x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Lucreţia Ciobanu: Doamna munţilor

0
Autor: Carmen Anghel Luminita Ciobanu 04 Apr 2008 - 00:00
Lucreţia Ciobanu: Doamna munţilor


S-a născut pe meleaguri tran­sil­vănene într-un sat păs­to­resc. Topârcea. O zonă miri­fică din apropierea Sibiului. De mică a fost fascinată de doinele cântate cu patos din fluier de oierii care-şi mânau turmele peste văi şi dealuri.

S-a născut pe meleaguri tran­sil­vănene într-un sat păs­to­resc. Topârcea. O zonă miri­fică din apropierea Sibiului. De mică a fost fascinată de doinele cântate cu patos din fluier de oierii care-şi mânau turmele peste văi şi dealuri.

I-a plăcut dintotdeauna muzica. Dar, cum radioul nu “ajunsese‘‘ în statul în care a copilărit, singurii muzicanţi pe care îi asculta erau lăutarii din Topârcea natală. “Unde m-am născut eu, nu erau radiouri. Mama, Ana se numea, tare duios cânta. Tatei, Ion Arcaşu, îi plăcea foarte mult muzica‘‘, îşi aminteşte Lucreţia Ciobanu.

Când s-a despărţit de localitatea na­­tală avea doar 14 ani. “Sora mea mai ma­re era aici, la Bucureşti, că­să­to­ri­tă cu Şudi, Ion Stănescu. Am venit şi eu la liceul Domniţa Bălaşa Brân­co­­­veanu. Îmi plăcea foarte mult mu­zi­ca‘‘, îşi aminteşte îndrăgita interpretă.

 

CANŢONETE. Prin vocea radioului a descoperit canţonetele italienilor. A fascinat-o această mu­zică, nouă. Anii au trecut, iar pa­siunea pentru cântec s-a accentuat. “Prin 1953 lo­cu­iam cu soţul în apropiere de Podul Iz­vor, când am văzut un afiş: «Fes­tiva­lul Mondial al Tineretului şi Stu­den­ţilor va avea loc...» Şi i-am zis so­ţului meu: «Să ştii că eu le iau niş­te bani ăstora!» Dar trebuia să duc o hârtie de la că­mi­nul cultural unde am activat. În car­tier era un cămin cul­tural: «Ion Creangă». Acolo era un băieţel de cla­sa a opta, la pian. Am interpretat «De ce nu-mi vii» de Emi­nescu: «Vezi, rân­dunelele se duc...» şi mi-a dat o hâr­tie de colaborare... Apoi, la concurs, am cântat două strofe dintr-o doi­nă. Pentru că mai mult nu ştiam. Şi mi-au dat menţiune pe ţară, pentru cele două strofe. Aveam 29-30 de ani. O aveam pe Rodica, singurul co­pil. Nu ştiu prin intermediul cui am ajuns la corul marelui dirijor Gheor­ghe Danga. Am învăţat încă două strofe din doină şi, cu orchestra semisimfonică a lui Gheorghe Danga, cân­tam cu cei de la cor: «Uite, bade-n, ochii mei», aşa se numea doina‘‘.

 

DEBUT. “Într-o zi, luam cafe­lu­ţa la Capşa, la prânz. Acolo erau nu­mai artişti: Petre Gusti, Şte­fănescu Goan­gă, Maria Tănase, Aida Moga, La­vinia Slăveanu, Radu Zaharescu... Eu, cu diploma luată, menţiune pe ţară... Într-o zi, bietul Gusti a zis: «Ştii ce? Mâine să te prezinţi la gară, să pleci la Valea Călugărească. Vei mer­ge cu Ioana Radu şi cu Ion Lui­can». Am ajuns la Valea Că­lu­gărească. În orchestră era numai o vioară cu care ne acompania nepotul lui Grigoraş Dinicu, un băiat vârstnic, grăsuţ. Eu cântam în des­chi­dere, am avut mari emoţii. Ioana mi-a spus: «Auzi, ai cântat doina asta, dar... ai avut nişte ezitări, aşa...» M-a sfătuit să merg să cânt în­tr-un cor să mă obişnuiesc cu scena.

