trei spanace". Debutul său a fost uluitor. S-a pregătit intens pentru concursul de solistă la Radiodifuziunea romănă, in "duel" cu peste 800 de interpreţi. După mai multe zile, doar două nume au apărut pe lista celor admişi: Eugenia Nedelea (Rodica Bujor) şi Eugenia Braia, care şi-a primit numele de stea, Ioana Radu, de la compozitorul Fili Ionescu.


PRIETENIE. A urcat lin pe treptele succesului şi a devenit o mare interpretă. Ca şi Maria Tănase, Ioana Radu a fost o perfectă autoditactă. Ioana o diviniza pe Maria Tănase, iar Maria ii răspundea cu aceeaşi măsură: "Fă, Ioano, de-aş avea eu glasul tău!" "Taci, fă, Mario, că tu eşti mare!". N-a putut să stea departe de ţară. Mergea in vizită la sora ei, renumita interpretă Mia Braia, plecată in America, dar revenea cu dor de o ciorbă acrită cu borş şi cu zicala "Nu ştii limba, n-ai bani la tăşcăluţă, stai dracului la tine acasă, unde te cunosc şi căinii de pe stradă!".


TEZAUR. Viaţa ei a fost romanţată intr-o carte semnată de bunul său prienten Harry Negrin. El a fost cel care "i-a scris cartea umbletului sub soare, cu frumuseţi şi inţelegere", aşa cum a creionat-o in versurile romanţelor lui, pe care i le-a dăruit. Publicul a preţuit-o şi a răsplătit-o cu ropote de aplauze. Prietenii, majoritatea colegi de breaslă, au iubit-o şi au respectat-o pentru ceea ce era şi va rămăne: o adevărată regină a romanţei. I-au dedicat un concert aniversar in momentul in care a implinit 50 de ani de carieră artistică. Un spectacol omagial in urma căruia Ioana a rămas in sală, minute in şir, singură, după ce au plecat spectatorii, cu găndul la anii care au trecut... Cu umorul ei innăscut, indrăgita interpretă le-a povestit prietenilor despre acel remarcabil spectacol. "Parcă eram madam Bulandra. Sala, scena, balconul, artiştii, discurile mele in hol... Am primit 16 coşuri, nene, cu flori. Era să mor de bucurie şi de emoţie a doua zi. Uite, colo-n colţ, tubul de oxigen. Mi-au stat la cap un doctor şi o soră. Zi şi noapte. Luam, la două ore, un polonic de medicamente, dar eram mulţumită şi impăcată." Cu vocea ei inconfundabilă, Ioana Radu va rămăne in amintirea celor care au cunoscut-o şi care au admirat-o dar şi in cartea de aur a căntecului romănesc.

Muzica Ioanei Radu, leac pentru suflet