x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

La locurile de comandă sunt demagogi de meserie

0
Autor: Adrian Păunescu 11 Sep 2007 - 00:00
La locurile de comandă sunt demagogi de meserie


Un dialog Adrian Paunescu - Ion Cristoiu
"Eu incep să inţeleg lucrurile abia acum, apropiindu-mă de 60 de ani. Cănd aveam trei vieţi astea mi se păreau prostii. Inclusiv, credeam că n-o să imbătrănesc. Cănd eşti tănăr nu crezi că o să imbătrăneşti şi chiar eşti revoltat cănd auzi că va veni o vreme cănd vei imbătrăni. Un lucru fatal este acesta, bătrăneţea. Nu te poţi opune." - Ion Cristoiu

● ADRIAN PÃUNESCU: Putem intra pe un făgaş normal, numai prin pragmatism din punct de vedere economic. Ce credeţi dvs. că va trebui să fie Romănia? Ce să producă? Spre ce să se indrepte? Ce soluţii să adopte? Vi se pare normal ca noi, care putem avea căpşuni la fel de bune ca spaniolii, să nu cultivăm căpşuni, să nu obţinem pieţe pentru căpşunile noastre şi să nu dăm salarii alor noştri, care vor să culeagă căpşuni, ci să-i lăsăm, mai ales să-i impingem către ţările, care nu au altceva decăt avem si noi, dar fructifică altfel ceea ce au?

● ION CRISTOIU: Este o observaţie extraordinară, să ştiţi! Apropo de ceea ce ne pregăteşte viitorul, eu cred că toată această dezvoltare, această bunăstare invocată mult in ultimul timp, este artificială. Noi nu mai producem nimic, maestre. Noi nu producem, ci incercăm un fel de pricopsire, din lucruri uşor de spulberat Căpşunarii, care, oricănd, pot fi trimişi inapoi acasă, probabil, ne vor produce, in acel moment, mari probleme sociale. Poate cu mici excepţii, capitaliştii noştri nu produc. Ei nu fac fabrici, ei fac speculă cu terenuri, iau drepturi litigioase, joacă la bursă, pun la cale CARITAS-uri. Dar acestea sunt, ca şi in ţările acelea din Asia, care au trecut, la un moment dat prin criză, sunt lucruri trecătoare şi, in momentul in care capitalul occidental va fugi mai spre Est, să găsească mănă de lucru ieftină şi nemofturoasă (deocamdată măna noastră de lucru este ieftină şi incă nu e mofturoasă dar va deveni), in acel moment va apărea o foarte mare problemă. Pentru că noi, deocamdată, nu producem nimic pe cont propriu, ci e o bunăstare de moment.

● ADRIAN PÃUNESCU: Funcţionează, astăzi, in Romănia, o anumită fabrică de etichete. Dvs., la un moment dat, la inceputurile perioadei, aţi fost in interiorul acestei fabrici, intr-un fel sau altul. Şi ştiţi foarte bine mecanismele. Puteţi face o scurtă analiză a acestei, după părerea mea, monstruoase acţiuni de etichetare şi de refuz al analizei? De unde vin aceste indicaţii? Ce se doreşte prin lustraţie, prin culpabilizare, prin tensionare, prin expirare. Cine vrea asta? Particularii? 2-3 damblagii care injură pe-aici sau se doreşte o revoluţie biologică? Care e mecanismul acestei fabrici de etichete?

● ION CRISTOIU: Fabrica de etichete este produsă de impotenţi. Dacă aţi observat, un lucru mai mult decăt bizar, in ultimii ani, de la politică incepănd, şi pănă la scris, nu se mai vorbeşte despre talent. Eu, probabil, sunt un tradiţionalist, un om invechit. Atăt am invăţat ai sau nu ai talent. Ai sau nai talent la scris, ai sau n-ai talent la televiziune, ai sau n-ai talent la fotbal. La fotbal, văd că se mai recunoaşte talentul. Şi-atunci, venind nişte cetăţeni care n-au talent, nici de politician, nici de jurnalist, nici de scriitor, nici măcar de macaragiu, ei incep să inlocuiască acest criteriu fundamental, al inzestrării naturale, e un criteriu peste care nu poţi sari, cu tot felul de criterii: criteriul trecutului, criteriul apartenenţei la un grup. Aceştia sunt şmecherii. Cei care achiesează la aceste şmecherii sunt, mai ales in presă, de o incultură crasă. Pariez eu, care m-am aflat in cercuri de tineri jurnalişti, ei aşa-zişii intelectuali, ridicaţi in slăvi, in cazul in care au scris o carte, nimeni nu le-a citit-o. E o modă. Să nu uităm că, in perioada interbelică, Cezar Petrescu era un mare scriitor şi Camil Petrescu nu era scriitor. Există fenomenul acesta, al modei de coafură. Cu atăt mai mult, face la noi ravagii, cu căt cei care apar pe micul ecran, nu citesc, n-au cultură, sunt o generaţie care nu mai are o şcoală serioasă. Poate fi manipulare.

