Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept

Jurnalul WEBCAM LIVE ROMÂNIA

Ştiri

Editoriale

Special

Bani şi afaceri

Externe

Cultură

România Inteligentă

Sport

Viaţa Sănătoasă

Timp Liber

Jurnalul.ro › Special › Lovituri de gratie

Lovituri de gratie

13 Sep 2004 • 00:00

2.749 Bilantul celui mai sangeros atentat: 11 septembrie 2001, Statele Unite ale Americii

329 Bilantul celei mai sangeroase luari de ostatici: 3 septembrie 2004, Osetia de Nord

ANA ILIE

Ne inconjoara oriunde privim. Ne urmareste in vacanta in Turcia si Indonezia, se urca impreuna cu noi in avion, ne omoara copiii la scoala, ne pandeste de dupa orice colt, fiecare masina poate fi o bomba. Nici daca vrei sa scapi de cotidian si sa deschizi ziarul sau televizorul, tot nu scapi de el. Terorismul e pretutindeni. Termenii altadata folositi rarisim, precum "atac", "atentat", "kamikaze", "bomba artizanala", abia acum si-au revelat adevarata substanta si sunt rostiti cu o deplina intelegere. Si atitudinea in fata terorii ni s-a schimbat. Pana acum era un fenomen care avea loc in alta parte a lumii, care nu ne putea atinge. Acum, cand posibilitatea ca fiecare dintre noi sa fie urmatorul lovit, schilodit, insangerat sau omorat de explozia unei bombe puse de un terorist cu care nu avem nimic de impartit, teroarea ne cuprinde incet, insinuant, parsiv. Nu avem decat doua reactii posibile, dar o milionime de nuante intre ele. Putem fie sa ne inchinam in fata terorii, sa cedam orice pentru a scapa nevatamati, fie, dimpotriva, putem sa punem mana pe arme si sa mergem dupa cei care ne-au ucis copiii. Pacifistii vor spune ca terorii nu ii raspunzi cu teroare: nu poate genera decat mai mult haos. S-a vazut in crizele de la Moscova si de la Beslan. Cu toate acestea, nici avand o atitudine diferita nu merge. Fanaticii nu vor decat sa moara luand cat mai multi cu ei. Americanii au simtit-o pe propria piele si o mai simt inca zilnic, in Irak. Restul lumii spera ca mai poate fi gasita o solutie.

11/3

Spaniolii au fost loviti de o serie de atentate fara precedent, care au facut 191 de morti, in garile din Madrid.

La 11 martie, o serie de patru explozii asurzitoare a zguduit, la o ora de varf, trei gari din capitala spaniola Madrid si a provocat moartea a 191 de persoane - printre care se aflau mai multi romani - si ranirea a peste 600 de persoane. Infaptuite de teroristi de origine marocana, care au legaturi cu temuta organizatie al-Qaeda, cu doar patru zile inainte de alegerile legislative, deflagratiile din garile madrilene au fost cele mai mari, ca amploare si numar de victime, din istoria atentatelor din Spania.

Exploziile s-au declansat la gara Atocha la ora 6:30. Gara deserveste metroul si trenurile de oras, se afla chiar in inima Madridului si este una din cele mai aglomerate, fiind invadata zilnic de mii de navetisti. Madrilenii care au scapat cu viata din infernul deflagratiilor isi amintesc scene de cosmar. "Am vazut oameni cu sangele curgand intruna, oameni prabusiti la pamant", povesteste Juani Fernandez, un functionar public care a vazut cum au explodat primele bombe intr-un tren tras la peron. Simultan, alte doua gari din Madrid folosite de navetisti, El Pozo si Santa Eugenia, au fost lovite de explozii puternice. Puterea deflagratiei a zdrobit vagoanele de tren ca si cum ar fi fost cutii de conserve, iar oamenii prinsi inauntru nu au avut nici o sansa. Daca la inceput autoritatile de la Madrid au insistat ca este vorba despre o operatiune a organizatiei ETA, o ancheta indelungata a dovedit ca al-Qaeda a dat, de fapt, cea mai grea lovitura din istoria Spaniei. (Ana Ilie)

5/9

Gheara terorismului a lovit si cea mai importanta competitie sportiva in timpul Olimpiadei MÃ¼nchen 1972.

