x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Iubire si targuiala

Iubire si targuiala

19 Apr 2004   •   00:00

Taranul roman a dat petitului surprinzatoare forme. Pe Muntele Gaina se tine Targ de Fete, in Tara Halmagiului avea loc Targul de Sarutat. Petitorul transmite mesajul decisiv pentru inchegarea casniciei.

Targul de Fete de pe Muntele Gaina reprezenta o modalitate de a revitaliza genetic comunitatile motesti izolate. Din cauza ca satele de munte sunt rasfirate, a evita consangvinitatea - relatia intre descendentii unui stramos comun - devenea o prioritate. Si se organiza acest „targ" care dadea posibilitatea tinerilor sa-si afle perechea departe de catunul natal. Motii din sud, din Vidra de Sus, se intalneau cu cei din nord, din Crisana, si se intelegeau in privinta viitoarelor casnicii.

„Negot" cu fete

Prima atestare a Targului de Fete apare in anul 1816. In trecut, pe Muntele Gaina, motii se revedeau, faceau negot si discutau cererile in casatorie, care culminau cu vanzarea sau cumpararea simbolica a fetelor. Astazi, Targul a devenit un festival folcloric, prilej de bucurie atat pentru artisti si miile spectatori, cat si pentru comerciantii de orice produse - de la oale si ciubere pana la papusi din staniol gonflabile. Cu toata bisnita si kitsch-ul auxiliar care insotesc frumoasele spectacole populare, sarbatoarea de pe Muntele Gaina ramane dovada de pretuire a traditiilor romanesti privind intemeierea unei familii.

Sarutarile se cumparau

In Crisana, aproape de Muntele Gaina, pe la sfarsitul sec. al XIX-lea se mai tinea Targul Mireselor, numit si Targul de Sarutat. Tinerele sotii, imbracate in haina de mireasa, isi intalneau neamurile din alte sate, care n-au putut fi prezente la nunta. Retraind bucuria cununiei, nevasta dadea de baut cunoscutilor, primea urari de fericire si se lasa sarutata doar daca rudele si prietenii o cinsteau cu bani. Din pacate, aceasta curiozitate etnografica fara pereche s-a pierdut. Reinvierea unor asemenea obiceiuri ar insemna noi dovezi ca, de demult, ineditul insoteste dragostea la romani.

Radu Tutuianu


La joc

„Tinerii legau prietenii la hora, sezatoare, la camp. Urma petitul in comun: baietii mergeau la fete si fiecare isi curta preferata. Pasul spre maritis se facea prin scosul fetei la joc. «Azi Vasile scoate la joc pe Maria», zicea lautarul. Soacra il punea apoi la incercare pe mire. Daca baiatul rezista, aparea. El striga spre casa fetei ca are baiat frumos, istet, bogat, ce o vrea de nevasta pe Maria. Apoi incerca sa obtina zestre mare cat mai mare de la socri - haine, toale, animale", ne spune profesorul Mihai Camilar de la Muzeul Etnografic Gura Humorului. .


„Socrii mari alegeau o baba din sat, sa vorbeaca cu parintii fetei. Socrii mici trebuiau sa bea vin din plosca; daca petitoarea iesea cu plosca plina, se intelegea ca fata a refuzat. Altfel, se stabilea intalnire pentru sambata seara. Petitoarea chema: «Soacra mica, ce stai in casa? Las-o pe fii-ta sa se gateasca!». Parintii raspundeau: «Care, boala, esti acolo de-mi intarasti cainii?» Si baba glasuia: «Uite baiatu’ asta ti-a deochiat fata», iar mama fetei: «Mi se vaieta de-o vreme c-o doare capul. Nici cu matura nu mai da prin casa»", ne spune interpretul Liviu Vasilica.


CONTINUARE: Carol al II-lea, calator in croaziera placerii

×
Subiecte în articol: special