● ADRIAN PÃUNESCU: Sunt de acord cu ceea ce spuneţi, doar că, după părerea mea, cauza e mult mai adăncă. De ce, de exemplu, chestia asta cu lustraţia? La ce foloseşte ea? De ce toată chestia asta cu permanentă securitatea, cu dosarele, cu Arhiva PCR? Ce se doreşte in fond? De unde treaba asta, cu pensionarea? De unde treaba cu culpabilizarea generală şi culpabilizarea pe categorii? Unde se merge? De unde vine impulsul?

● ION CRISTOIU: Explicaţia o găsim in perioada ‘44 - ‘47, pe care o cunosc foarte bine, cănd, tot aşa, nişte piţifelnici, dintr-o generaţie sau din mai multe generaţii, au considerat că pot să-i scoată din literatură pe Sadoveanu, pe Călinescu, invocănd, nu talentul, ci trecutul, deci un lucru exterior. Pănă la urmă piţifelnicii n-au produs nimic, tot Sadoveanu, Camil Petrescu şi Călinescu au rămas. Eu nu cred intr-o conspiraţie, să spunem pusă la cale de diferiţi oameni. Nu poţi să scoţi un adversar din politică deoarece el are talent, ne referim să zicem, expres, la Ion Iliescu, şi atunci zicem că nu ştiu ce a făcut in 1956. Nu poţi să-l scoţi pe Adrian Păunescu din literatură şi nu poţi săi tai măna cu care ţine condeiul, şiatunci incepi să invoci elemente exterioare. Este, desigur, greu să lupţi impotriva acestor valuri succesive, care, după părerea mea, sunt trecătoare. Valul anticorupţie a trecut, o să treacă şi acest val, pentru că el este profund artificial.

● ADRIAN PÃUNESCU: Delegitimarea a cinci decenii de viaţă a poporului romăn, delegitimarea a ceea ce s-a intămplat in economie, in cultură, toate acţiunile acestea, mai ales din primii ani, dar care revin astăzi, nu inseamnă propriu-zis şi un vot de blam la adresa acestui popor? Au făcut personalităţi una, alta, totuşi, acest popor a fost la baza a tot ceea ce s-a intămplat. Poate fi eliminată o perioadă de istorie? Pot să desfiinţeze certificatele, diplomele universitare, doctorii să nu mai fie lăsaţi să practice medicina, pentru că au făcut studiile in socialism? Este o nebunie! Dar nu vedeţi că unii ar pune-o operă?

● ION CRISTOIU: Şmecherii le pun in operă, dar restul sunt nişte naivi, care nu au curaj să se opună acestei şmecherii. Dacă e vorba de cei 50 de ani, părerea mea este să dărămăm metroul, pentru că a fost creat in anii respectivi.

● ADRIAN PÃUNESCU: Dacă mai avem puţină răbdare, se dărămă singur, uitat.

● ION CRISTOIU: Atunci, toţi cei care s-au imbogăţit prin privatizări frauduloase să renunţe la acele privatizări, la acele averi, deoarece ele au fost dobăndite sau clădite in anii comunismului. Ştiu, incercarea noastră este zadarnică, pentru că este incercarea intelectualului nuanţat, care totdeauna este singur intr-o lume in care propoziţiile simple se iau din gură in gură şi se repetă. Degeaba incerci să te opui. Mă uitam acum la 23 August. Sunt atăt de plicticoşi cu clişeele acestea, cu demonstraţiile, cu ce se intămpla inainte de 1989, de parcă acum n-ar fi manifestări, sigur, insă, la ele se merge benevol.

● ADRIAN PÃUNESCU: Totuşi, către ce credeţi că trebuie să se indrepte Romănia? Trebuie dezvoltare economică, trebuie capacitate elveţiană de a pune in valoare bănci? Trebuie şmecheri care să umfle banii tuturor? Sau trebuie răsturnări spectaculoase? Cum putem intra pe un făgaş normal?

● ION CRISTOIU: Putem intra pe un făgaş normal, numai dacă pragmatismul ia locul cuvintelor mari. Vă spuneam, cănd am vorbit prima dată la telefon, cei din Irlanda ni l-au luat şi pe Dracula, iar noi ne-am căcăit o grămadă, spunănd vai de noi, cum să folosim acest brand. Este vorba de pragmatism. După părerea mea, el dă o luciditate, dă o indoială, care nu se poate naşte decăt dacă individul este căt de căt educat. Din punctul acesta de vedere, avem o foarte mare problemă.

● ADRIAN PÃUNESCU: Pragmatismul de care vorbiţi şi care, probabil, este soluţia nu poate să ocupe locurile de comandă, pentru că la locurile de comandă sunt politicieni de meserie?

