x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Lumea copiilor de altădată

1
Autor: Vali Ivan 03 Iun 2007 - 00:00
Lumea copiilor de altădată
Vezi galeria foto


Vă mai amintiţi de Arici Pogonici, Cutezătorii şi Luminiţa? Dar de Haplea sau de Mac şi Cocofifi? Sunt revistele şi personajele care i-au fascinat pe copii in perioada comunistă.

Lumea copiilor de altădată trăieşte incă in biblioteca lui Dodo Niţă, preşedintele Asociaţiei Benzilor Desenate din Romănia. El are cea mai mare colecţie de literatură pentru copii din Romănia, care cuprinde peste 2.000 de albume şi reviste BD.

†Jurnalul Naţional: Cum şi cănd a debutat pasiunea dumneavoastră pentru benzi desenate?
Dodo Niţă: Practic de la vărsta de 5 ani am invăţat să citesc răsfoind cărţile de benzi desenate ale unei verişoare mai mari de la Slatina…



Vă mai amintiţi de Arici Pogonici, Cutezătorii şi Luminiţa? Dar de Haplea sau de Mac şi Cocofifi? Sunt revistele şi personajele care i-au fascinat pe copii in perioada comunistă.

Lumea copiilor de altădată trăieşte incă in biblioteca lui Dodo Niţă, preşedintele Asociaţiei Benzilor Desenate din Romănia. El are cea mai mare colecţie de literatură pentru copii din Romănia, care cuprinde peste 2.000 de albume şi reviste BD.

†Jurnalul Naţional: Cum şi cănd a debutat pasiunea dumneavoastră pentru benzi desenate?
Dodo Niţă: Practic de la vărsta de 5 ani am invăţat să citesc răsfoind cărţile de benzi desenate ale unei verişoare mai mari de la Slatina…

†Mai ţineţi minte care a fost prima bandă desenată pe care aţi citit-o?
Nu mai ştiu exact care dintre ele, dar era o carte din seria Aventurile lui Mac, desenată de Livia Rusz. Apoi, la şcoală, eram abonaţi obligatoriu la revistele Cutezătorii şi Luminiţa şi singurele lucruri pe care le citeam erau benzile desenate de pe ultima pagină. In clasa a V-a am găsit in bancă, uitată de vreun coleg mai mare, o revistă Pif Gadget. Mi-a plăcut extraordinar de mult şi atunci părinţii mei, care lucrau la poştă, mi-au promis, ca domnului Goe, că, dacă o să iau premiul I, o să mă aboneze la Pif. N-am să uit niciodată surpriza şi bucuria uriaşă cănd poştaşul a sunat la uşă şi mi-a adus prima revistă Pif Gadget, numărul 402, avănd ca gadget o ocarină. Cred că am citit la revistă vreo cinci-şase ore, cu dicţionarul in mănă, de-abia incepusem la şcoală cursul de limba franceză, şi l-am bătut la cap mai multă vreme pe profesorul de muzică să mă inveţe să cănt la ocarină.
Astfel, toată copilăria mi-a fost ritmată de primirea săptămănală a Pif-ului, iar cănd făceam prostii, cea mai mare pedeapsă era confiscarea - temporară, din fericire - a revistei de către părinţi.

†Şi aşa a inceput şi colecţia dumneavoastră de benzi desenate…
Din nefericire, la sfărşitul anului 1981, revista Pif Gadget nu a mai fost importată, deoarece Ceauşescu incepuse să-şi plătească datoriile şi presa străină a fost prima sacrificată. Eram insă deja la liceu şi, sub influenţa profesorului meu de romănă, scriitorul Nicolae Pirvulescu, am inceput să citesc foarte multă literatură şi chiar să scriu eu insumi căteva schiţe şi nuvele.

†Aţi abandonat banda desenată?
Din fericire, la facultate am inceput să frecventez un cenaclu literar, şi-acolo, precum şi in redacţia revistei studenţeşti Mesaj Comunist, unde colaboram ocazional, am avut şansa să intălnesc trei talentaţi creatori de benzi desenate, Viorel Pirligras, Marian Mirescu şi Valentin Iordache. Ei publicaseră deja lucrări de-ale lor in diverse reviste şi almanahuri - Anticipaţia, Ramuri - şi am fost foarte incăntat să intălnesc desenatori BD in carne şi oase. Impreună am organizat prima expoziţie BD din Craiova, cred că prin 1986, şi tot atunci am "editat" - semiclandestin, in sensul că nu cerusem voie la organele in drept - primul calendar BD-SF din Romănia.