 

ROMANŢĂ. “Când cântam la Circul Franzinni, a pus ochii Maria Tănase pe mine, la îndemnul lui Conu Clery, cum îi spunea ea lui bărbat-său, să mă arunce în Revista ’58 care era la «Savoy», pentru că Ioana Radu era într-o formă splendidă de romanţe şi dorea să-i aducă o rivală, un cui. Dar Ioana era regină la romanţă. Însă Maria, nimic! S-a dus la unul, Pârâianu, care i-a spus că nu poate tăia din Revistă... Maria şi Ioana erau rivale, s-au împăcat târziu, abia când s-au îmbolnăvit amândouă‘‘, îşi aminteşte Lucreţia Ciobanu.

 

REPERTORIU. Ca să ajungă simbolul de astăzi, Lucreţia Ciobanu a trebuit să-şi creeze propriul repertoriu. “Am avut divergenţe cu Ioana Radu. Îmi plăcea tare mult «De la moară pân’ la gară», iar ea îmi zice: «Să nu te prind că mai cânţi cântecele mele că nu’ş ce-ţi fac. Să-ţi cânţi cântecele tale!» A sunat-o pe sora sa care a dojenit-o: «Auzi, dar tu de ce nu cânţi ca pe la noi? De ce cânţi muzică de restaurant?...».‘‘ Povaţa surorii sale a determinat-o să meargă pe plaiurile natale, să-şi formeze propriul repertoriu. “Mergeam cu un magnetofon şi culegeam de la muzicanţi, dar numai ardeleni, numai bănăţeni... M-am inspirat din ceea ce era apropiat de noi, cei de la Mărginimea Sibiului, fiindcă ăştia au creat fără lăutari, fără influenţe lăutăreşti. Toată ziua erau cu fluieru-n gură: prin munţi, pe dealuri, prin văi, prin păduri... Am cules o serie întreagă de piese, de viaţă lungă, mi-a plăcut să cânt foarte mult natura, şi bine am făcut‘‘, spune interpreta.

 

Melodii jieneşti din zona Transilvaniei

Maria Tănase şi Lucreţia Cio­banu au deschis prima emisiune di­fuzată de Televiziunea Ro­mână. Cât despre apariţiile dom­niei sale la emisiunile folclo­rice... nimeni nu le mai ştie nu­mărul. Îndrăgita interpretă iu­beşte doinele ardeleneşti, pe care le-a moştenit de la străbuni. Dacă în zona sudică durerea era cân­tată prin baladele vechi, în Ardeal erau doinele de jale, cântece foar­te triste. Lucreţia Ciobanu are însă o mâhnire: faptul că doinele nu mai sunt la fel de difuzate şi rămân în arhivă. Pe CD-ul care în­so­ţeşte Ediţia de Colecţie dedica­tă interpretei luni, 7 aprilie, veţi regăsi 22 de nestemate folclorice din zona Transilvaniei. Melodii populare jieneşti interpretate in­con­fundabil de Lucreţia Ciobanu, dar şi învârtite din zona Sibiului, cunoscute şi preţuite de iubitorii de folclor: “Pleacă oile la munte‘‘, “Codrule, bătrânule‘‘, “Ri­dică-te negură‘‘, “Cine n-are dor pe vale‘‘, “Ia uitaţi-vă feciori‘‘, “Vino, iute, dorule‘‘, “Iar se duc mioarele‘‘, “Mi s-a dus bădiţa, dus‘‘.

 

Dăruire

“Printre cei mai renumiţi clasici ai genului ca: Rodica Bujor, Maria Tănase, Maria Lătăreţu, Ion Luican, Emil Gavriş, Alexandru Grozuţă, am apărut şi eu, în glumă spus, ca o cometă. Erau puţini cântăreţi la acea vreme şi pot spune că eram cea mai tânără între cei vârstnici, ajungând azi la 83 de ani cea mai vârstnică între tineri şi încă cu prezenţă scenică‘‘, spune Lucreţia Ciobanu.

