x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Judecătoarea Dana Gîrbovan face „praf” decizia CEDO în cauza Kovesi contra România

0
Autor: Ion Alexandru 28 Mai 2020 - 11:00
Judecătoarea Dana Gîrbovan face „praf” decizia CEDO în cauza Kovesi contra România
Vezi galeria foto


Președinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), judecătoarea Dana Gîrbovan, desființează, cu argumente logice, juridice și constituționale, decizia Curții Europene a Drepturilor Omului, pronunțată în cauza „Kovesi contra România”. Gîrbovan arată că toate criticile aduse Curții Constituționale în acest document sunt lipsite de fundament. CEDO concluzionează fără argumente că limitarea dreptului de a ataca în instanță decretul de revocare din funcția de procuror-șef al DNA ar fi fost stabilită de CCR, în condițiile în care nu despre asta a fost vorba în decizia Curții Constituționale. Magistratul arată că hotărârea CEDO va avea efecte asupra jurispridenței instanțelor de contencios administrativ în materia revocărilor din funcțiile publice unde numirile sunt făcute politic, atrăgând atenția asupra faptului că și remanierile miniștrilor ar putea face, conform deciziei CEDO, obiectul unor litigii în instanță. Mai mult, verdictul primit de Kovesi va avea efecte în toate statele semnatare ale Convenției, unde tradițional procurorii se află nu doar sub autoritatea ministrului Justiției, ci chiar în subordonarea acestora. Dana Gîrbovan subliniază că această decizie compromite instituții și subminează ordinea constituțională.

 

 

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a amestecat lucrurile în decizia nedefinitivă din cauza „Kovesi contra României”, atunci când s-a referit la Decizia nr. 358 din 2018 a Curții Constituționale, în urma căreia judecătorii constituționali au decis că președintele României este obligat să emită un decret de revocare, la propunerea legală făcută de ministrul Justiției. „Dezlegările și considerentele avute în vedere de cele două instanțe vizează planuri juridice diferite, care nu se intersectează și nu se suprapun”, scrie judecătorul Dana Gîrbovan, într-o amplă analiză juridică și constituțională a efectelor deciziei CEDO. Magistratul arată că, în acest caz, Curtea Constituțională a analizat strict raporturile dintre ministrul Justiției și președintele României, din perspectiva organizării publice și a raporturilor dintre autorități constituționale, fapt expres menționat de Curtea Constituțională, în paragraful nr. 63 al acelei decizii prin care Kovesi și-a pierdut funcția de șefă a DNA. „CEDO, pe de altă parte, a analizat problema strict din prisma dreptului individual al reclamantei, de a ocupa funcția de procurer-șef al DNA, până la finalul mandatului, ignorând complet arhitectura constituțională a statutului procurorilor în România și faptul că procedura de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA a fost făcută în exercitarea autorității ministrului Justiției asupra activității procurorilor, conferite de articolul 132 din Constituție”, scrie Dana Gîrbovan. Acesta precizează că concluzia CEDO duce la câteva consecințe cu efecte inimaginabile.

 

Argumentele CEDO, trunchiate și rupte din context

 

Principala concluzie a deciziei CEDO este aceea că toate criticile aduse la adresa Curții Constituționale din România, bazate pe afirmația că aceasta ar fi încălcat un drept fundamental al Laurei Codruța Kovesi, sunt complet lipsite de fundament. Dana Gîrbovan atrage atenția asupra faptului că nicăieri în cuprinsul deciziei CCR nu există vreo analiză a dreptului individual al fostului procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție de a ataca în contencios administrativ decretul de revocare și actele subsecvente acestuia – inclusiv propunerea de revocare și raportul de evaluare întocmit de Tudorel Toader -, „din simplul motiv că acest drept nu a făcut și nici nu putea face obiectul analizei Curții Constituționale”.

 

„Analiza și decizia Curții Constituționale au privit strict raportul dintre ministrul Justiției și președintele României, și nicidecum raportul dintre fostul procurer-șef al Direcției Naționale Anticorupție și aceste autorități, după cum reiese explicit din pasajele deciziei CCR”, subliniază judecătoarea.

 

Un al doilea aspect este acela că CEDO reține eronat că, deși, teoretic, fostul procuror-șef al DNA avea deschisă calea unei acțiuni în contencios administrativ, aceasta era una formală, Curtea Constituțională blocând controlul instanței de contencios administrativ la aspecte strict formale. „Nici măcar paragrafele 69, 72, 73 și 78, precum și paragrafele 117-118 din decizia CCR, ce sunt parțial redate în cuprinsul deciziei «Kovesi contra România», nu susțin concluzia CEDO”, explică Dana Gîrbovan, aceasta precizând că o analiză corectă a acestor paragrafe, considerate esențiale de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, se impunea a fi făcută în contextul situației și a premislor analizate de Curtea Constituțională, „și nicidecum printr-o preluare trunchiată a acestora, incomplete și rupte din context”.