†Deja vă experimentaţi calităţile de organizator şi animator.
Apoi am avut şansa să frecventez lectoratul francez de la Universitate, aşa cum povesteam mai sus, iar acolo lectoriţa, o franţuzoaică inimoasă, cănd a văzut că eu şi prietenii mei epuizaserăm toate albumele BD din bibliotecă, ne-a făcut cunoştinţă cu o altă franţuzoaică, Colette, şi ea mare devoratoare de BD. Colette avea o bibliotecă BD mai mare şi mai la zi decăt lectoratul şi la ea am avut acces la numeroase reviste de şi despre BD: Circus, A Suivre, PLG, Les Cahiers de la BD.

Festival la Constanţa

  1. †A venit schimbarea de regim din 1989…
Mai inainte de asta, in 1988, a apărut la Craiova, editată de Teatrul Liric şi redactată de Viorel Pirligras şi de ceilalţi prieteni numiţi mai sus, revista de SF şi BD Orion, difuzată la scară naţională, in 150.000 de exemplare. In paginile ei am susţinut rubrica despre BD, "Galaxiile Bidimensionale", unde am publicat mai multe articole despre BD-ul romănesc şi din străinătate. Tot aici a fost lansat şi un concurs naţional de benzi desenate, la care au trimis planşe căteva zeci de tineri creatori BD, dintre care mai mulţi aveau să publice liber după 1989. Aşa am organizat in noiembrie 1991, la Palatul Copiilor din Bucureşti, prima ediţie a Salonului Romănesc de BD, care a reunit vreo 30 de desenatori şi scenarişti din ţară. Invitat de onoare şi, in egală măsură, consilier al nostru, a fost Pierre Pascal, fost director al festivalelor BD de la Angouleme şi Grenoble.

†Care este povestea Salonului Romănesc al Benzii Desenate?
Asociaţia Bedefililor din Romănia organizează această manifestare in strănsă colaborare cu Alianţa Franceză din Romănia şi cu sprijinul punctual al Ambasadelor Franţei, Wallonie-Bruxelles, Elveţiei şi Canadei. La inceput salonul a fost itinerant in marile oraşe din Romănia, Bucureşti, Craiova, Constanţa, Braşov, Timişoara şi Oradea, dar cele mai bune condiţii de organizare fiind intrunite la Constanţa, ambiţia noastră, a organizatorilor, este in prezent de a transforma Constanţa in Angouleme-ul benzii desenate romăneşti.
Salonul reprezintă cea mai bună ocazie de intălnire a publicului amator de BD cu artiştii consacraţi ai domeniului, de lansare a noilor publicaţii BD şi are un pronunţat caracter francofon, prin participarea la manifestare a celor mai importanţi creatori din Franţa, Belgia, Quebec, Maroc, Zair, Senegal, dar şi Spania, Argentina, Ungaria, Bulgaria şi Republica Moldova. Peste 50 de artişti străini invitaţi la cele 17 ediţii, alături de 40 dintre cei mai cunoscuţi artişti BD romăni. Specificul salonului nostru, faţă de cele peste 200 de manifestări similare din Europa, este punerea in evidenţă a legăturilor care există intre Romănia şi francofonie prin intermediul benzilor desenate. De altfel, a doua limbă oficială a salonului, de-a lungul celor 17 ediţii, a fost franceza.

