x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Justiţie în balansoar

0
Autor: Adrian Mogos 04 Mar 2008 - 00:00
Justiţie în balansoar


PROCES ● Unii judecători nu înţeleg că, dacă statul şi-a confiscat casa, trebuie să ţi-o dea înapoi
Un om face cărări de 15 ani pe holurile instanţelor pentru a-şi redobândi casa confiscată de comunişti. Casa i-a fost vândută chiar în timp ce îşi căuta dreptatea prin justiţie. A pornit la drum cu un proces şi acum are două, pentru că tot statul a decis ca imobilul să fie vândut pe bucăţi.



PROCES ● Unii judecători nu înţeleg că, dacă statul şi-a confiscat casa, trebuie să ţi-o dea înapoi
Un om face cărări de 15 ani pe holurile instanţelor pentru a-şi redobândi casa confiscată de comunişti. Casa i-a fost vândută chiar în timp ce îşi căuta dreptatea prin justiţie. A pornit la drum cu un proces şi acum are două, pentru că tot statul a decis ca imobilul să fie vândut pe bucăţi.


Este bine ştiut că procesele pentru recuperarea imobilelor preluate abuziv de stat în era comunistă durează ani buni, iar sentinţele date de instanţele româneşti sunt cel mai adesea contestate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Un astfel de caz este şi cel al lui Alfred Zeithamel, care se luptă de 15 ani prin instanţe pentru a-şi redobândi casa.


ACHIZIŢIE. Bucureşti. 15 decembrie 1967. Katarina şi Friedrich Zeithamel şi-au cumpărat o casă aproape de Calea Dorobanţilor, pe Strada Crăciun, la numărul 17. Casa era a Eugeniei Mitran, care o moştenise din familie. Cum era şi normal, atât soţii Zeithamel, cât şi proprietara casei s-au dus la notar pentru a parafa afacerea. În contractul de vânzare-cumpărare încheiat la notar este precizat faptul că imobilul nu fusese naţionalizat de stat prin Decretul 92 din 1950. Atunci când a cumpărat casa, familia Zeithamel a intrat în posesia a trei corpuri de clădire şi un teren de 312 mp. Noii proprietari nu s-au putut bucura prea mult de achiziţie, pentru că şase ani mai târziu, la 31 iulie 1973, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti le-a trimis o înştiinţare prin care le făcea cunoscută decizia Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Municipiului Bucureşti de a le lua o parte din casă. Scopul era construirea unui liceu cu predare în limba germană. Pentru această parte a casei şi terenul aferent, proprietarii au fost despăgubiţi de stat cu o sumă modică. Cinci ani mai târziu, în iulie 1978, soţii Zeithamel au plecat în Germania şi nu au mai revenit din cauza problemelor medicale ale lui Friedrich Zeithamel.  


CONFISCARE. După ce s-a asigurat că cei doi soţi nu au mai venit din Germania, Comitetul Executiv al Consiliului Local al Municipiului Bucureşti a emis la 3 martie 1981 o decizie prin care, "începând cu data de 2 martie 1979, se trece fără plată în proprietatea statului imobilul situat în Bucureşti, Strada Crăciun 17". Trebuie spus că în martie 1980 Alfred Zeithamel locuia în acea casă. Astfel, imobilul a trecut în administrarea Întreprinderii de construcţii, reparaţii şi administraţie locativă "Herăstrau". În 1988, Friedrich Zeithamel a decedat în Germania, moştenitori fiind soţia şi fiul Alfred. În iulie 1993, cei doi, care reveniseră în România, au cerut restituirea casei şi au cerut judecătorilor să constate că preluarea imobilului s-a făcut ilegal. După doi ani de la demararea procesului, Judecătoria Sectorului 1 a decis că familia Zeithamel nu poate dovedi faptul că nu i s-a "comunicat decizia de trecere a imobilului în proprietatea statului". În viziunea alambicată a celor două judecătoare ale completului, Constanţa Tăiatu şi Corina Dumitriu, statul poate să ia ce pofteşte, pentru că justiţia taie rapid craca de sub picioare celor care îndrăznesc să se măsoare cu acest Goliat. Nici nu e de mirare că judecătoarea Tăiatu şi colega au debitat asemenea explicaţie. Tăiatu a fost în vizorul presei la mijlocul anilor ’90, pentru că a retrocedat parcele din Parcul Herăstrău. Numele ei a apărut şi într-un raport întocmit în 1997 de Valerian Stan, fostul şef al Departamentului de Control al Guvernului, alături de funcţionari şi alţi magistraţi cărora li s-au atribuit în mod ilegal locuinţe.