● ION CRISTOIU: La locurile de comandă sunt demagogi in meserie. Adevăratul om politic: mai şi face ceva. In condiţiile in care succesul electoral depinde de căt de bine dai din gură sau, in ultima vreme, de căt de des apari la televizor, sigur că vor fi aleşi acei oameni politici care, de fapt, vorbesc sau se strămbă frumos, sau fac tot felul de lucruri pentru imagine, in loc sa facă efectiv ceva. Am ajuns să nu mai suport acest concept: imagine. Amintiţi-vă că pe la Primăria Capitalei, de 17 ani, au trecut numai primari care şi-acum mă intreb cum au fost votaţi, deşi au beneficiat de votul uninominal, pentru că, practic, nu au făcut nimic.

● ADRIAN PÃUNESCU: Votul uninominal la primării, la Primăria Capitalei? E o precizare foarte importantă. Spuneţi-mi, de ce vă declaraţi comunist?

● ION CRISTOIU: Mă declar comunist pentru că nimeni nu are curaj să se declare comunist. Pentru că este un val de prostie. Cei care folosesc sau care condamnă habar n-au despre ce e vorba. E o modă la care este foarte greu, ca şi in cazul persoanelor feminine, să te opui la un moment dat. Comunismul, in faza lui iniţială, a răspuns unei nevoi, de egalitate, poate de dreptate socială şi comunismul s-a prăbuşit, tocmai pentru că n-a mai fost comunism. Sincer, fiecare dintre cei care invocau comunismul, ei nu mai erau de mult comuniştii in stare să ajungă la inchisoare de dragul ideilor, ca dovadă că după 1989 mulţi dintre liderii comunişti nu au mai avut curaj să apere comunismul. Dacă ar fi crezut in comunism, erau in stare să meargă la inchisoare pentru asta.

● ADRIAN PÃUNESCU: Unii au făcut-o.

● ION CRISTOIU: Dar n-au făcut-o pentru că erau impotrivă. Au făcut-o pentru că aşa a venit peste ei. Comunismul obosise, asta e foarte clar .

● ADRIAN PÃUNESCU: Era comunism?

● ION CRISTOIU: Nu, in ultimii ani nu a fost comunism. Era un fel de activitate rutinieră. Toţi am trăit şi acum nimeni nu mai vrea să recunoască şedinţele de partid, care erau de o plicticoşenie absolută. Toate celelalte reuniuni, mai mari sau mai mici, erau numai şi numai de rutină. Presa era de rutină. Cine cunoaşte comunismul original sau chiar teroarea stalinistă, ştie că nu era rutinieră. Se intrase, aşa, intr-o fază in care toată lumea accepta clişeele momentului, dar nimeni nu mai credea in el. Asta a şi dus la prăbuşire. Comunismul s-a prăbuşit, nu l-au răsturnat alţii.

● ADRIAN PÃUNESCU: Poate, cu altă ocazie, vom vorbi despre asta, pentru că eu cred că s-a prăbuşit şi datorită inerţiei proprii, dar şi din interesul celor care vroiau averi, in criza averilor de pe lume.Multe sunt de discutat.

● ION CRISTOIU: Cei care aveau deja averi puse deoparte trebuiau să şi arate că au averi. Asta era foarte important. După părerea mea, aceştia erau artizanii. Se săturaseră să joace teatru cu Dacia, cănd ei aveau deja pregătite la hotare Mercedesurile.

● ADRIAN PÃUNESCU: Ar fi, de exemplu, de discutat şi de ce Iugoslavia, care era lăudată la vremea aceea, in timp ce in Romănia sistemul era aproape prăbuşit, din punct de vedere sintactic, al funcţiilor, şi morfologic uneori, de ce Iugoslavia a colapsat? De ce Iugoslavia s-a spart? De ce a căzut sistemul şi acolo? Era autoconducere, democraţie, nu ca in Romănia. A fost un interes să cadă socialismul. Cum vedeţi raportul dintre libertate şi dreptate, in 2007? Iubeaţi, ca şi mine, ca şi toţi intelectualii, libertatea, inainte de 1990. Mai este libertatea principala problemă? Sau dreptatea are şi ea partea ei?

● ION CRISTOIU: După 17 ani, cred că mulţi dintre noi au inţeles ce inseamnă libertate. Ciudat este faptul că multe lucruri pe care le spunea, in prostia ei, in clişee, in monotonia ei, propaganda comunistă, in legătură cu capitalismul, si mai ales capitalismul sălbatic, capitalismul interbelic, nu erau crezute, acum, mulţi dintre romăni le trăiesc pe pielea lor. Poate că revoltele, cutremurele sociale nu au loc sau nu au loc incă, pentru că, in această bunăstare venită de la banii Uniunii Europene, mai e ce să se fure, cred că a mai rămas ceva de furat, poate din banii de la Uniunea Europeană. Sunt aceşti bani de la cei plecaţi la muncă in străinătate. Cred că este totuşi o bunăstare aparentă, care face ca ideea de dreptate să cadă intr-un plan secund şi, dacă o ridici, imediat eşti etichetat drept comunist. De-aia şi-mi spun comunist, ca să nu mă poată eticheta nimeni. Cănd spui că eşti comunist, o recunoşti public, intr-o confruntare şi nimeni nu mai poate folosi această armă, a etichetei, impotriva ta.