100 de autori romăni

†Aţi publicat mai multe cărţi despre BD.
Intr-adevăr, inainte de lucrările mele nimeni nu scrisese un rănd despre banda desenată romănească. Şi era un lucru nemeritat, au publicat BD in ţara noastră mari scriitori precum Nicolae Batzaria, Horia Aramă, Vladimir Colin, Iuliu Raţiu, caricaturişti celebri, Neagu Rădulescu, Marin Iorda, pictori cunoscuţi, Valentin Tănase, Albin Stănescu, iar autorii propriu-zişi au creat personaje care au făcut farmecul a numeroase generaţii de copii: Haplea, Soldatul Neaţa, Poetul Mazăre, Mac şi Cocofifi, Dim Dunăreanu, Miu-al-Florilor etc. Sunt foarte fericit că am putut publica in două ediţii Dicţionarul Benzii desenate din Romănia, unde am vorbit despre 100 de autori romăni şi 100 de autori străini publicaţi in Romănia intre 1893 şi 2005. Astfel, publicul bedefil din ţara noastră are la indemănă un instrument plăcut şi util pentru a afla aproape totul despre autorii lor preferaţi: Sandu Florea, Puiu Manu, N. Nobilescu, Radu Duldurescu, Burschi, dintre clasici sau Vali Ivan, Alexandru Ciubotariu, Bogdan Petry, Terente Şerban, stelele benzii desenate romăneşti contemporane.

†Sunteţi preşedintele Asociaţiei Bedefililor din Romănia. Cum definiţi termenul "bedefil", care nu există in DEX, şi cine face parte din asociaţie?
Bedefil este un neologism preluat din limba franceză, ca şi "columbofil", şi inseamnă "pasionat de benzi desenate". Din asociaţie fac parte creatori şi colecţionari de benzi desenate din mai multe oraşe ale ţării - şi chiar şi din Serbia - şi de profesii din cele mai variate: caricaturişti, profesori de franceză, arhitecţi, un inginer, un avocat, un ofiţer de poliţie, directorul unui muzeu arheologic din Moldova, chiar şi un fost primar al Constanţei. Preşedinte de onoare al Asociaţiei este Sandu Florea, un artist BD stabilit la New York şi care lucrează pentru Editura Marvel, cea mai mare editură de umor din lume. Impreună cu el decernăm anual Trofeele "Sandu Florea" celor mai talentaţi creatori BD din Romănia. De asemenea, am avut şansa să cunosc bedefili chiar şi in cadrul corpului diplomatic din ţara noastră. Astfel, anul trecut, la lansarea primelor albume Tintin traduse in romăneşte, ambasadorul Franţei, dl Hervé Bolot, exclama "Tonnerre de Bucarest, enfin Tintin en Roumanie!", şi mi-a mărturisit pasiunea sa de-o viaţă pentru acest personaj nemuritor. Iar doi diplomaţi, cărora salonul BD din Romănia le datorează extraordinar de mult, s-au dovedit a fi mari bedefili: Paul Laffont, delegatul general al Alianţei Franceze din Romănia intre 1991 şi 1997, şi Daniel Sotiaux, delegatul Wallonie-Bruxelles la Bucureşti din 2005. Amăndoi au contribuit decisiv la buna organizare a salonului BD şi, dincolo de colecţiile lor, Paul Laffont traduce benzi desenate din italiană in franceză, iar Daniel Sotiaux publică articole despre cea de-a noua artă in reviste din mai multe ţări.

†Apropo de Tintin, sunteţi autorul unui studiu in franceză care incearcă să demonstreze că Syldavia, o ţară inventată de Hergé, creatorul lui Tintin, ar fi inspirată de Romănia.
Intr-adevăr, am prezentat acest studiu la mai multe saloane BD din Franţa şi Belgia şi peste tot el s-a bucurat de interesul "tintinofililor". De altfel, am fost intervievat chiar de Agenţia France Presse cu privire la acest subiect şi au apărut articole despre teoria mea in lle Monde, La Libre Belgique, De Standaard etc. Anul acesta - anul centanarului naşterii lui Hergé - am editat o plachetă cu titlul "Tintin en Roumanie", unde am reluat toate argumentele in favoarea teoriei mele. Sunt foarte fericit că, in sfărşit, de anul trecut au inceput să fie editate in romăneşte albumele cu aventurile lui Tintin - există deja patru in librării - , iar editorul, un om de afaceri francez stabilit in Romănia, André Szakvary, a promis că le va edita pe toate 23, in ritm de patru-şase pe an.