PROCEDURI. Cum era şi normal, aberaţia instanţei a fost atacată la Tribunalul Bucureşti, unde judecătorii au decis că cele două colege de la judecătorie au cam ignorat procedurile legale. Dosarul a fost retrimis la judecătorie pentru rejudecare. Nici nu bănuia familia Zeithamel ce urma să vină. Trecuseră deja trei ani de procese, când Herăstrău Nord SA, urmaşa fostului ICRAL, a găsit de cuviinţă să vândă casa chiriaşilor, folosindu-se de Legea 112/1995. Casa nu putea fi vândută din moment ce era în litigiu, dar asta nu a contat pentru angajaţii de la Herăstrău. Astfel, în decembrie 1996, Nicolae Iordache, chiriaşul din corpul B, a hotărât că vrea să cumpere casa în care stă. A obţinut de la oficiul juridic al fostului ICRAL o adresă în care se menţiona că "la data de 27.12.1996 nu există litigiu cu SC Herăstrău Nord SA pe acest apartament", deşi cu o lună înainte Tribunalul Bucureşti decisese rejudecarea cauzei. După o lună, în ianuarie 1997, contractul de vânzare-cumpărare între familia Iordache şi Herăstrău era deja parafat. Un an mai târziu, celălalt corp al casei a avut şi el aceeaşi soartă, intrând în proprietatea familiei Unguru. Dintr-o dată, Zeithamel s-a trezit cu două procese pentru fiecare dintre cele două părţi ale casei care îi aparţinuseră cândva.


CIUDÅŢENII. Pentru partea de casă pe care familia Iordache a cumpărat-o, Tribunalul dispusese rejudecarea cauzei în 1996. "Au urmat multe termene de judecată la care statul, reprezentat prin Consiliul Local al Municipiului Bucureşti, nu s-a prezentat niciodată. În derularea acestor acţiuni s-au constatat diverse neregularităţi, dosarul uneori neputând fi găsit în ziua şedinţei sau fiind trimis «din greşeală» la alte complete. Am sesizat în scris aceste nereguli preşedintelui Judecătoriei Sectorului 1. Procesul a fost suspendat, pentru că l-au mutat de la un complet la altul, apoi la arhivă", a spus Alfred Zeithamel. Abia după zece ani de procese Judecătoria Sectorului 1 a dat dreptate familiei Zeithamel şi a obligat familia Iordache să restituie proprietatea. Ulterior, în urma apelului, Tribunalul Bucureşti a menţinut sentinţa dată la judecătorie, iar familia Iordache a cerut despăgubiri pentru investiţiile pe care le făcuse la casă. În schimb, la recurs, Curtea de Apel Bucureşti a dat dreptate chiriaşilor şi l-a obligat pe Zeithamel să plătească peste 120.000.000 de lei vechi cheltuieli de judecată.


LA APEL. Această răsturnare este pusă de Alfred Zeithamel pe seama schimbării avocaţilor. La Curtea de Apel, familia Iordache a fost reprezentată de Societatea civilă de avocaţi Ţuca, Zbârcea şi asociaţii. "Mi s-a părut ciudat când am văzut că la Curtea de Apel este judecător şi Alina Iuliana Ţuca, soţia unuia dintre avocaţi", a adăugat Zeithamel. Nicolae Iordache, care face afaceri cu produse chimice, a spus că nu a făcut nimic altceva decât să respecte legile statului român: "Dacă mi se spunea că imobilul este în litigiu, nu mă angrenam în această situaţie. Eu m-am adresat Primăriei Capitalei şi ei mi-au dat răspunsul pe care mi l-au dat. Unde e reaua mea credinţă?". Iordache a mai adăugat că este ciudat că, în cazul jumătăţii de clădire cumpărată de el, fostul proprietar câştiga procesele, iar cu cealaltă cumpărată de Unguru nu. Aventurile celui de-al doilea corp de casă prin instanţă sunt de nepătruns. Iniţial, Judecătoria Sectorului 1 a respins ca nefondată cererea lui Zeithamel, cu toate că în cazul celeilalte jumătăţi a admis cererea. Tribunalul Bucureşti a dat din nou dreptate familiei Zeithamel şi a retrimis cauza spre judecare la aceeaşi instanţă care a dat din nou casa familiei Unguru. Din nou dosarul a ajuns pe masa judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti, unde a început lungul drum al amânărilor. Iar până la CEDO este cale lungă, lui Zeithamel trebuindu-i încă două rânduri de nepoţi să termine procesul.


