Irina Loghin – cea mai apreciată solistă de muzică populară

Irina Loghin este cea mai îndrăgită interpretă de muzică populară din ultimii 20 de ani. În cercetarea socio­logică realizată de CURS în exclusivitate pentru Jurnalul Naţional, pe primele locuri se regăsesc artişti care au intrat în inimile iubitorilor de cântec popular încă de la debut: Ion Dolănescu, Maria Ciobanu şi Sofia Vicoveanca.

Conform sondajului realizat de CURS  în exclusivitate pentru Jurnalul Naţional, 70% din respondenţi au precizat artistul preferat, însă 30% n-au indicat nici un nume. Irina Loghin este situată pe primul loc în preferinţe, cu 18,2%, fiind urmată de Ion Dolănescu (14,9%), Maria Ciobanu (11,7%), Sofia Vicoveanca (6,7%), Nicolae Furdui Iancu (3,9%), Maria Dragomiroiu (3,5%), Benone Sinulescu (3,1%), Aurel Tamaş (3,1%), Laura Lavric (2,7%), Puiu Codreanu (1,6%), Veta Biriş (1,3%), Ionuţ Dolănescu (1,3%), Nicoleta Voica (1,2%), Dumitru Fărcaş (1,1%), Dinu Iancu Sălăjanu (1%).




Interpreţii aflaţi pe primele locuri în clasament - Irina Loghin, Ion Dolănescu şi Maria Ciobanu - au fost angajaţi ai Ansamblului "Ciocârlia" al Ministerului de Interne. Irina Loghin şi Maria Ciobanu s-au prezentat la concursul de angajare în 1962. Au fost selectate din 200 de concurenţi. Chiar dacă era liber un singur loc, au fost angajate amândouă, după ce au fermecat juriul cu vocile lor puternice, bine timbrate. Ion Dolănescu a fost preţuit, de asemenea, de public încă de la debutul său la radio, în timp ce Sofia Vicoveanca le-a adus tuturor românilor cântece din Ţara de fagi.


REPERTORIU BOGAT
Irina Loghin s-a născut în comuna Gura Vitioarei, de pe Valea Teleajenului, într-o casă de iubitori de folclor. Cânta
în cor cu fraţii şi surorile sale. De copilă a urcat pe scena căminului cultural din localitatea natală. Timp de un deceniu a fost nelipsită din programele artiştilor amatori. S-a angajat apoi laborantă la fa­brica de sticlărie din Boldeşti-Scăieni. A fost solista de frunte a ansamblului artistic al întreprinderii. A frecventat apoi cursurile Şcolii Populare de Artă din Ploieşti, pe care le-a finalizat la Bucureşti după ce s-a angajat ca solistă a Ansamblului "Ciocârlia", unde a rămas mai bine de nouă ani.

La Ansamblul "Ciocârlia" a rea­lizat un frumos dialog muzical alături de  Benone Sinulescu. Ion Dolănescu şi Maria Ciobanu au rea­lizat, de asemenea, un dialog muzical foarte preţuit de români. Irina Loghin a fost angajată a Orchestrei "Barbu Lăutaru", dar şi a Ansamblului Rapsodia Română. De peste 40 de ani poartă stindardul muzicii româneşti de-a lungul şi de-a latul ţării şi dincolo de graniţele ei. Bo­gatul repertoriu al Irinei Loghin cuprinde doine, balade, colinde, cântece de nuntă, cântece de leagăn, dar şi creaţii proprii. Pe de altă parte, în anul 2000, Irina Loghin a fost aleasă deputat pe listele PRM şi a fost membru în Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă, apoi în legislatura 2004-2008 a fost senator de Giurgiu şi membru al Comisiei pentru egalitatea de şanse.


"PUBLICUL NU MAI POATE DISCERNE CE-I VALOROS"
Elise Stan, etnomuzicolog şi realizator de emisiuni folclorice la Televiziunea Română, spune că în mod îngrijorător gustul publicului s-a deformat. "Eu nu sunt de acord cu topurile în domeniul muzicii populare, căci, după opinia mea, fiecare vedetă a acestui domeniu a muncit foarte mult pentru a-şi făuri o carieră artistică de prestigiu şi este o personalitate. Aceştia sunt păstrătorii filonului popular românesc adevărat. Nu-i putem compara pe Sofia Vicoveanca, Maria Ciobanu, Benone Sinulescu, Irina Loghin sau Dumitru Fărcaş, aşa cum nu putem compara sau ierarhiza diferitele zone etnofolclorice pe care aceştia le reprezintă. Toţi sunt mari artişti ai neamului românesc, fiecare având stilul său interpretativ bine definit şi un repertoriu  valoros care i-a consacrat ca figuri reprezentative pentru cântecul popular românesc. Cum poate fi educat publicul pentru a recepta just adevăratele valori? Iată o întrebare care ar trebui să ne dea de gândit.

Ar trebui făcut ceva urgent, cât nu este încă prea târziu. Din nefericire, kitschul pândeşte la tot pasul, iar publicul nu mai poate discerne ce-i valoros şi ce nu, căci a fost agresat ani la rând cu producţii de nivel scăzut pe toate posturile care proliferează nonvaloarea numai pe motiv că este plătită şi trebuie difuzată. Dar deopotrivă sunt vinovaţi mulţi dintre interpreţii acestui gen muzical care au uitat care le sunt rădăcinile şi nu mai acceptă să cânte în spectacole piesele lor de căpătâi. Ne întrebăm dacă soliştii mai ţin legătura cu lumea satului. Nu ştiu, dar, din păcate, şi la sat a pătruns kitschul. Mai există ici-colo oaze unde tradiţionalul nu şi-a pierdut coordonatele, dar, din păcate, sunt foarte puţine", ne-a declarat Elise Stan.


Va urma
Ce spun românii despre cum ar trebui să fie apreciat Nicolae Ceauşescu în manualele de istorie