†Dumneavoastră sunteti şi un adevărat "ambasador" al benzii desenate din Romănia in străinătate.
Incepănd cu 1993 am prezentat expoziţii despre BD-ul romănesc la numeroase festivaluri şi saloane BD din Europa. Practic, in fiecare an am participat la manifestări BD din Franţa, Belgia, Italia, Portugalia, Luxemburg, Maroc şi Ungaria, de cele mai multe ori impreună cu artişti BD consacraţi precum Valentin Tănase, Radu Marian, Vali Ivan, Marian Mirescu, Viorel Pirligras, Călin Stoicănescu, Adrian Barbu, Mircea Arapu (stabilit la Paris) şi Alexandru Ciubotariu. In ultimii doi ani am inceput să fim invitaţi şi de Centrele Culturale Romăneşti, precum cel de la Budapesta in 2006 sau de Ambasada Romăniei la Bruxelles, anul acesta in martie. Sperăm să colaborăm in continuare cu Ministerul de Externe, deoarece, intr-adevăr, banda desenată - ca mijloc de comunicare modern - poate fi un altfel de ambasador al culturii populare romăneşti.

†Sunteţi considerat de cei care vă cunosc drept cel mai mare colecţionar de BD din Romănia. In ce constă colecţia dumneavoastră?
Am inceput să colecţionez benzi desenate din 1977. Astăzi am peste 2.000 de albume, reviste, ziare şi fanzine BD din 34 de ţări de pe patru continente. Sunt măndru de colecţia mea de aproape 100 de volume de critică şi istorie BD in limba franceză. Şi mai măndru sunt de cele 150 de albume şi cărţi BD romăneşti - imi lipsesc doar cinci piese - editate in Romănia incepănd cu 1926. Cea mai veche piesă de colecţie pe care o am este un număr al revistei Albina din 1914. Mai am vreo 100 de figurine şi statuete BD şi peste 300 de afişe, serigrafii, litografii şi ex-libris BD. In fine, colecţionez şi timbre desenate de autori de BD sau cu personaje BD şi pot să vă spun că in lume sunt din ce in ce mai multe şi chiar există o publicaţie franco-belgiană consacrată lor, Philabulle. Imi doresc din toată inima ca această colecţie a mea să stea la baza infiinţării unui centru-me-diatecă al benzii desenate din Romănia.


Acasă la Livia Rusz

De mai multe ori cumpărasem de la Budapesta reviste cu BD sau cărţi ilustrate de Livia Rusz, in amintirea poveştilor desenate
de ea in Romănia. Cănd lucram la ediţia a II-a a Dicţionarului Benzii Desenate din Romănia, mi-a venit ideea să-i scriu pe adresa editurii Alexandra din Pecs, care ii publicase mai multe cărţi. După căteva săptămăni am primit o scrisoare şi aşa am ajuns acasă la Livia Rusz, o vilă cochetă, dintr-un cartier liniştit de la marginea Budapestei. Nostalgică, Livia Rusz işi decorase locuinţa cu amintiri romăneşti. Modestă, doar o masă mare de lucru, incărcată cu ustensilele necesare desenului şi picturii şi o lupă uriaşă, precum şi un cadru cu planşe originale din Căntăreţul vrăjitor indicau faptul că ne aflam in căminul celei mai importante creatoare de benzi desenate din Romănia! Livia Rusz s-a stabilit in Ungaria in ianuarie 1987, părăsind Clujul natal după 57 de ani. A rămas insă cea mai mare desenatoare de BD din Romănia.