Juriştii au dispărut din Herăstrău

Casa de avocaţi Ţuca, Zbârcea şi asociaţii este cunoscută ca fiind foarte activă pe piaţa imobiliară românească, dar şi prin faptul că l-a reprezentat prin instanţe şi pe preşedintele Băsescu. Gabriel Zbârcea, amic al premierului Tăriceanu, a fost preşedintele AVAS acum trei ani. Pe de altă parte, Iulia Asaul, directorul general al Herăstrău Nord SA, nu a fost de găsit. Voiam o explicaţie pentru menţiunile făcute în fiecare dintre contractele încheiate cu familiile Iordache şi Unguru: la corpul A se scrie că "nu figurează litigiu", la corpul B "nu există litigiu cu Herăstrău Nord pe acest apartament". O secretară a spus că Herăstrău nu mai are nici consilieri, nici Oficiu juridic. Pe de altă parte există adrese ale Direcţiei Generale de Administrare a Fondului Imobiliar din Primăria Capitalei în care se menţionează fără echivoc că statul a luat casa din Strada Crăciun 17, fără să-i despăgubească pe foştii proprietari. Luminiţa Mihuţu, directorul direcţiei, a arătat că "până şi contractul de vânzare-cumpărare este conceput anapoda, pentru că Legea 112 permitea administratorului să vândă direct imobilul. Nu trebuia ca Primăria să mandateze Herăstrău. Sarcina este exclusiv a administratorului Herăstrău".


Citeşte mai multe despre:   special,   casa,   bucuresti,   tribunalul bucureşti,   iordache,   familia,   herastrau,   zeithamel,   her

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Chirițoiu și-a angajat partenerii de afaceri ca să apere concurența

Chirițoiu și-a angajat partenerii de afaceri ca să apere concurența
Galerie Foto Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, și-a adus în subordinea sa, la instituția publică pe care o conduce, familia de prieteni, alături de care deține atât proprietăți imobiliare, dar...

„Vezica biliară este o «grenadă» pe care fiecare o poartă în raniţă”

„Vezica biliară este o «grenadă» pe care fiecare o poartă în raniţă”
Îndepărtarea vezicii biliare este o operaţie des întâlnită, deoarece medicamentele pentru dizolvarea calculilor nu sunt eficiente. Se discută multe despre această intervenţie, astfel că propunem limpezirea...

Jaf bugetar: o instituție a dat prime de 10.000 lei/angajat

Jaf bugetar: o instituție a dat prime de 10.000 lei/angajat
Galerie Foto Cu doar câteva zile înainte ca Guvernul Orban să fie demis, de Parlament, prin moțiune de cenzură, în Monitorul Oficial a fost publicată o Ordonanță de Urgență prin care Executivul a modificat Legea...

Cum dai jos miniștri doar cu acuzația de plagiat

Cum dai jos miniștri doar cu acuzația de plagiat
Războiul plagiatelor nu a-nceput în România, în anul 2012, ci în țările din vestul Europei, apoi s-a extins. Urmărind evoluția cazurilor de acuzații de plagiat la nivel înalt, constatăm că toate au același...

Cum l-a scăpat imunitatea prezidențială pe Iohannis de un nou dosar privind casele de la Sibiu

Cum l-a scăpat imunitatea prezidențială pe Iohannis de un nou dosar privind casele de la Sibiu
Galerie Foto Președintele României, Klaus Iohannis, un autointitulat adversar al practicii de utilizare a legilor sau a procedurilor legale de către politicieni, pentru a se pune la adăpost de eventuale anchete, a beneficiat el...

