Justitie - Procesele "juniorilor" Ceausescu

Procesul expeditiv din decembrie 1989 de la Targoviste i-a "rezolvat" rapid pe Elena si pe Nicolae Ceau-sescu. Neclarificata inca pe deplin, situatia juridica a urmasilor "Odiosului si Sinistrei", Zoe si Valentin, ar putea sa aduca din nou statul roman in fata instantelor internationale.

Procesul de la Targoviste i-a "rezolvat" rapid si fara multe complicatii pe Ceausestii ai batrani. In schimb, neclarificata inca pe deplin, situatia juridica a urmasilor "Odiosului si Sinistrei" risca sa aduca statul roman, inca o data, in fata instantelor internationale.

Simulacrul de proces desfasurat la 25 decembrie 1989, la Targoviste, i-a scos rapid din istorie pe Nicolae si pe Elena Ceausescu. Ramas de pomina, rechizitoriul pe baza caruia au fost judecati ii acuza pe Ceausesti de genocid, soldat cu moartea a peste 60.000 de oameni, dar si ca ar fi depus in bancile straine o avere imensa. A fost un proces sumar, in care avocatul apararii si-a acuzat "clientii" mai rau decat procurorul, iar sentinta capitala s-a executat rapid, fara parcurgerea tuturor procedurilor de care, acum, se face atata caz. Ulterior a devenit clar ca nici unul dintre capetele de acuzare nu avea acoperire in realitate. Dar asta nu a mai avut absolut nici o importanta. Luata de valul revolutionar, noua putere i-a arestat, la gramada, atat pe reprezentantii elitei comuniste, cat si pe urmasii sotilor Ceausescu.

ARESTAREA BEIZADELELOR. Arestarea lui Nicu, adus in studioul de televiziune injunghiat si plin de sange, iar mai apoi cea a lui Valentin si Zoe Ceausescu au fost unele dintre cele mai "tari" episoade ale "Revolutiei in direct". Dupa calmarea situatiei, cei trei au fost trimisi in judecata sub acuzatii deosebit de grave. In cazul lui Nicu a fost vorba despre genocid. Valentin si Zoe au fost acuzati de subminarea economiei nationale. Inlocuind adevaratele probe juridice, imaginea "cantarului de aur" gasit acasa la Zoe si a celebrilor robineti de baie auriti a fost argumentul "forte" care parea sa demonstreze ca "beizadelele" chiar au jefuit economia nationala. Cu toate ca era, mai curand, un soi de haiducie, sechestrarea averii celor trei a parut atunci un act corect de justitie. Dar in anii care au urmat aceeasi justitie nu a fost capabila sa demonstreze ca vreunul dintre cei trei inculpati era cu adevarat vinovat. Paula Iacob, avocata lui Nicu, sustine ca, in 1990, insusi seniorul Corneliu Coposu ar fi afirmat: "Cum este posibil sa fie arestati copiii lui Ceausescu pentru faptele parintilor, doar pentru motivul ca sunt copiii lor?! Este o mare nedreptate".

VALENTIN. Cel care ameninta ca va reclama statul roman la Curtea Europeana a Drepturilor Omului este Valentin Ceausescu. Arestat la 24 decembrie 1989, el a inceput sa fie anchetat, pentru complicitate la subminarea economiei nationale, abia dupa 24 ianuarie 1990. O alta fapta care i-a fost pusa in sarcina a fost si "abuz impotriva intereselor unor persoane". Modul in care au procedat atunci procurorii este si motivul pentru care fiul cel mare al Ceausestilor se va plange la CEDO. Si asta dintr-un motiv simplu: infractiunea de subminare a economiei nationale fusese amnistiata inca de la 9 ianuarie 1990. Apoi, in august 1990, Valentin a fost pus in libertate. Ulterior, el a fost achitat pentru complicitatea la subminarea economiei nationale, iar pentru cea de-a doua acuzatie a fost scos de sub urmarirea penala in 1996. Ambele sentinte au adus cu ele o concluzie: Valentin Ceausescu a fost tinut degeaba opt luni dupa gratii. Fapt care arata ca, la fel ca acum, nici pe atunci procurorii nu prea dadeau peste cap sa respecte "subtilitatile" procedurale. "Subtilitati" aparent minore, pentru care statul roman are sanse mari sa fie din nou condamnat la CEDO. In urma acelor decizii, magistratii au dispus si restituirea averii lui Valentin, care fusese sechestrata inca din decembrie ’89. Este vorba mai ales despre obiecte de arta, tablouri, portelanuri si statuete care, la preturile de acum, ar valora cam doua miliarde de lei vechi. Cele mai multe obiecte au ajuns in custodia Muzeului National de Arta, care nu este dispus sa le restituie decat printr-o hotarare judecatoreasca.