Carte de vizită

Născut la Bucureşti in 1964, Dodo Niţă este un neobosit animator al benzii desenate din Romănia. Din 1988 pănă astăzi a publicat mai multe sute de articole despre BD in paginile a numeroase reviste şi ziare din Romănia, dar şi din Franţa, Belgia, Italia, Portugalia, Danemarca, Suedia şi Finlanda. Este autorul următoarelor cărţi consacrate celei de-a noua arte: "Istoria Benzii Desenate Romăneşti" (ed. SFVA, Craiova, 1992), "Dicţionarul Benzii Desenate din Romănia" (ed. Aius, Craiova, 1996, ediţia a doua la ed. MJM, Craiova, 2005), "Europa Benzilor Desenate" (ed. Pol Media, Bucuresti, 2001), "Tintin en Roumanie" (ed. MJM, Craiova, 2003, ediţia a doua in 2007), "Vărsta de aur a benzii desenate romăneşti" (ed. MJM, Craiova, 2004), precum şi al capitolului despre BD din Romănia din "BD GUIDE 2005 - Encyclopedie de la Bande Dessinée Internationale" (ed. Omnibus, Paris, 2004). Despre o parte din aceste lucrări au scris cronici şi articole Adrian Marino, Adrian Cioroianu, Ion Manolescu, Paul Cernat, Aurel Cărăşel, Daniel Nicolescu. De asemenea, a tradus mai multe benzi desenate de Juillard & Cothias, Morris, Turk & De Groot, Louis Cance.
In 1990, impreună cu mai mulţi prieteni pasionaţi de BD şi SF, Dodo Niţă fondează Asociaţia Bedefililor din Romănia, care, impreună cu Alianţa Franceză din Romănia şi mai multe ambasade, organizează Salonul Internaţional al Benzii Desenate din Romănia, a cărui a 17-a ediţie s-a derulat in luna mai la Muzeul de Artă din Constanţa.
Pentru contribuţia sa la promovarea francofoniei in Romănia, prin
intermediul benzilor desenate,
Dodo Niţă a primit in 2001 titlul de Cavaler al Ordinului "Les Palmes Academiques" (Franţa), iar in 2006 pe cel de Cavaler al Ordinului "Leopold al II-lea" (Belgia).


Scurtă istorie a BD-ului romănesc

  • 1893 - In paginele revistei Amicul Copiilor (editată intre 1891-1895 de B.P. Hasdeu) apare prima bandă desenată din Romănia, Modelul neascultător, desenată de Constantin Jiquidi.
  • 1922 - Apare Lumea Copiilor.
  • 1924 - Scriitorul şi omul politic Nicolae Batzaria (1874-1952) editează revista Dimineaţa Copiilor in paginile căreia publică aventurile celui mai celebru personaj BD romănesc, Haplea.
  • 1925 - Apare primul număr al revistei Universul Copiilor, cea mai citită şi cea mai longevivă revistă pentru copii din perioada interbelică.
  • 1926 - Apare revista Lumina Copiilor.
  • 1938 - Dimineaţa Copiilor este desfiinţată de cenzura regală (fiind editată de ziarul de stănga Dimineaţa). Apare Curentul pentru copii şi tineret.
  • 1948 - In iunie se decretează naţionalizarea industriei romăneşti. Universul Copiilor, Ziarul Copiilor, Curentul pentru copii şi tineret, Covorul Fermecat sunt desfiinţate. Apar reviste editate de stat precum Licurici (care işi schimbă numele in Cravata Roşie in 1951) şi Luminiţa.
  • 1956 - Este editată revista Arici Pogonici unde, pănă in 1980, vor apărea numeroase şi deosebite benzi desenate, ce vor marca intregi generaţii de copii.
  • 1967 - Este un an foarte important deoarece acum debutează - in Arici Pogonici - Mac şi Cocofifi, desene de Livia Rusz pe scenarii de Lucia Olteanu. In octombrie Cravata Roşie este inlocuită de revista Cutezătorii.
  • 1980 - Revista Şoimii Patriei inlocuieşte Arici Pogonici.
  • 1982 - Revista Luceafărul editeză un supliment pentru copii, Luceafărul Copiilor.
  • 1985 - In Almanahul Copiilor debutează cu BD graficianul Vasile Olac, care adaptează in
  • benzi desenate texte ale unor scriitori precum Fănuş Neagu, George Bălăiţă, Eugen Barbu etc.
  • 1989 - Apare a doua şi ultima ediţie a almanahului Vacanţa Cutezătorilor.
  • 1990 - După schimbarea de regim din decembrie ’89 revistele de stat Cutezătorii şi Luminiţa şi-au schimbat numele in Universul Copiilor şi Bucuria Copiilor.
  • 1993 Apare Mini-Azi, supliment BD pentru copii editat de ziarul Azi
  • 2003 - După ce publică din 1992 benzi desenate politi-comice in diverse publicaţii (Dreptatea, Romănia Liberă, Capital, TV-Mania), caricaturistul Vali Ivan se stabileşte la Jurnalul Naţional, unde demarează cea mai percutantă serie BD de acest fel din istoria BD romăneşti: Gorobeţii, o satiră acidă a regimului Iliescu/Năstase. Serialul va fi urmat de o pagină săptămănală ce continuă pănă astăzi, in care Vali Ivan disecă cu penelul actualitatea politică, mondenă şi sportivă a ţării.
  • 2005 - Egmont Romănia editează primul album BD realizat de un autor romăn: Cinci săptămăni in balon, bedeizare după Jules Verne de Vali Ivan.
  • 2006 - Din aprilie Jurnalul Naţional incepe să publice in fiecare duminică peripeţiile lui Clanţă, scrise şi desenate de Vali Ivan.
Citeşte mai multe despre:   special,   copiilor,   copii,   romania,   craiova,   precum,   inceput,   romăneşti,   vali,   desenate,   benzi,   benzii,   franceza,   revista,   reviste,   apare,   tintin,   rusz,   desenată,   livia,   livia rusz,   benzii desenate