Dupa zece zile de spectacol total in ceea ce parea a fi cea mai frumoasa editie a Jocurilor Olimpice, pe 5 septembrie 1972, o lume intreaga afla consternata de drama care tocmai se intamplase in capitala Bavariei. Sangerosul atentat al gruparii palestiniene "Septembrie negru" avea sa se termine intr-o baie de sange. Povestea incepea cu cateva luni mai devreme, cu un atac partial esuat pe Aeroportul is-raelian Lod, cand mai multi teroristi ai gruparii au fost capturati de fortele de ordine. Planuind eliberarea camarazilor inchisi, teroristul Abu Daoud a introdus, din timp, arme in Republica Federala Germana cu cateva luni inainte de inceperea jocurilor olimpice, planuind un atac. In noaptea de 5 septembrie, opt atacatori cu fetele acoperite cu masti de schi au luat cu asalt cladirea din satul olimpic, in care stateau mai multi sportivi israelieni, si au luat 11 ostatici. Ajunsi sub escorta pe un aeroport din afara orasului, teroristii au cerut Guvernului israelian eliberarea a trei dintre teroristii capturati in timpul atentatului de la Aeroportul Lod. Guvernul israelian a refuzat, iar teroristii au deschis focul speriati de apropierea fortelor germane. Politistii au tras, incercand sa elibereze ostaticii si totul s-a transformat intr-o uriasa baie de sange. Presedintele CIO, Avery Brundage, a spus ca "Jocurile trebuie sa continue", in incercarea de a demonstra lumii ca olimpismul nu se teme de amenintarea terorista. (Alexandru Nastase)

12/10

O vacanta de vis s-a transformat intr-un cosmar pentru turistii aflati in octombrie 2002 pe insula indoneziana Bali.

In noaptea de 12 octombrie, 202 persoane, majoritatea australieni, americani, francezi, britanici, au murit carbonizate in urma unei explozii extrem de puternice, intr-una dintre zonele cele mai frecventate de straini. Tintele au fost un club de noapte si un restaurant din Bali, nu departe de plaja. Supravietuitorii au descris scene desprinse parca din filmele de groaza: trupuri carbonizate, oameni decapitati, raniti care incercau, arsi si plini de sange, sa isi gaseasca scaparea. "Toata lumea tipa iar peste tot in jur erau numai cadavre. Cineva m-a intrebat daca nu cumva s-a prabusit un avion", a relatat unul dintre martori.

Organizatia terorista responsabila de acest atac, la acea vreme, cel mai grav de dupa 11 septembrie 2001, a fost Jemaah Islamiah, o grupare musulmana ale carei interese nu sunt straine, dupa cum s-a dovedit, de cele ale Al-Qaeda. Explozia bombei de mare putere, amplasate de unul dintre militanti, a provocat un crater adanc de aproape doi metri. In aceeasi seara, sediul consulatului american a fost tinta unui atentat, care insa nu a facut victime. (Irina Cristea)

21/12

Data de 11 septembrie a intrat in istorie drept ziua celui mai sangeros atentat, dar teroarea isi facuse deja loc.

La 21 decembrie 1988, teroristii au lovit un avion Boeing 747 care transporta 258 de pasageri. Oamenii se imbarcasera la Londra cu destinatia New York. Cei mai multi erau cetateni americani, nerabdatori sa se intoarca acasa pentru sarbatorile de iarna. Calatoria, care trebuia sa dureze maximum opt ore, s-a incheiat insa dupa nici 40 de minute, in ceea ce martorii oculari au descris drept "o ploaie de foc". "S-a auzit o explozie teribila care a luminat tot cerul, dupa care a inceput, practic, sa ploua cu foc, era ca un foc lichid", relata, pe-atunci, un martor. Avionul s-a prabusit in apropiere de orasul Lockerbie, la un pas de Scotia. Dintre pasageri si membrii echipajului n-a mai ramas mare lucru. Au cazut victime si 11 oameni care au avut ghinionul sa se afle in zona. Au murit striviti sau sfartecati de resturile avionului, care cadeau la sol cu viteza de la o inaltime de peste 9.000 de metri. Ramasitele carbonizate ale aeronavei s-au raspandit pe o suprafata de sute de kilometri patrati, provocand un impact de 1,6 grade pe scara Richter. Anchetatorii au stabilit ca la originea exploziei s-a aflat o bomba ascunsa in compartimentul pentru bagaje. Doi barbati acuzati ca ar fi agenti speciali libieni au fost trimisi in judecata pentru dezastrul de la Lockerbie, dar numai unul dintre ei, Abdelbaset ali Mohmed al-Megrahi, a fost gasit vinovat. Tribunalul l-a condamnat la inchisoare pe viata. (Irina Cristea)

11/9

Haos. Groaza. 2.749 de morti. Zeci de mii de raniti. Bilanturi definitive abia dupa un an.

Acestea sunt doar cateva dintre elementele care au caracterizat acea zi de 11 septembrie 2001, cand America si aliatii sai au fost aruncati intr-o stare de confuzie si teama fara precedent. Contextul acelei zile de groaza inca este astazi neclar. Multe intrebari au ramas fara raspuns.