 

Forţă

“Am cântat cu Emil Gavriş patru ore, zeci de concerte în ţară fără microfon. Când am ajuns la Baia Mare şi mi-au pus microfonul în faţă, n-am mai ştiut să cânt. Orchestra mă «căuta». Nu eram obiş­nui­tă, pentru că eu cântasem în mijlocul orchestrei, doar eu, cu pieptul meu sănătos, fără microfon”

 

Turnee

“Am cunoscut ţara întreagă... N-a rămas nimic necolindat... Cu valiza-n mână şi... drumul la gară. Toate trenurile le ştiam. De cele mai multe ori mer­geam cu maşină de la IRTA. Erau închiriate toate vechiturile. Dormeau satele liniştite şi noi împingeam de ele vară, iarnă... Dar totul mer­gea strună, că eram tineri‘‘

Lucreţia Ciobanu

Succes

“Am făcut turnee ani în şir cu Ana Pacatiuş şi Achim Ni­ca; n-am văzut atâtea săli pli­ne de când m-a făcut ma­ma! Când nu mai puteau sta în sa­lă, în picioare, se urcau pe per­vazul geamurilor şi se ţi­neau de foraibărele din me­tal, ca să vadă să audă un crâm­­­pei de doină, de la A­chim Nica, de la Ani, de la mine‘‘

Lucreţia Ciobanu

Citeşte mai multe despre:   special,   maria ,   ciobanu,   lucretia,   lucreţia ciobanu,   lucre

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cîțu, trimis să muște mâna care i-a semnat contracte

Cîțu, trimis să muște mâna care i-a semnat contracte
Galerie Foto Florin Vasile Cîțu, noul prim-ministru desemnat de Klaus Iohannis ca să formeze un nou Guvern, a fondat, alături de Daniel Daianu și de fostul ministru tehnocrat al Muncii Dragoș Pîslaru celebra companie GEA...

Klaus Iohannis, responsabil de jumătate dintre conflictele constituționale

Klaus Iohannis, responsabil de jumătate dintre conflictele constituționale
Începând cu anul 2015, imediat după preluarea de către Klaus Werner Iohannis a primului său mandat de președinte al României, Curtea Constituțională a fost pusă într-o situație fără precedent, până la...

„Ochii se simt bine dacă sunt solicitaţi la capacitate maximă”

„Ochii se simt bine dacă sunt solicitaţi la capacitate maximă”
În privinţa ochilor, în populaţie circulă versul acela din poezia lui Topârceanu: „Lung prilej de vorbe şi de ipoteze”. Multe ziceri în popor despre ochi sunt neclare, încercăm să limpezim o serie de...

Statul român, creditor la firma lui Mircea Băsescu, complet dezinteresat de prețul de vânzare a bunurilor datornicului

Statul român, creditor la firma lui Mircea Băsescu, complet dezinteresat de prețul de vânzare a bunurilor datornicului
Galerie Foto Ghinion pentru Mircea Băsescu, în legătură cu cea de-a doua companie pe care o patronează și care se află, în prezent, în procedura falimentului. Propunerea lichidatorului judiciar al SC MB Consult Company SRL C...

Cum au “spălat-o pe “zeița anticorupție” procurorii lui Nicolae Solomon. CSM susține, într-un document oficial, că Laura Kovesi nu a semnat protocolul cu SRI din 2009. Actul arată că da

Cum au “spălat-o pe “zeița anticorupție” procurorii lui Nicolae Solomon. CSM susține, într-un document oficial, că Laura Kovesi nu a semnat protocolul cu SRI din 2009. Actul arată că da
Galerie Foto Într-un mod scandalos, Secția de Procurori de la CSM notează, într-un document oficial, faptul că fostul procuror general al României, Laura Codruța Kovesi, nu și-a asumat, prin semnătură, protocolul secret...