● ADRIAN PÃUNESCU: Căteva scurte intrebări şi căteva dorite răspunsuri scurte. Este chestiunea Ardealului. Ce părere aveţi despre situaţia din Ardeal? Ce părere aveţi despre luptele pentru autonomie teritorială, mai clandestine sau mai pe faţă? Ce părere aveţi despre licitaţia dintre radicali şi aşazi şii moderaţi maghiari?

● ION CRISTOIU: Răspunsul meu este foarte simplu. Dacă aş fi ungur, nu m-aş sfii să lupt pentru autonomie. Noi nu reuşim deloc să intrăm in pielea lor.Sigur, este o vreme, acum, unde lucrurile par liniştite. Noi judecăm comportamentele, inclusiv in cazul Ardealului, prin perspectiva aceasta. Cum nu am trăit un moment de criză, pentru a vedea comportamentul adevărat, am scos aici, şi iată că răspunsul e mai complicat, la editura pe care cu onoare o conduc, „Memoriile lui Mihai Beniuc" şi nu o să uit cum povestea el că şi cei mai buni amici, oameni de treabă, dintre unguri, in momentul in care era la
Cluj, la Universitate şi cănd s-a cedat Ardealul, au devenit de nerecunoscut. Deci, este foarte greu să tragi semnale de alarmă, deoarece toată lumea consideră că e imposibil. E imposibil să rămăi cu o ţară in bucăţi, e imposibil să vină o dictatură. Pare, nu ca in finalul din „Moromeţii", pare că timpul nostru are răbdare deşi, capodopera de inţelepciune, nu de descriere a satului, „Moromeţii", ne spune că timpul nu mai are răbdare.

● ADRIAN PÃUNESCU: Şi eu cred că nu mai are răbdare,in chestiunea Ardealului, există o anumită anestezie, există un anumit tembelism, există o anumită delăsare, care ne pot costa. De aceea am apreciat pe cei care, cum e cazul lui Corneliu Vadim Tudor, dar, sigur, şi cazul meu (pentru că am tot spus asta), au cerut stare de veghe, au cerut o politică a valorilor, au cerut cultură romănească in Ardeal, la concu-renţă cu tot ce poate exista, nu prin gătuirea altora, ci prin punerea in valoare a oamenilor de vocaţie, ai naţionalităţii romăne din Romănia. Dar, foarte puţini ascultă asta şi,
repet, ne-ar putea costa. Există extremism romănesc?

● ION CRISTOIU: Nu.

● ADRIAN PÃUNESCU: Teoria asta, iar, a fost o etichetă mizerabilă. Vadim nu poate zice nimic apărănd Ardealul pentru că devine extremist. Că e ca şi Tökes, se zice. Dar una e cănd aperi o situaţie existentă, o legitimitate, o armonie naţională şi ordinea constituţională şi recunoscută continental, şi alta este cănd ataci ordinea constituţională, cănd ataci subiectul de drept, care este Romănia, cănd ataci Constituţia. Acolo poate fi vorba de extremism.

● ION CRISTOIU: Nu există extremism, din simplul fapt că extremismul presupune o anumită consecvenţă. Romănii pot fi extremişti căteva minute, după asta le trece.

● ADRIAN PÃUNESCU: Acum, despre Ion Cristoiu. Către ce vă indreptaţi personal? Veţi fi lider politic? Veţi rămăne gazetar, toată viaţa? Veţi fi marele prozator, pe care eu sunt bucuros să-l fi anunţat de căteva ori, considerăndu-vă un descendent al foarte fertilei linii Caragiale - Preda? Către ce vă indreptaţi?

● ION CRISTOIU: In niciun caz, către om politic. Nu am talent. Şi n-o să mă apuc, la bătrăneţe, să fac prostii. Tot sper intr-o imprejurare care să mai reducă din consumul gazetăresc. Sunt şi eu un om plin de slăbiciuni. Una dintre ele este aceea că trebuie să vină imprejurări exterioare ca să mă forţeze să mă concentrez numai asupra literaturii. Şi, nu ştiu cum sunt alţii, dar ceea ce e mai grav este faptul că eu incep să inţeleg lucrurile abia acum, apropiindu-mă de 60 de ani. Cănd aveam trei vieţi astea mi se păreau prostii. Inclusiv, credeam că n-o să imbătrănesc. Cănd eşti tănăr nu crezi că o să imbătrăneşti şi chiar eşti revoltat cănd auzi că va veni o vreme cănd vei imbătrăni. Un lucru fatal este acesta, bătrăneţea.Nu te poţi opune.

