Istorie alternativa - Cuza Voda, personaj de bancuri

Primul domnitor al Romaniei. Sub domnia lui Cuza, Romania a inceput sa progreseze, iar el a fost motorul acestui progres. Despre domnitorul Unirii s-au pastrat documente istorice, dar si carti de anecdote.

Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Romaniei. Sub domnia lui, tara a inceput sa progreseze, iar el a fost motorul acestui progres. Despre domnitorul Unirii s-au pastrat documente istorice, dar si carti de anecdote.

Sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza s-au pus bazele dezvoltarii moderne a natiunii romane din punct de vedere economic, social, politic si cultural. Cuza a fost primul domnitor al Principatelor Unite (1859-1862) si al statului national Romania (1862-1866). Domnitorul a participat la miscarea revolutionara de la 1848 din Moldova, iar dupa aceea, la miscarea pentru Unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859 a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie si al Tarii Romanesti, infaptuindu-se astfel unirea celor doua tari. Devenind domnitor, Cuza a obtinut, prin demersurile sale, recunoasterea unirii din partea marilor puteri. Oamenii nu l-au uitat. S-au pastrat documente istorice, dar si "glume" despre domnitor.

DE RASU’ PLANSU’. In cartea lui D. Teleor, "Anecdote din viata lui Cuza-Voda", sunt scrise texte ce explica poate viata lui Cuza, felul lui de a fi. In volum se spune: "Cuza Voda avea obiceiul d’a esi foarte des ziua si chiar noaptea deghizat cum i se parea mai bine, si se plimba prin oras singur sau cu vr’un prieten deghizat si el. De multe ori intra in carciumi si bea cu oamenii de rand, cerand cu inzistenta sa i se dea vinul cu ocaua lui Cuza.

Intr’o zi, trecand pe langa o santinela, se opreste pe loc si-i zice soldatului, care manca o ridichie cu paine: «Ma cunosti leat?/ Nu, domnule./ Sunt si eu in armata./ Ne-i fi bucatar?/ Nu, mai mare./ N-ei fi caprar?/ Nu, mai mare./ N-ei fi sergent?/ Mai mare./ N-ei fi sublocotenent?/ Sunt mai mare!/ N-ei fi capitan?/ Mai sus ceva./ Maior?/ Mai mare./ Colonel?/ Si mai mare./ Ghenaral?/ Si mai mare, baiete./ Aoleo, n-ei fi Voda-Cuza?/ Chiar el./ Te rog, daca e asa, sa-mi tii painea si ridichea ca sa-ti prezint arma»".

Vreti sa stiti cum se facea uneori politica? Va mai spunem o anecdota! Cica "pe la 1853, Mihail Kogalniceanu staruia pe langa Voda-Cuza ca sa faca ministru si pe generalul Tell, care, se stie, avea o tremuratura continua a capului. Cuza ii fagaduia mereu lui Kogalniceanu, dar nu se tinea de vorba. Imbulzit de rugaminti, Cuza, ca sa scape, ii spuse lui Kogalniceanu:

«Mihalache draga, am sa te rog un lucru./ Ce lucru, Maria Ta?/ Sa misti mereu din cap vreo zece minute./ Dar pentru ce?/ Fa’mi placerea si da din cap putin.

Kogalniceanu, care era foarte intim cu Voda, ca sa-i faca placerea, incepu sa miste capul de la dreapta la stanga. Misca, misca pana ce nu mai putu. Atunci zise:
- Lasa-ma, Maria Ta, am ametit.
- D’ta ai zguduit capul doua minute s’ai ametit, si vrei sa fac ministru pe Tell, care misca din cap de treizeci de ani! Slabeste-ma, te rog!»"

O DOAMNA. Elena Cuza, sotia domnitorului

CUZA, IN MEMORIA OAMENILOR. In volumul "Cuza-Voda in traditia populara" sunt stranse ganduri alese despre domnitorul Unirii. Sunt cuvinte simple, adunate de la romanii care au trait Unirea si l-au avut ca domnitor pe conducatorul Unirii.

"A! Ca ce om voinic era Alexandru Cuzea! Era da treaba om. Odata vinise la posta si ne zicea sa aram canipa, in, sa lucreze nevestile noastre, sa nu cumparam bumbac, ca suntem plugari. Si panza da canipa si da in e mai ieftina si mai buna ca aia de bumbac" - Material din Glodeanu-Sarat, Mizil.