 

Judecătoarea Dana Gîrbovan reamintește că, prin Decizia nr. 358 din 30 mai 2018, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra cererii de soluționare a unui conflict juridic de natură constituțională dintre ministrul Justiției, pe de o parte, și președintele României, pe de altă parte. Context în care CCR a făcut o analiză a competențelor instanțelor de contencios administrativ într-un posibil litigiu dintre ministrul Justiției și președintele României, în care să se tranșeze care dintre cele două autorități are rol primordial în procedura revocării. „Această analiză s-a impus în condițiile în care Ministerul Justiției, pe de o parte, susținea că acest conflict privește atribuțiile și competențele constituționale ale celor două autorități, deci este de competența Curții Constituționale, iar președintele, pe de altă parte, susținea că litigiul privește o chestiune de aplicare a legii, deci este de competența instanțelor de contencios administrativ”, arată judecătorul.

 

Litigiul nu o privea pe Kovesi. Era un conflict între ministrul Justiției și președintele României

 

În acest sens, limitarea prin formalism a drepturilor Laurei Kovesi de a ataca în instanță decretul de revocare este una falsă, deoarece chestiunea disputată la CCR privea strict problema competenței limitate a instanțelor judecătorești cu privire la aceste raporturi dintre Ministerul Justiției și președintele României, nicidecum un eventual litigiu între aceste autorități și titularul funcției. În concluzie, problema competenței limitate a instanțelor judecătorești a privit strict aceste raporturi între Ministrul Justiției și Președinte, și nicidecum un eventual litigiu între aceste autorități și titularul funcției de procurer-șef al DNA.

 

Culmea e că până și CEDO, în decizia respectivă, a expus aspectele ridicate de Dana Gîrbovan în cuprinsul motivării, în mod repetat. Spre exemplu, la paragraful 69 din Decizia CCR, citat în decizia CEDO, se arată că „faptul că decretul președintelui este un act administrativ nu înseamnă că toate raporturile pe care acesta le are cu celelalte autorități publice, care conduc la emiterea decretului, sunt raporturi de drept administrative”. Mai departe, se citează articolul 71 din Decizia CCR, care spune că, în ceea ce privește „posibilitatea, invocată de președintele României, ca ministrul Justiției să atace refuzul președintelui în contencios administrativ, Curtea constată că acest control judecătoresc se exercită numai în limitele unui control de legalitate a refuzului președintelui României, fără a putea fi însă antamate aspecte de constituționalitate ce privesc întinderea competențelor celor două autorități. Instanța de contencios administrativ nu poate cerceta raportul de drept constituțional dintre ministrul Justiției și președintele României, din moment ce între cele două autorități, în problema dată, nu se stabilesc raporturi de drept administrativ, ci de drept constituțional”.

 

Acest lucru este reafirmat în cuprinsul paragrafului 72 al deciziei CCR, unde se arată că „între ministrul Justiției și președintele României se stabilesc raporturi de drept constituțional”, în timp ce, la paragraful 73, se arată că „prin urmare, cele două autorități vor aplica decizia Curții Constituționale, iar controlul aplicării și respectării deciziei de către acestea nu va reveni instanței de contencios administrativ, ci tot celei constituționale”. Toate acestea privind doar „relația dintre ministrul Justiției și președintele României, sub aspecul revocării procurorului din funcțiile de conducere”.

 

Dana Gîrbovan spune că, în aceste condiții, dezlegarea Curții Constituționale, inclusiv actele ce succed acestor paragrafe care limitează competențele instanței de contencios administrativ, se referă la relația și la un potențial litigiu între ministrul Justiției și președinte. „De aceea, este de neînțeles de ce CEDO ignoră cu totul aceste aspecte și concluzionează, sec și fără a argumenta, că aceste limitări ar fi aplicabile și în cazul unui litigiu între titularul postului (Kovesi, în cazul de față - n.red.) și autoritățile publice, în condițiile în care, repet, o astfel de analiză nu a făcut obiectul deciziei Curții Constituționale”, arată aceasta.

