Liber la asfaltarea ariilor naturale protejate

România este pe punctul de a de­clanşa un uriaş scandal internaţional şi de a fi amendată de către Uniunea Europeană din cauza modificărilor aduse de Parlament la Ordonanţa 57/2007 cu privire la ariile naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

Legea 49/2011 promulgată zilele trecute de preşedintele Băsescu şi publicată pe 13 aprilie în Monitorul Oficial dă undă verde la asfaltarea drumurilor din ariile naturale protejate de legislaţia europeană, precum şi la realizarea de noi investiţii în aceste zone. Mai grav este că modificările aduse legii transferă decizia asupra proiectelor de mediu către factorul politic reprezentat de Ministerul Mediului şi administraţiile Parcurilor Naturale numite tot pe criterii politice.

Noua lege permite derularea în zone protejate de legislaţia europeană a unor "activităţi de construcţii/in­ves­tiţii, cu avizul administratorilor ariilor naturale protejate pentru fie­ca­re obiectiv în parte, conforme planurilor de urbanism legal aprobate", potrivit articolului 22, alineatul 11, li­te­ra h. Mai mult, la articolul 29, au­to­rităţile au introdus două noi ali­neate prin care dau undă verde la as­faltarea drumurilor din ariile natura­le protejate. "Sunt permise activităţi pentru menţinerea în stare de func­ţionare a infrastructurii de transport public şi cea de furnizare a utilităţilor publice existente, realizate cu respectarea prevederilor legale, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate în baza hotărârii Consiliului ştiinţific", potrivit alin. 5, art. 29.

În loc să protejeze mediul, Legea pune alte bariere birocratice pentru ca o zonă să devină protejată. La articolul 11, după litera b, se introduc două noi litere prin care se îngreunează instituirea regimului de arie naturală protejată de interes naţional. Astfel, pe viitor va fi nevoie şi de documente cu privire la "suprafaţa şi situaţia juridică a terenurilor, cu precizarea proprietarilor la data înfiinţării ariei, precum şi hotărârile consiliului comunal, orăşenesc, municipal sau judeţean, după caz, de avizare a suprafeţei administrative ce va urma să facă parte din aria naturală protejată". Cu alte cuvinte, factorul politic va avea şi aici un cuvânt greu de spus, iar situaţia juridică neclară a terenurilor aflate în proces de retrocedare va fi un obstacol în plus în stabilirea ariilor protejate.

La articolul 4, apar 7 puncte noi, de la 32- 39. Astfel au fost introduşi ter­meni şi definiţii noi, cum ar fi pentru turism speologic specializat, re­construcţie ecologică, plan de mana­ge­ment al ariei naturale protejate, re­gulament al ariei naturale protejate, modalitate de administrare a ariei naturale protejate, administrator al ariei naturale protejate, coordonare metodologică şi co-management.

După ce autorităţile au desfiinţat în 2009 Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, care func­ţio­na "doar pe hârtie" pentru a bifa cererea expresă a Uniunii Europene, noua lege sugerează că pe viitor va fi înfiinţat prin HG un centru/agenţie care se va ocupa cu administrarea ariilor naturale protejate, care va funcţiona în subordinea MMP. "Uni­u­nea Europeană a uzat de de­clanşarea procedurii de infringement pentru a forţa autorităţile române să înfiinţeze Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate. În 2009 Guvernul a desfiinţat agenţia pentru a reduce cheltuielile, iar aceasta a devenit o direcţie în cadrul Ministerului Mediului. Dintr-un garant al aplicării normelor europene, agenţia a devenit o direcţie controlată de interesele vremelnice ale factorului politic", explică Virgil Munteanu, vicepreşedintele Asociaţiei Mişcarea de Rezistenţă.

Administrarea ariilor naturale protejate se va putea face prin structuri de administrare special constituite cu personalitate juridică şi aflate în subordinea unor Regii Autonome, companii şi societăţi naţionale şi comerciale, autorităţi ale adminis­tra­ţiei publice locale aflate în coordonarea Ministerului Mediului. Pentru terenurile din arii naturale protejate, deţinute în regim de proprietate privată sau concesionate, proprietarii sau concesionarii primesc compensaţii pentru respectarea prevederilor restrictive din Planul de Management al parcului.

În trei luni de la intrarea în vigoare a legii de aprobare a proiectului de ordonanţă de urgenţă, Ministerul Me­diului şi Pădurilor va stabili mo­dalitatea de solicitare, de calcul şi de acordare a compensaţiilor pe care le vor primi proprietarii sau concesionarii terenurilor din ariile na­turale protejate.