● ADRIAN PÃUNESCU: In ce constă viaţa dvs., domnule Cristoiu? Viaţa dvs. zilnică! Aveţi prieteni? Aveţi distracţii? Aveţi hobby-uri? Vănătoare? Inot? Călătorii? Fotbal?

● ION CRISTOIU: E o viaţă, de dimineaţă pănă seara, aparent monotonă. Am drogul muncii, care nu e un drog chiar atăt de fericit, dacă mă găndesc bine. In rest, puţină viaţă personală. Prieteni nu am, poate şi de-aia, prietenia inseamnă gaşcă. Mă invărt.

● ADRIAN PÃUNESCU: Urăţi? Ţineţi ură?

● ION CRISTOIU: Nu. Am invăţat de la Marin Preda, de-aia l-am şi admirat, că ura inseamnă dependenţă de cel pe care-l urăşti. Sunt incapabil de ură. Din punctul acesta de vedere, am o mare deficienţă, nu pot să păstrez ura. Ea este trecătoare, dar poate că e şi bine, pentru că ar insemna un consum inutil de energie. Nici nu cred că-i inţeleg pe oamenii care şi-au făcut din asta un scop in viaţă. Eu am mai spus, am mai şi scris, nu cred in Contele de Monte Cristo, cel care, după atăţia ani, iese din cazarmă şi se găndeşte să se răzbune, in loc să se găndească să trăiască viaţa căt de căt.

● ADRIAN PÃUNESCU: Iubiţi?

● ION CRISTOIU: Sunt un om sceptic.

● ADRIAN PÃUNESCU: Mi-aţi spus şi mie, la un moment dat, că sunteţi mai sceptic decăt mine. Da, dvs. sunteţi mai sceptic, eu sunt, uneori, mai disperat. Mai observaţi femeile frumoase?

● ION CRISTOIU: Aş răspunde ca un politician: nu comentez.

● ADRIAN PÃUNESCU: Unde e romanul epocii, domnule Cristoiu?

● ION CRISTOIU: Nu ştiu. Nu l-am citit incă.

● ADRIAN PÃUNESCU: Dar, nu cumva, v-aţi apucat să-l scrieţi?

● ION CRISTOIU:
Poate că-l scriu. Paradoxul e că, poate, dispreţuind opera gazetărească, in opera gazetărească e proza.

● ADRIAN PÃUNESCU: Multe din textele dvs. sunt paginile viitorului roman. Chiar aşa, cu şarja asta de realitate, cu nume adevărate! Dar, vă trebuie, după părerea mea, drama eroului principal, care ar trebui să fiţi dvs. şi care să le unească pe toate. Nu vă trebuie alte personaje. Alea din cărţile dvs. de publicistică, unele din cele pe care le analizaţi, seară de seară, la senzaţionala emisiune de la Antena 3, cu Mihai Gădea şi cu ceilalţi, astea toate sunt fişe pentru un mare roman al epocii.

● ION CRISTOIU: Acum, eu ca să-mi intru in mănă - n-am talentul dvs. - trebuie să citesc proză bună, măcar 10-15 minute, ca să iau, ca o ciumă, talentul celui dinaintea mea. Am recitit proza lui Caragiale. Mie mi-au plăcut mai mult cele pe care Caragiale nu le-a adunat intr-un volum şi le-a risipit prin tot felul de reviste de doi lei. Mi se par mult mai comice, mult mai puternice decăt cele pe care Caragiale le-a considerat proză. S-ar putea să se intămple aşa şi cu noi, toţi cei care facem publicistică.

● ADRIAN PÃUNESCU: Nu vreţi să republicăm in „Flacăra lui Adrian Păunescu", acele texte ale lui Caragiale, fiecare cu căte un scurt cuvănt inainte al dvs.?

● ION CRISTOIU: N-aţi uitat că sunteţi şef de gazetă. Este cea mai mare primejdie a unei discuţii cu dvs. Totdeauna vreţi ceva pentru „Flacăra". Da, dar trebuie, intăi, să duc neapărat pănă la capăt proiectul acesta cu Cuba.Cine ştie, măine sau poimăine, poate avea loc o revoltă acolo. O revoluţie in direct! Şi n-aş vrea să fi muncit atăt in zadar. Cănd termin acest proiect, aş vrea să mă apuc serios de treabă. Aş vrea să scriu o carte şi, poate, aşa ajung şi la problema dvs. Eu i-aş zice „Şmecherul Caragiale", dar, aşa, intr-un sens bun.

● ADRIAN PÃUNESCU: Vă rog să ne propuneţi o tablă de valori a Romăniei. Vă rog să spuneţi numele care vi se par cele mai semni-ficative. In politică. Inainte de ‘90, dacă doriţi, şi după ‘89.

● ION CRISTOIU: Inainte de ‘90, in politică, Nicolae Ceauşescu, chiar dacă il injură toată lumea şi, după ‘90, Ion Iliescu, chiar dacă il injură toată lumea.

● ADRIAN PÃUNESCU: In film.