"Am vazut pa domnitorul Stirbei, cand venise la Cerveni unde avea mosie hamnica. Era-n trasura cu opt cai si langa el era era Giagartu, ca paharnic.
Pa la 63 am vazut pa Cuzea-n Lixandria. Era domn bun. Umbla pa jos si vorbea cu tot negustorii si la tarani a spus ca ne da delimitare.

Pa la 68 am vazut si pa domnitoru’ Carol, tot la Lixandria, unde a venit la Biserica Sfintii Imparati, a ascultat la slujba, s-a-nchinat ca noi s-a pupat crucea (...)" - Material din Poroschia, Alexandria

LA MOARTEA DOMNITORULUI. In Curierul, cu slove maiestre, ziaristii vremii au scris despre trecerea in nefiinta a lui Cuza si ceea ce el a semnificat, in trecerea lui prin aceasta lume, pentru romani:
"Alexandru Ioan Cuza, Fostul Domnitor al Romaniei,
Acest nume este scump si nepieritor pentru Romania, caci el este numele Barbatului care dupa un cursu de sute de ani, avu frumoasa ursita reservata pentru Dansul de a Uni doue tari surori: Moldova si Valahia, ce traiau despartite, si a pune pe tronulu loru ua singura coroana ce purta Elu: Alecsandru Ioan I-iu. Fie-i numele eternu! Fie-i terina usora!
Cu numele acestui Domnitor resare Unirea terilor romane.
Cu numele acestui Domnitor tot teranul devine moscenu.
Cu numele acestui Domnitor disparu nelucirile privilegiuirilor.
Cu numele acestui Domnitor, Romania e imbracata in manta demnitara a Staturilor."

ACTIUNE LA ARHIVE. La sediul Arhivelor Nationale din Bulevardul Elisabeta 49 se desfasoara astazi, de la ora 10:30, o lectie deschisa in cadrul careia elevilor de clasa a X-a de la Colegiul National "Spiru Haret" le sunt prezentate principalele documente referitoare la Unirea Principatelor. Elevii vor fi stimulati sa se aplece asupra documentelor din epoca lui Al.I. Cuza si sa dezbata importanta domniei lui Cuza pentru evolutia ulterioara a statului roman modern. Arhivele Nationale intentioneaza sa continue acest tip de intalniri cu tanara generatie, in beneficiul unui numar cat mai mare de elevi din scolile bucurestene, in cadrul unui ciclu de actiuni culturale cu titlul "Arhivele si publicul tanar".

DOMNITORUL SPUNE ADIO "Abdicare, Noi, Alessandru Ion I, conform Dorintei natiunei intregi si angajamentului ce-am luat la suirea mea pe tron, Depuiu astazi 11/23 Februarie 1866 karma guvernului in mana unei locotenente Domneasca si ministrului alesu de poporu. Alexandru Ion"

FAPTE ISTORICE

In anii domniei lui Cuza a fost desavarsita Unirea Principatelor printr-o serie de acte de guvernamant ca: numirea unui singur guvern si fixarea capitalei noului stat la Bucuresti (1862), contopirea Adunarilor de la Iasi si Bucuresti intr-un parlament unic. Intampinand rezistenta guvernului si a Adunarii legiuitoare, alcatuite din reprezentanti ai boierimii si marii burghezii, precum si a bisericii, in infaptuirea unor reforme burgheze, Cuza formeaza in 1863 un guvern sub conducerea lui Mihail Kogalniceanu, care realizeaza secularizarea averilor manastiresti (decembrie 1863) si dizolva Adunarea legiuitoare (2 mai 1864). In timpul domniei lui Cuza au fost elaborate Codul civil si Codul penal, Legea pentru obligativitatea invatamantului primar, s-au infiintat Universitatiile de la Iasi (1860) si de la Bucuresti (1864). Infaptuirea celor doua mari reforme, agrara si electorala, i-a indarjit pe reprezentantii boierimii conservatoare, ca si pe exponentii aripii de dreapta a burgheziei, care, uniti intr-o coalitie cunoscuta in istorie sub denumirea de "Monstruoasa coalitie", l-au silit sa abdice (11 februarie 1866) si au adus in locul sau pe printul strain Carol de Hohenzollern. Expulzat, ex-domnitorul si-a petrecut restul vietii in Germania, la Heidelberg, loc unde a si murit in data de 15 mai 1873. A fost inmormantat la mosia sa de la Ruginoasa.

Pagina realizata in colaborare cu Arhivele Nationale