Autorităţile au introdus în lege un nou articol prin care Ministerul Mediului şi Pădurilor poate dispune încetarea regimului de arie naturală protejată pentru zonele care şi-au pierdut valorea şi capacitatea conservativă pentru care a fost declarată iniţial. Referitor la acest articol, Cristian Goran, preşedintele Consiliului Ştiinţific al Parcului Natural Bucegi, s-a declarat foarte nemulţumit. "Ministerul Mediului şi Pădurilor nu este for ştiinţific, nu el a înfiinţat ariile naturale protejate de la noi din ţară, ci specialiştii, membrii Academiei Române. Normal ar fi ca ins­ti­tuţia care a dat hotărârea de înfiinţare a ariei, împreună cu mai mulţi specialişti, să aibă ultimul cuvânt de spus cu privire la desfiinţarea acesteia", ne-a explicat Goran. Acesta a mai spus că "nu este normal ca la o bază care este ştiinţifică, decizia să fie politică" deoarece la asta se va ajunge după intrarea în vigoare a acestei legi. Mai mult, Goran a spus că "în ceea ce priveşte felul în care se va aplica această lege este o altă discuţie".

Câteva dintre modificările aduse vizează introducerea de noi sanc­ţiuni. Nerespectarea Regulamentului ariei naturale protejate, emiterea ac­telor de reglementare pentru proiec­te în ariile naturale protejate fă­ră avizul administratorilor ariilor sau aprobarea unor proiecte care pot afecta semnificativ ariile naturale constituie contravenţie şi se sanc­ţio­nează cu amendă cuprinsă între 3.000 şi 5.000 de lei pentru persoa­nele fizice şi între 5.000 şi 10.000 de lei pentru persoanele juridice.

Au fost introduse două noi alinea­te la articolul 52, potrivit cărora cons­ti­tuie infracţiune şi se pedepseşte cu în­chisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă penală de la 30.000 la 60.000 de lei "amplasarea de construcţii, in­vestiţii în afara zonelor de dez­voltare durabilă din ariile naturale pro­tejate, cu excepţia celor destinate administrării ariei naturale protejate, a celor destinate prevenirii unor ca­la­mităţi naturale şi a celor realizate în sco­pul asigurării securităţii na­ţio­na­le".

"Eu am făcut câteva propuneri legate de modificările aduse Ordonanţei 57/2007 de care s-a ţinut cont, cu privire la unele definiţii, însă au făcut şi nişte măgării. De exemplu, peşterile de Clasa A nu mai au o valoare excepţională, ceea ce nu este în regulă. Modificările aduse demonstrează că există o presiune politică îngrozitoare. De ce vor să construiască neapărat în ariile naturale protejate şi nu fac investiţii în alţi munţi, care sunt mult mai accesibili, iar investiţiile ar fi mai mici?", ne-a explicat Cristian Goran, preşedintele Consiliului Ştiinţific al Parcului Natural Bucegi (PNB).

Ariile protejate vor fi distruse de construcţii
"În prezent ariile naturale protejate nu beneficiază de nici un fel de sprijin din partea statului român, în condiţiile în care acestea reprezintă cea mai valoroasă parte a patrimoniului natural naţional al ţării, România fiind ţara Uniunii Europene cu cea mai bogată şi valoroasă biodiversitate", ne-a declarat Florin Stoican, preşedintele asociaţiei pentru protecţia mediului Kogayon. Noua lege permite derularea în zone protejate de legislaţia europeană a unor "activităţi de construcţii/investiţii, cu avizul administratorilor ariilor naturale protejate pentru fiecare obiectiv în parte, conforme planurilor de urbanism legal aprobate", potrivit articolului 22, alineatul 11, litera h. "Această modificare este inadmisibilă, este contrar scopului parcurilor naturale", a spus Florin Stoican.
"Solicitarea situaţiei juridice a terenurilor la înfiinţarea ariilor na­turale protejate este nejustificată deoarece nu există un cadastru clar al terenurilor agricole şi forestiere, precum şi existenţa nenumăratelor litigii cu privire la dreptul de pro­prietate", a spus Florin Stoicescu. "Modificările aduse Art. 18 alin. (1) lit. b) lasă posibilitatea oricui, inclusiv unor societăţi comerciale lipsite de experienţă în domeniu şi al căror scop este obţinerea profitului să ajungă custode/administrator al ariilor naturale protejate", a spus Florin Stoicescu.