Capii Parchetelor și strania coincidență a legăturilor de afaceri cu oameni politici

Capii Parchetelor și strania coincidență a legăturilor de afaceri cu oameni politici
Galerie Foto Giorgiana Hosu, unul dintre procurorii propuși de demisul ministru al Justiției Cătălin Predoiu pentru preluarea șefiei DIICOT, este legată, prin intermediul familiei sale, de afacerile unui cunoscut liberal. Mama,...

Migrenele durează până la 72 de ore şi îşi anunţă venirea

Migrenele durează până la 72 de ore şi îşi anunţă venirea
Lumea încă nu a tras hotarul, în sfera durerilor de cap, între migrene şi nevralgii. Profesor doctor Dorin Sarafoleanu ne lămureşte care sunt deosebirile dintre cele două afecţiuni frecvent...

Războiul plagiatelor - împotriva sistemului universitar, nu a imposturii

Războiul plagiatelor - împotriva sistemului universitar, nu a imposturii
Mulți au crezut în nevoia de a face epurare în sistemul universitar și în nevoia de a elimina impostura, prin dovedirea unor plagiate. Datele și faptele arată însă că nu a fost vorba despre o luptă împotriva...

La Braşov, reclamarea abuzurilor se sancţionează cu dosare

La Braşov, reclamarea abuzurilor se sancţionează cu dosare
Galerie Foto La mai bine de jumătate de an de când un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani, instrumentat de Curtea de Apel Braşov, a ajuns în atenţia Ministerului Justiţiei şi a Secţiei pentru Investigarea...

Tupeu: Cum a cerut „Portocală” anularea legii care a permis suspendarea sa din magistratură

Tupeu: Cum a cerut „Portocală” anularea legii care a permis suspendarea sa din magistratură
Galerie Foto Cu un tupeu greu de egalat, fostul procuror „paraditor” de la DNA Ploiești Mircea Negulescu, zis „Portocală”, cerea, în 2017, după ce a fost suspendat din magistratură, ca urmare a unei anchete disciplinare...

Prim-ministeriabilul Remus Pricopie a fost partener de afaceri cu fostul director Microsoft, trimis în judecată alături de Florică și Pescariu

Prim-ministeriabilul Remus Pricopie a fost partener de afaceri cu fostul director Microsoft, trimis în judecată alături de Florică și Pescariu
Galerie Foto Rector al SNSPA, instituție care a găzduit, în noiembrie, așa-zisa “dezbatere” electorală a lui Klaus Iohannis, Remus Pricopie este nominalizarea PSD și Pro România pentru funcția de prim-ministru, după ce...

Legea de desființare a SIIJ, în dezbatere publică. Kovesi, Onea și „Portocală” vor fi „anchetați” de foștii lor subalterni de la DNA

Legea de desființare a SIIJ, în dezbatere publică. Kovesi, Onea și „Portocală” vor fi „anchetați” de foștii lor subalterni de la DNA
Galerie Foto Planul guvernului liberal de a desființa Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a fost pus, la propriu, pe hârtie, fiind adus în dezbatere publică un proiect de lege inițiat, în acest...

Florin Pandele, acţionar Autocar: „Este foarte posibil să asistăm la proceduri premergătoare falimentului unor firme de asigurări încă din acest an”

Florin Pandele, acţionar Autocar: „Este foarte posibil să asistăm la proceduri premergătoare falimentului unor firme de asigurări încă din acest an”
Galerie Foto Anul trecut, piaţa asigurărilor RCA a înregistrat o creştere alarmantă a numărului de reclamaţii venite din partea şoferilor nemulţumiţi de modul în care unele companii de asigurări înţeleg să se...

Suferinzii de gută trebuie să evite carnea de animal tânăr

Suferinzii de gută trebuie să evite carnea de animal tânăr
Există boli din categoria celor reumatismale care atacă mai întâi articulaţiile mici. Urmează dureri, pierderea mobilităţii şi anchilozarea lor, dar şi o stare generală de oboseală. Despre cum se manifestă...

“Anglia mi-a oferit posibilitatea să îmi cresc copiii din salariul de profesor”

“Anglia mi-a oferit posibilitatea să îmi cresc copiii din salariul de profesor”
Galerie Foto Adina Drenga predă matematica la o școală din Bolton, un orășel din nord vestul Angliei. A plecat din România în 2014, la vârsta de 39 de ani, cu toată familia, după 20 de ani de învățământ. Aici, a fost...
Serviciul de email marketing furnizat de