TRANSFER. Casa "Printisorului", cuibusorul de nebunii al lui Nicu Ceausescu, a ajuns dupa revolutia din decembrie ’89 "statul major" al actorilor reuniti in cadrul UNITER

NICU. Manifestata imediat dupa caderea regimului comunist, incoerenta justitiei postdecembriste este clar ilustrata si de cazul lui Nicu Ceausescu. Initial, el a fost trimis in judecata sub acuzatia de "genocide". Inceput la 26 mai 1990, procesul s-a incheiat la 21 septembrie, cand Nicu a primit 20 de ani de inchisoare. Dar nu pentru genocide, ci pentru instigare la omor deosebit de grav, la care s-au adaugat alti cinci ani pentru nerespectarea regimului armelor si munitiilor. La 3 iunie 1991, intr-o alta faza a procesului, a primit 16 ani de puscarie. Trimis in fata justitiei pentru "genocide", Nicu a fost condamnat pana la urma definitiv, la 20 noiembrie 1992, la cinci ani de detentie pentru… port ilegal de arma si incalcarea regimului armelor si munitiilor. Apoi, a fost eliberat conditionat, pe motive medicale. La 26 septembrie 1996, mezinul Ceausescu a murit intr-un spital din Viena. Readus in tara, corpul celui care fusese acuzat candva de "genocide" a fost inmormantat cu onoruri, cu sicriul infasurat in drapelul tricolor.

ZOE. Zoe Ceausescu si sotul ei, Mircea Opran, au fost arestati tot la sfarsitul lui 1989, sub acuzatia de "subminarea economiei nationale". In plus, procurorii au dispus si in cazul lor sechestrarea averii. Ambii au fost eliberati in august 1990. In timp ce se aflau in puscarie, printr-o decizie semnata de Ion Iliescu si Petre Roman, locuinta, cu tot ce era in ea, a fost data asociatiei UNITER. In anii care au urmat, Zoe s-a zbatut sa-si recapete averea pe calea justitiei. Era vorba mai ales despre bijuterii, tablouri si carti, dintre care unele foarte vechi, cu valoare de patrimoniu. La un moment dat, avocatul ei a afirmat ca, din discutiile purtate cu Zoe, rezulta ca o parte a bunurilor personale i-ar fi fost sustrasa de actorii care s-au perindat pe la UNITER, iar alta parte a fost luata de cei pusi sa pazeasca imobilul. Ulterior, Zoe si sotul ei au reusit sa-si recapete cateva dintre cartile de la UNITER. Dar tablourile au ramas tot in custodia Muzeului National de Arta.

CIOLANELE CEAUSESTILOR

De cativa ani buni, Zoe Ceausescu se adreseaza iar justitiei. Este vorba despre un dosar legat de un episod inca obscur al Revolutiei: executia si inhumarea sotilor Ceausescu. In anii ’90 a circulat o serie de zvonuri ciudate legate atat de imprejurarile mortii celor doi, cat si de locul in care au fost inmormantati. Adresandu-se justitiei, Zoe a cerut exhumarea parintilor sai, precum si efectuarea unor expertize care sa confirme ca ramasitele pamantesti din Cimitirul Ghencea Civil apartin intr-adevar lui Nicolae si Elena Ceausescu. La proces, avocatul angajat de Zoe a declarat ca a depus copia adeverintei de inhumare, emisa cand au fost ingropati sotii Ceausescu. "Acest act se elibereaza intr-un singur exemplar, lasat la cimitirul unde are loc inhumarea. El nu se gaseste insa la Ghencea Civil, unde se presupune ca ar fi ingropati parintii clientei mele". Participant activ la Revolutie, Ministerul Apararii Nationale a fost chemat ca parte in acest proces. In mod ciudat si parand sa confirme povestile legate de moartea Ceausestilor, atat MApN, cat si justitia se opun insa deshumarii "Odiosului si a Sinistrei".

NU RATATI!

In ziarul nostru de maine amanunte referitoare la averea recuperata de "juniorii" Ceausescu.