 

 

Toți cei numiți politic și revocați au „dezlegare” să atace deciziile în instanță

 

Grav nu este doar faptul că CEDO i-a dat câștig de cauză Laurei Codruța Kovesi, pe baza unei argumentații lipsite de fundament, ci și efectele pe care această decizie le va avea cu titlu general. Judecătoarea Dana Gîrbovan vorbește despre faptul că această deczie a CEDO va avea efecte asupra instanțelor de contencios administrativ în materia revocărilor din funcțiile publice în care numirea se face prin decizie politică. Mai exact, arată magistratul, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis ca, odată numit în funcție, chiar printr-un mecanism care implică esențialmente o decizie politică, un procurer-șef de nivel înalt dobândește un drept individual, civil, astfel încât revocarea sa din funcție trebuie să poată face obiectul unui control extins al unei instanțe judecătorești.

Relevante în acest sens sunt paragrafele 153 din decizia CEDO, unde se arată că „instanțele trebuie să analizeze în substanță plângerea reclamantei”, și 154, unde CEDO reia ideea conform căreia motivele de revocare trebuie să poată face obiectul unui control judiciar extins. Dana Gîrbovan deslușește absurditatea acestor argumentații, arătând că, „prin această decizie, CEDO deschide o nouă perspectivă pentru revocările din funcțiile publice în care numirile sunt făcute politic, inclusiv în ceea ce privește, spre exemplu, revocarea din funcție a miniștrilor”.

 

 

Efect de bumerang pentru toate țările semnatare ale Convenției

 

Decizia CEDO în cauza „Kovesi contra România” nu va avea însă efecte perverse doar la București, ci în toate statele semnatare ale Convenției CEDO, unde tradițional procurorii se află sub autoritatea sau chiar sub subordonarea ministrului Justiției. „Jurisprudența CEDO produce efecte pentru toate statele semnatare ale Convenției Europene a Drepturilor Omului și, ca atare, efectele acesteia nu se vor limita la raporturile dintre ministrul Justiției și Ministerul Public din România”, spune judecătoarea Dana Gârbovan, care excplică faptul că Curtea Constituțională a și făcut, în acest sens, trimitere la modelul francez, citând din decizia Consiliului Constituțional din Franța, din anul 2017, unde, la paragraful 11, se arată că „autoritatea ministrului Justiției se manifestă, în special, prin exercitarea unei puteri de a numi și sancționa”.

 

„Or, după decizia CEDO în cazul Kovesi, spre exemplu, inclusiv această putere a ministrului Justiției din Franța, recunoscută de Consiliul Constituțional francez, va fi supusă unui control jurisdicțional extins, nu doar pe aspecte de legalitate, ci și de temeinicie. Este de remarcat că decizia CEDO instituie un standard uniform în materia revocării din funcții a procurorilor la nivel înalt, în condițiile în care recomandările internaționale în materie pornesc mereu de la a recunoaște că sistemele de drept ale statelor membre sunt caracterizate de o mare diversitate, în special cu privire la rolurile și sarcinile procurorilor. În multe state europene revocarea din funcție a procurorilor generali este atributul puterii executive. Astfel, chiar și atunci când revocarea se poate dispune doar în baza unor motive prevăzute de lege (cum este și cazul României), evaluarea acestor motive se face de către puterea executivă, cu un aviz consultativ al consiliului judiciar”, mai scrie Dana Gîrbovan.

 

În consecință, mai precizează magistratul, analiza deciziei pronuntațe de CEDO în cauza „Kovesi contra România” trebuie făcută minuțios, atât prin prisma argumentelor aduse de Curte, cât și – mai ales – a argumentelor ignorate de aceasta, având în vedere și consecințele pe care această decizie le aduce în planul arhitecturii instituționale nu doar a statului român, ci și tuturor statelor semnatare ale Convenției ce au o organizare similară. „Dacă, în cazul României, abordarea pur subiectivă, strict prin raportare la persoană, făcută de oficiali de rang înalt a condus la compromiterea unor instituții și la subminarea ordinii constituționale, prin această decizie a CEDO, focalizarea pe persoană a fost elevată la nivelul Consiliului Europei, producând efecte asupra tuturor statelor membre”, a conchis magistratul.

 

Citeşte mai multe despre:   Dana Gîrbovan,   cedo

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Prima problemă penală a lui Băsescu, în calitate de turnător

Prima problemă penală a lui Băsescu, în calitate de turnător
Galerie Foto Prima acțiune concretă, după motivarea Curții de Apel București, prin care Traian Băsescu a fost confirmat ca și colaborator al Securității. Ca poliție politică, a devenit act oficial înaintat Parchetului...

Cancerul de tiroidă este vindecabil, dacă se intervine devreme

Cancerul de tiroidă este vindecabil, dacă se intervine devreme
Dacă întrebi zece oameni pe stradă ce ştiu despre glande, toţi se referă doar la tiroidă şi relatează o mulţime de legende care umblă despre această glandă, unele adevărate, altele eronate. Oricum, tiroida...