● ION CRISTOIU: In film, eu rămăn in continuare admiratorul lui Pintilie, dar din „Balanţa".

● ADRIAN PÃUNESCU: Astăzi, după ‘89?

● ION CRISTOIU: Nu sunt la curent cu cinematografia romănească, drept pentru care nu m-aş putea pronunţa.

● ADRIAN PÃUNESCU: Am avut teatre bune inainte de ‘90?

● ION CRISTOIU: Da. Am fost director la revista „Teatrul" şi au fost spectacole măreţe. Teatrul era o sărbătoare.

● ADRIAN PÃUNESCU: Care erau teatrele cele mai bune?

● ION CRISTOIU: Eu am apreciat Teatrul din Craiova. Acolo au fost mari spectacole.Apoi, a fost „Bulandra".

● ADRIAN PÃUNESCU: Şi Teatrul Mic, cred.

● ION CRISTOIU: Şi Teatrul Mic, totuşi, pe primul loc, dacă mă găndesc şi la provincie,a fost Teatrul Naţional din Craiova.

● ADRIAN PÃUNESCU: Cine-l conducea atunci?

● ION CRISTOIU: Boroghină, cred că-l mai conduce şi-acum.

● ADRIAN PÃUNESCU: Nu, nu cred că-l mai conduce şi acum. Dar, atunci, Boroghină il conducea.

● ION CRISTOIU: Teatrul Mic il conducea Dinu Săraru, un alt nedreptăţit al perioadei postdecembriste.

● ADRIAN PÃUNESCU: In proză.

● ION CRISTOIU: Aş pune pe primul loc pe Marin Preda şi pe al doilea, pe Petru Dumitriu.

● ADRIAN PÃUNESCU: Eugen Barbu?

● ION CRISTOIU: Hai să spunem al treilea sau hai să spunem toţi trei.

● ADRIAN PÃUNESCU: După ‘89? Fănuş, Breban, D.R.Popescu, cine?

● ION CRISTOIU: Inainte de 1989, pentru că după ‘89 au făcut gazetărie sau au fost reduşi la tăcere.

● ADRIAN PÃUNESCU: Săraru?

● ION CRISTOIU: Ca scriitor de actualitate, Dinu Săraru! Dar va trebui să vină posteritatea ca să-l reabiliteze.

● ADRIAN PÃUNESCU: Să fim noi o parte din posteritatea lui. Că suntem, totuşi,mai tineri decăt el! In poezie?

● ION CRISTOIU: Inainte, sigur, ar trebui să spun Adrian Păunescu, dar eu aş zice, inainte de ‘89, nu numai poetul Adrian Păunescu, ci Păunescu gen Cantemir. Nu pot să spun că Adrian Păunescu a fost numai poet. A fost şi mare gazetar. Poate că asta este şi dificultatea identificării in epocă. Inainte de 1989, chiar şi după 1989. Greu de spus ce-a fost cu deosebire Adrian Păunescu, poet, gazetar, om politic, activist civic. Şi atunci toate acestea se adună intr-o singură
personalitate.

● ADRIAN PÃUNESCU: Ioan Alexandru, Nichita Stănescu?

● ION CRISTOIU: Eu, la poezie, scoţăndu-l din discuţie pe Adrian Păunescu, pentru care trebuie să facem un alt criteriu, un alt domeniu, să zicem cantemirismul in cultura romănească, gen Haşdeu, sau Eliade (nu Mircea ci Rădulescu), care au produs in diferite domenii la fel de bine, totuşi, prin talent, aş putea spune că Nichita Stănescu.

● ADRIAN PÃUNESCU: In teatru?

● ION CRISTOIU: In teatru, Marin Sorescu.

● ADRIAN PÃUNESCU: In sport?

● ION CRISTOIU: Rămăne Nadia Comăneci.

● ADRIAN PÃUNESCU: In ştiinţă?

● ION CRISTOIU: Intrebarea e destul de dificilă.Dvs. ştiţi mai bine.

● ADRIAN PÃUNESCU: In dizidenţă?

● ION CRISTOIU: Dizidenţi adevăraţi au fost marii scriitori. Chiar şi cei care nu trec azi ca dizidenţi. Un adevărat scriitor nu poate fi decăt un dizident in raport cu regimul in care trăieşte, indiferent că e democratic sau dictatorial, pentru că el scrie ceea ce-i trece prin cap şi s-ar putea ca tocmai ceea ce-i trece prin c● Adrian Păunescu: să nu le treacă prin cap celor de la putere.

● ADRIAN PÃUNESCU: In gazetărie?

● ION CRISTOIU: Adrian Păunescu. N-am să spun Ion Cristoiu, pentru că eu n-am fost
in gazetăria de dinainte de decembrie.

● ADRIAN PÃUNESCU: In „Flacăra", Antonie Iorgovan,cu puţinul aer pe care-l mai are in plămăni, vorbind de gazetăria de după ‘89, cita pe Ion Cristoiu. După ‘89, cine?

