Locul unde mielul piere în două limbi

În alţi ani, bacul ce trece de la Călăraşi la Ostrov răsuna de zbierătele de miei şi cu trei săptămâni înainte de Paşti. Treceau bulgarii din Silistra cu maşinile goale, adunau miei din ţară şi se întorceau cu ei la abatorul din oraş. Anul acesta, pentru că Paştele pică atât de timpuriu, iar mieii n-au avut timp să crească, transporturile s-au subţiat. Ajutaţi de poziţia strategică, ciobanii din Ostrov, Constanţa, nu se tem că rămân fără clienţi: doar vând miei pe ambele maluri ale Dunării.

La Ostrov miroase a Dunăre şi a usuc de oaie. Satul aruncat dincolo de Dunăre numără în jur de 12 crescători de oi şi vreo 5.000 de capete de ovine. Mulţi dintre patroni au deja turmele văduvite de miei, dar sunt secretoşi când vine vorba să spună cine le-a cumpărat animalele. Fiecare s-a descurcat cum a putut, mai ales că cei de la Mekom, abatorul din Silistra, nu se mai înghesuie la mielul românesc. "Ori bulgarii au furat prea mult, ori românii n-au ştiut să fure", explică un cioban care şi-a găsit anul acesta singur clienţii.

DE LA MIEL LA "AGNE"
Bărbatul a fost norocos că oile lui au fătat mai devreme şi a putut să vândă marfa cu două săptămâni înainte de Paşte, nu aşa cum sunt obligaţi majoritatea ciobanilor din Ostrov, să aştepte până în Săptămâna Mare, ca să mai crească mieii. "În anii trecuţi, cei de la Mekom cumpărau majoritatea mieilor din zonă. Îi îngrăşau şi îi vindeau la italieni şi la arabi.

Şi la români", explică primarul Ostrovului, Niculae Dragomir, circuitul mielului pe malurile Dunării. Cu alte cuvinte, bulgarii veneau şi cumpărau miei româneşti, îi prelucrau în abatorul de la Silistra, apoi îi vindeau în România mai scump. "Anul acesta nu mai cumpărăm din România. E vorba de calitatea mieilor şi de criză", explică directorul comercial al Mekom, Georgi Valev.

Asta nu împiedică alţi întreprinzători bulgari să vină după marfă la Ostrov sau să treacă dubiţele cu bacul mergând la stâni chiar şi din nordul României. La punctul de frontieră de la Ostrov, comisarul Florin Lăpădat spune că anul acesta bulgarii au trecut mai târziu în România în căutarea de "agne", cum le zice la miei pe bulgăreşte, şi îi aşteaptă ca aproape de Paşti să treacă înapoi cu bacul. Faţă de alţi ani, însă, "e slabă mişcarea".

ÎNGRAŞĂ MIEII ÎN AJUN
La Ostrov, clienţii sunt fie de pe un mal al Dunării, fie de pe altul. Cei care au făcut deja tranzacţiile, şi-au dus turmele "pe baltă", pe insulele de pe lacul Bugeac. Georgică păzeşte încă oile pe islazul comunal din Ostrov. Lucrează la patron. Spune că are 18 ani, deşi n-are, şi se laudă că n-a pierdut nici o oaie de când e cioban. A mai lucrat la Căpitanu', un alt patron, timp de 3 ani. Primeşte 2 milioane jumate pe lună şi are grijă de în jur de 80 de oi. "N-a vândut încă stăpânul mieii.

Sunt prea cruzi şi mici. Bine e că mulg oile doar o dată pe zi, până vin maşinile să le ia mieii, că trebuie să crească repede", explică Georgică. Zice că sunt aşteptaţi şi clienţi români, şi bulgari. Bani să dea.

Ceva mai departe de turma lui Georgică este turma lu' Aramitu. Nicoleta Aramitu, soţia straşnică şi "sergentul în casă", cum îi place să spună, e îngrijorată că anul acesta n-o să-i ia nimeni mieii. "Sunt mici. Pisici. Le mai iei şi pielea, nu mai rămâne nimic. Anul trecut am muls oile până în septembrie, că nu m-am gândit că vine Paştele aşa în iarnă", explică femeia, cu ochii la Ionel, bărbatul ei care păzeşte animalele.

Aşa că n-are ce face: speră să îngraşe mielul în ajun şi să vină şi la ea clienţi. Are câteva contacte cu nişte machedoni de la Constanţa, pe care i-a mai servit şi în alţi ani. Singura speranţă a femeii rămâne Paştele ţigănesc din aprilie, când mieii vor fi numai buni de tăiat.