Salariul, primele, diurnele și bonificațiile încasate de fratele Laurei Kovesi de la Transgaz, trecute la secret

Salariul, primele, diurnele și bonificațiile încasate de fratele Laurei Kovesi de la Transgaz, trecute la secret
Galerie Foto Odată cu mutarea, cu arme și bagaje, a fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, la Luxemburg, în calitatea ei de procuror general al Parchetului European, și familia acesteia de la Mediaș a făcut două mișcări...

Klaus Iohannis se contrazice pe el însuși și numește în funcții pe procurorii-șefi respinși de CSM

Klaus Iohannis se contrazice pe el însuși și numește în funcții pe procurorii-șefi respinși de CSM
Galerie Foto Președintele Klaus Iohannis acționează identic cu Traian Băsescu în privința numirii șefilor marilor Parchete și, în ciuda avizului negativ al CSM, a semnat, ieri, decretul de numire în funcția de procuror...

Dr. Iosif Niculescu: Menopauza, o perioadă a vieții în care femeile au mare nevoie de ajutor

Dr. Iosif Niculescu: Menopauza, o perioadă a vieții în care femeile au mare nevoie de ajutor
La femei, în general, afecţiunile cardiace apar cu 5-7 ani mai târziu decât la bărbați, iar acest avantaj se datorează efectului protector al estrogenilor, hormonii sexuali feminini având şi funcție de...

Chirițoiu și-a angajat partenerii de afaceri ca să apere concurența

Chirițoiu și-a angajat partenerii de afaceri ca să apere concurența
Galerie Foto Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, și-a adus în subordinea sa, la instituția publică pe care o conduce, familia de prieteni, alături de care deține atât proprietăți imobiliare, dar...

„Vezica biliară este o «grenadă» pe care fiecare o poartă în raniţă”

„Vezica biliară este o «grenadă» pe care fiecare o poartă în raniţă”
Îndepărtarea vezicii biliare este o operaţie des întâlnită, deoarece medicamentele pentru dizolvarea calculilor nu sunt eficiente. Se discută multe despre această intervenţie, astfel că propunem limpezirea...

Jaf bugetar: o instituție a dat prime de 10.000 lei/angajat

Jaf bugetar: o instituție a dat prime de 10.000 lei/angajat
Galerie Foto Cu doar câteva zile înainte ca Guvernul Orban să fie demis, de Parlament, prin moțiune de cenzură, în Monitorul Oficial a fost publicată o Ordonanță de Urgență prin care Executivul a modificat Legea...

Cum dai jos miniștri doar cu acuzația de plagiat

Cum dai jos miniștri doar cu acuzația de plagiat
Războiul plagiatelor nu a-nceput în România, în anul 2012, ci în țările din vestul Europei, apoi s-a extins. Urmărind evoluția cazurilor de acuzații de plagiat la nivel înalt, constatăm că toate au același...

Cum l-a scăpat imunitatea prezidențială pe Iohannis de un nou dosar privind casele de la Sibiu

Cum l-a scăpat imunitatea prezidențială pe Iohannis de un nou dosar privind casele de la Sibiu
Galerie Foto Președintele României, Klaus Iohannis, un autointitulat adversar al practicii de utilizare a legilor sau a procedurilor legale de către politicieni, pentru a se pune la adăpost de eventuale anchete, a beneficiat el...

Capii Parchetelor și strania coincidență a legăturilor de afaceri cu oameni politici

Capii Parchetelor și strania coincidență a legăturilor de afaceri cu oameni politici
Galerie Foto Giorgiana Hosu, unul dintre procurorii propuși de demisul ministru al Justiției Cătălin Predoiu pentru preluarea șefiei DIICOT, este legată, prin intermediul familiei sale, de afacerile unui cunoscut liberal. Mama,...

Migrenele durează până la 72 de ore şi îşi anunţă venirea

Migrenele durează până la 72 de ore şi îşi anunţă venirea
Lumea încă nu a tras hotarul, în sfera durerilor de cap, între migrene şi nevralgii. Profesor doctor Dorin Sarafoleanu ne lămureşte care sunt deosebirile dintre cele două afecţiuni frecvent...
Serviciul de email marketing furnizat de