● ION CRISTOIU: Ar trebui să spun Ion Cristoiu, dar aş fi lipsit de modestie.

● ADRIAN PÃUNESCU: Asta e o chestie pe care o lăsăm şi dovadă. Ce alţi gazetari, 2-3 tineri sau mai in vărstă, vedeţi?

● ION CRISTOIU: Trebuie să-l pun, totuşi, pe Corneliu Vadim Tudor, care a reuşit să facă dintr-o gazetă un partid, pe Adrian Păunescu, care a reuşit să reabiliteze „Flacăra" şi mai ales gazetăria de stănga, la care se adaugă tot oameni din generaţia mea. Să spunem de la Lucian Avramescu şi pănă la Horia Alexandrescu, care, pănă la urmă, au creat şcoli de gazetărie,deşi elevii lor nu recunosc acest lucru.

● ADRIAN PÃUNESCU: Cum il priviţi pe Tucă?

● ION CRISTOIU: Marius Tucă este un moderator de televiziune care a făcut o revoluţie in televiziune. La ora actuală, face cel mai bun ziar, cel puţin ca tiraj, din Romănia. Tucă are nevoie de o revenire spectaculoasă, dar, mai ales, de curajul de a reveni spectaculos in televiziune.

● ADRIAN PÃUNESCU:
Dacă aţi avea de lăsat viitorului o replică in stare să vă reprezinte, chiar şi cu găndul că e una testamentară, cum fiecare, de la o anumită vărstă, trebuie să se găndească, care ar fi aceea? Care ar fi lucrul esenţial al vieţii dvs., al conştiinţei dvs.?

● ION CRISTOIU: Propoziţia testamentară e aceasta: Lucrurile sunt mai complicate.

● ADRIAN PÃUNESCU: Mulţumesc şi cred cu sinceritate, intre noi nu a incăput niciodată nesinceritatea, chiar cănd ea a fost otrăvitoare pentru amăndoi, că este un interviu excepţional. Mi-aţi făcut o foarte mare plăcere prin limpezimea de gănd şi prin deschiderea către adevăr.

● ION CRISTOIU: Mulţumesc. Altfel nu spuneam lucrurile astea inteligente, dacă nu mă provocaţi.

● ADRIAN PÃUNESCU: Contează foarte mult interlocutorul.Ca şi la tenis. Un interlocutor
tămpit te face să joci prost.Un interlocutor valoros te face să găndeşti bine. Aşa făceam cu bietul Octavian Paler, Dumnezeu să-l ierte, vorbeam la telefon nopţi şi nopţi, cu Dinu Săraru şi fac, uneori, şi cu Marius Tucă. Şi cu dvs.


● ION CRISTOIU: Dacă aţi vorbit inainte de ‘89, cred că v-au făcut un bine dacă v-au inregistrat.

● ADRIAN PÃUNESCU: Unele inregistrări, de exemplu cele cu Fănuş Neagu, sunt mortale.Să vedeţi şi dvs. acolo ce festival de injurături politice era la gura lui Fănuş.

● ION CRISTOIU: De unde rezultă, incă o dată, proiectul unei cărţi pe care vreau s-o scriu: Securitatea este cel mai bun critic literar al Romăniei.

● ADRIAN PÃUNESCU: Să sperăm că Serviciul Romăn de Informaţii nu va decepţiona.

● ION CRISTOIU: Nu-i atăt de serios.

 Cititi si: In satul romănesc, asistam la dramele Italiei precedentul articol continand dialogul Adrian Paunescu Ion Cristoiu

  • Articol aparut in revista Flacara nr.34 (7-13 septembrie 2007)
Citeşte mai multe despre:   special,   romania,   cred,   cănd,   decăt,   cat,   moment,   teatrul,   cristoiu,   adrian,   unescu,   păunescu,   talent,   comunismul,   părerea

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Larisa Enache: „Pasiunea mea pentru teatru e echilibrul meu constant. Asta nu dispare”

Larisa Enache: „Pasiunea mea pentru teatru e echilibrul meu constant. Asta nu dispare”
Galerie Foto Pentru ei, actorii, cea mai mare bucurie şi răsplată a muncii lor sunt aplauzele. Aplauzele publicului pe care reuşesc ca în timpul spectacolului să-l facă să uite de cotidian, să-l ducă cu sufletul şi mintea...

Tusea poate avea cauze digestive sau cardiace

Tusea poate avea cauze digestive sau cardiace
Tusea seacă, atât de frecvent întâlnită, are o diversitate de cauze. Nu numai aparatul pulmonar este de vină, pot sta la bază şi factori cardiaci, digestivi sau din sfera ORL, explică pneumologul Constantin...

Se îngroașă gluma. Conflict de interese în afacerile lui Barna pe fonduri UE cu Consiliul Județean Alba

Consiliul Județean Alba aproba, în 2013, înființarea unui ONG care să se ocupe de implementarea de proiecte și de programe pentru domeniul de la Sâncrai, devenind unul dintre acționarii acestei organizații....