DNA își actualizează, pentru un sfert de milion de euro, sistemele informatice de filaj și interceptare

DNA își actualizează, pentru un sfert de milion de euro, sistemele informatice de filaj și interceptare
Galerie Foto Direcția Națională Anticorupție a atribuit, la sfârșitul lunii iunie, în plină stare de alertă, mai multe loturi dintr-un contract care vizează achiziția de servicii de actualizare informatică a softurilor...

CCR: Guvernul Orban a încălcat Constituția și principiile statului de drept

CCR: Guvernul Orban a încălcat Constituția și principiile statului de drept
Galerie Foto O nouă motivare devastatoare a Curții Constituționale la adresa Executivului condus de Ludovic Orban stabilește că Guvernul a încălcat normele statului de drept și a încercat să introducă o pârghie...

Parchetul General: Nu se știe unde s-a infectat Vergil Chițac. Dar sigur nu la Bruxelles. Candidatul PNL la Primăria Constanța a scăpat de dosarul penal

Parchetul General: Nu se știe unde s-a infectat Vergil Chițac. Dar sigur nu la Bruxelles. Candidatul PNL la Primăria Constanța a scăpat de dosarul penal
Galerie Foto Senatorul liberal Vergil Chițac, infectat, în luna martie, cu noul coronavirus, din cauza căruia Parlamentul a intrat în carantină, iar proaspătul reînvestit, la acel moment, prim-ministru Ludovic Orban s-a...

Moștenitorii lui Decebal Remeș, așteptați de instanță să intervină în procesul împotriva lui Băsescu

Moștenitorii lui Decebal Remeș, așteptați de instanță să intervină în procesul împotriva lui Băsescu
Fostul președinte Traian Băsescu riscă să nu scape de procesul cu fostul ministru al Agriculturii Decebal Traian Remeș, chiar și după decesul acestuia din urmă. Tribunalul București a decis, la sfârșitul...

Schimbarea balanţei hormonale poate afecta vertebrele

Schimbarea balanţei hormonale poate afecta vertebrele
Cum copiii sunt iubiţi ca ochii din cap de către părinţi, este firesc ca aceştia să se îngrijoreze la orice detaliu în creşterea lor, mai ales în lucrurile observabile la coloana vertebrală, la picioare, la me...

În timp ce încalcă Referendumul pe Justiție, premierul Orban îndeamnă cetățenii să nu respecte deciziile CCR

În timp ce încalcă Referendumul pe Justiție, premierul Orban îndeamnă cetățenii să nu respecte deciziile CCR
Galerie Foto Apropierea alegerilor, după o perioadă de criză sanitară prelungită, ridică, și în 2020, o chestiune referitoare la Justiție. Atacurile, din ultima vreme, venite dinspre Palatul Victoria, către mai multe...

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară
Galerie Foto Atrași de imaginile cu apele cristaline ale Mediteranei sau ale altor mări, din zone turistice foarte populare, mulți români sunt convinși că litoralul românesc este de mâna a doua, pentru că apa e mai mereu...

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași
Galerie Foto Impusă ca o obligație trasată de la cel mai înalt nivel, purtarea măștilor de protecție pe perioada stării de alertă este în vigoare încă de la mijlocul lunii mai, odată cu expirarea stării de urgență. La...

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie
Interviu cu Dr. Ligia Barbarii, medic primar de medicină legală, șef al Laboratorului de Genetică din cadrul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici” din București.   - În cazul...

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid
Galerie Foto Chiar în timp ce pregătea amânarea măsurilor de relaxare, care trebuiau implementate cu data de 1 iulie, Cabinetul Orban a decis desființarea Unității de Prestări Servicii și Alimentație a Ministerului...

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției
Galerie Foto Pentru a doua oară, în mai puțin de o lună și jumătate, trei asociații ale judecătorilor din România critică modul în care Guvernul condus de Ludovic Orban, dar și afirmațiile premierului se raportează la...

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni
Dragoș Frumosu, liderul Federației Sindicatelor din Industria Alimentară, a Băuturilor, Tutunului și Ramuri Conexe „SINDALIMENTA”, luptă de două decenii pentru industria alimentară și pentru cei peste...

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 
Galerie Foto Emil Lungeanu - romancier, eseist, poet, autor de piese de teatru, critic la revista Uniunii Scriitorilor. Conform referințelor, este cel mai versatil scriitor român, manifestându-se în toate genurile și speciile...
Serviciul de email marketing furnizat de