Teroarea s-a instalat intr-o dimineata de marti, cand patru avioane cu sute de pasageri la bord au fost deturnate. La ora 08:48 (15:48 in Romania), un avion civil a lovit Turnul de nord al World Trade Center din New York. La 09:06, un al doilea avion s-a infipt in Turnul de sud al WTC. Abia dupa circa 30 de minute, autoritatea portuara din oras a solicitat inchiderea imediata a podurilor si tunelurilor din New York. La 09:43, un al treilea avion se prabuseste peste o aripa a Pentagonului, declansand un incendiu de proportii. Dupa doua minute, responsabilii Casei Albe incep sa evacueze cladirea pentru ca existau semnale ca cel de-al patrulea avion deturnat de teroristi avea drept tinta resedinta presedintelui american. La 10:05, Turnul de sud s-a prabusit sub privirile ingrozite ale martorilor. Oameni sfartecati, cu hainele rupte sau goi, disperati si tematori au fost vazuti sarind de la etajele superioare ale celui de-al doilea turn. La 10:10, cel de-al patrulea avion a cazut pe un teren la sud-est de Pittsburg, in statul Pennsylvania. Dupa 20 de minute, se prabuseste si Turnul de nord al WTC. Asa s-au schimbat vietile noastre. In ciuda masurilor de securitate si a strategiilor antitero impuse de America, Europei Occidentale ii este astazi teama de propria-i libertate. (Anca Aldea)

23/10

Luarea de ostatici de la teatrul din Moscova din 2002 a fost considerata, pana acum, cea mai grea lovitura data Rusiei.

La mai bine de un an si jumatate de la tragedia din teatrul moscovit Dubrovka, multe intrebari raman fara raspuns pentru rudele si prietenii celor 120 de iubitori ai teatrului care au murit nevinovati, prinsi in lupta dintre separatistii ceceni si Putin, un presedinte care nu vrea sa cedeze in fata terorismului.

Intr-o seara friguroasa de octombrie, la ora locala 21:00, cam 40 de barbati si femei inarmati cu pusti si centuri cu explozibil au preluat controlul asupra unei sali de teatru din sud-vestul Moscovei, pe scena careia se desfasura o comedie muzicala, piesa "Nord-Ost" (n.r. - Nord-Est). Inauntru se aflau mai bine de 700 de barbati, copii, femei. Comandoul, condus de Movsar Baraiev, nepotul temutului comandant cecen Arbi Baraiev, a minat intreaga cladire si a amenintat ca o va face sa sara in aer daca fortele de ordine vor incerca sa intre. Cecenii i-au cerut presedintelui Vladimir Putin ca in schimbul vietii ostaticilor, sa dispuna retragerea trupelor ruse din Cecenia. In primele ore de la inceputul crizei au fost eliberate 150 de persoane, printre care copii, georgieni si cetateni straini. A doua zi insa, dupa cateva ore de negocieri conduse de doctorul pediatru Leonid Rosal, cecenii au renuntat la dialog si au anuntat ca vor incepe sa execute ostaticii. Toata lumea astepta cu sufletul la gura o reactie din partea lui Putin, dar acesta pastra o tacere absoluta.

Dupa aproape trei zile de privatiuni, salvarea ostaticilor a venit intr-un mod de-a dreptul dramatic. Teatrul a fost luat cu asalt, in zori, de trupele antiteroriste Spetsnaz, care mai intai au introdus in sistemul de ventilatie al teatrului un gaz a carui identitate a ramas mult timp ascunsa publicului. Cand fortele ruse au dat buzna in teatru, teroristii si ostaticii erau cufundati intr-un somn paralizant. Femeile teroriste au fost anihilate in somn, la fel ca si majoritatea teroristilor, care nu au opus decat o rezistenta limitata. Din pacate, gazul paralizant, un compus pe baza de opiu, este responsabil de moartea a 120 de ostatici. (Ana Ilie)

3/9

Peste aproape doi ani, rusii si-au numarat mortii cu sutele dupa ce un comando a luat ostatici 1.300 de copii si adulti in Beslan.

Criza celor peste 1.300 de persoane, copii si adulti, tinuti ostatici intr-o scoala din Osetia de Nord de catre un comando de teroristi ceceni, a avut un sfarsit dramatic. Presedintele Putin a pastrat aceeasi tacere apasatoare ca si cazul luarii de ostatici de la teatrul din Moscova, iar scenariul de care se temea toata lumea s-a repetat. Fortele antiteroriste au intrat in forta in scoala, intr-o incercare disperata de a salva copiii care de doua zile nu mai primisera apa si mancare. De data aceasta, a fost un macel de neinchipuit. La sfarsit nu era casa din Beslan care sa nu fi pierdut pe cineva drag. Bilantul: peste 300 de de morti (desi unele rapoarte neoficiale vorbesc despre mai mult de 600) si 200 de disparuti. Numarul inocentilor ucisi in mijlocul luptelor a fost atat de mare incat la Beslan s-a sapat un cimitir nou. (Ana Ilie)