Război fără precedent la vârful CSM. Judecătorii cer revocarea procurorilor și viceversa

Război fără precedent la vârful CSM. Judecătorii cer revocarea procurorilor și viceversa
Galerie Foto Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție îi îngrozește atât de tare pe procurorii din CSM, încât șapte dintre aceștia, în frunte cu vicepreședintele Consiliului, procurorul Nicolae Solomon,...

Înalta Curte întreabă, încă o dată, CJUE dacă poate să nu respecte Constituția României

Înalta Curte întreabă, încă o dată, CJUE dacă poate să nu respecte Constituția României
Completul Penal de 5 Judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție care, în primăvară, a transmis Curții de Justiție a Uniunii Europene un set de întrebări dacă se pot încălca...

Alcoolul şi fumatul cresc riscul de cancer în cavitatea bucală

Alcoolul şi fumatul cresc riscul de cancer în cavitatea bucală
Din păcate, cancerele din cavitatea bucală se întâlneasc tot mai des. Necazul este că bolnavii de acest tip de cancer se prezintă târziu la clinicile de chirurgie oro-maxilo-facială, când li s-a deformat figura...

„Poliția magistraților”, sabotată organizat de capii Justiției

„Poliția magistraților”, sabotată organizat de capii Justiției
Galerie Foto Anunțată, încă dn data de 4 octombrie, ședința Plenului CSM de ieri, în care ar fi trebuit să fie validate, după mai bine de patru luni de zile, rezultatele concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de...

Războiul politic din SUA riscă să creeze un seism puternic la București

Războiul politic din SUA riscă să creeze un seism puternic la București
Galerie Foto Afacerile politice, economice și mai puțin vizibile ale unor înalți oficiali americani democrați în România urmează să facă obiectul unor dezvăluiri de proporții, conform afirmațiilor făcute, duminică sear...

Infiltraţiile în articulaţiile dureroase se repetă la 6 luni sau un an

Infiltraţiile în articulaţiile dureroase se repetă la 6 luni sau un an
În popor umblă vorba că mai nimeni nu scapă de o suferinţă reumatismală. De la bunici, la colegii de serviciu, chiar şi unii de vârstă tânără, se vaită adesea de dureri în articulaţii. Reumatologul...

Incalificabil! DIICOT merge, în cazul “Caracal”, exclusiv pe declarațiile lui Dincă

Incalificabil! DIICOT merge, în cazul “Caracal”, exclusiv pe declarațiile lui Dincă
Galerie Foto Toate probele relevante elucidării cauzei “Caracal”, solicitate, în scris, de către avocatul familiei Măceșanu conducerii DIICOT, care constituie, totodată, și echipa care lucrează la acest dosar, au fost...

Completurile de 5, nule și după alcătuirea din ianuarie 2019. O instanță a desființat tragerile la sorți făcute de Tarcea

Completurile de 5, nule și după alcătuirea din ianuarie 2019. O instanță a desființat tragerile la sorți făcute de Tarcea
Galerie Foto Lovitură devastatoare aplicată de Curtea de Apel Bucureti într-un dosar civil în care protagonistă este controversata judecătoare, exclusă din magistratură, Camelia Bogdan. Instanța a decis ca să anuleze o...

Viaţa de student din Bucureşti

Viaţa de student din Bucureşti
Galerie Foto Independenţă, distracţie, prieteni noi, dezvoltare personală şi profesională, studiu sau, pe scurt, viaţa de student în Bucureşti. Acestea sunt câteva caracteristici specifice, ce se individualizează...

Lobby-iștii anti-Plumb din Parlamentul European și-au finanțat campania electorală tot din împrumuturi pe persoană fizică

Lobby-iștii anti-Plumb din Parlamentul European și-au finanțat campania electorală tot din împrumuturi pe persoană fizică
Galerie Foto Ipocrizie și dublu standard în legătură cu respingerea candidaturii Rovanei Plumb pentru poziția de comisar european pe domeniul Transporturilor. Candidatul român a fost respins de Comisia JURI a Parlamentului...

Soțul Anei Birchall, în agenda pedofilului american Jeffrey Epstein

Soțul Anei Birchall, în agenda pedofilului american Jeffrey Epstein
Galerie Foto În august 2019, miliardarul american Jeffrey Epstein a fost găsit mort în celula sa. Iar presa americană a publicat agenda conținând contactele controversatului miliardar, acuzat de pedofilie, în această agendă...

Partenerul de afaceri al lui Dan Barna, coleg cu nevasta lui Florian Coldea

Partenerul de afaceri al lui Dan Barna, coleg cu nevasta lui Florian Coldea
Publicația bugetul.ro continuă o investigație demarată, anul trecut, de “Jurnalul”, referitoare la afacerile liderului USR, Dan Barna (FOTO), derulate cu statul și descoperă o informație mai mult decât...
Serviciul de email marketing furnizat de