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Firma din Ploieşti s-a împrumutat la bănci înainte de a plăti avionul privat pentru Jakarta

Firma din Ploieşti s-a împrumutat la bănci înainte de a plăti avionul privat pentru Jakarta
Galerie Foto Compania Conti SA Ploieşti, care a plătit, la cererea lui Sebastian Ghiţă, în aprilie 2011, mare parte din contravaloarea cursei aeriene a Ţiriac Air, pentru aducerea din Indonezia a lui Nicolae Popa, s-a...

Martin Sodomka, de la inginer, la scriitor de cărţi pentru copii

Martin Sodomka, de la inginer, la scriitor de cărţi pentru copii
Oare cum se construieşte un automobil? Doi prieteni, şobolanul Arnie şi vrăbioiul Bill, îi învaţă pe cei mici care sunt piesele din care e compusă o maşină. Povestea a fost imaginată de scriitorul ceh Martin...

De ce fetele sunt predispuse la deviaţiile de coloană

De ce fetele sunt predispuse la deviaţiile de coloană
Părinţii se îngrijorează şi dau fuga la medic cum li se pare ceva nelalocul lui în coloana copiilor, la picioruşele micuţilor. Unele alarme sunt nejustificate. Interviu cu profesor doctor Mihai Jianu,...

Operaţiunea “Jakarta”. Cum a ”lucrat”  Kovesi, în aceeaşi zi, şi extrădarea lui Popa, şi arestarea lui Vîntu

Operaţiunea “Jakarta”. Cum a ”lucrat”  Kovesi, în aceeaşi zi, şi extrădarea lui Popa, şi arestarea lui Vîntu
Galerie Foto Dosarul în care Laura Codruţa Kovesi este acuzată de luare de mită, abuz în serviciu şi mărturie mincinoasă devoalează modul în care operaţiunea “Jakarta” a fost pusă la punct şi fabricată, cu scopul...

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură
Laura Codruța Kovesi, urmărită penal de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție pentru fapte deosebit de grave, legate de modul în care a fost finanțată aducerea în  țară, în anul 2011,...

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama
Galerie Foto Darius Condurache (11 ani) este un tânăr saxofonist şi pianist român care cântă la diverse evenimente organizate pe teritoriul Marii Britanii, în general cu scop caritabil, debutul în cariera sa făcându-l în...

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine
Mircea Băsescu, fratele fostului președinte Traian Băsescu, încearcă să pună mâna pe 1,1 milioane de lei de la stat, printr-o compensare a unei restituiri de TVA neefectuate de Direcția Finanțelor Publice cu...

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului
Profesorul Dan Voiculescu vorbește, în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Ion Cristoiu, despre presiunea globalizării forțate, ca efect al postcapitalismului. Dialogul, pornit de la lucrarea “Doctrina...

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas
Cancerul de pancreas este o boală parşivă fiindcă durerile nu apar decât târziu, dar alte simptome anunţă totuşi instalarea acestei maladii maligne. Despre aceste semne explică profesor doctor Mircea Beuran, de...

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială
Interviu eveniment acordat de profesorul Dan Voiculescu renumitului jurnalist Ion Cristoiu. Profesorul Voiculescu trage un semnal de alarmă: capitalismul devine din ce în ce mai puțin sustenabil, iar planurile pentru...

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă
Galerie Foto Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte, Traian Băsescu, încearcă, fără succes, să radieze din cărțile funciare ale terenurilor agricole achiziționate în 2013, la Nana, a sechestrelor penale...

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun
Hoda Barakat este o scriitoare libaneză de succes în întreaga lume. Locuieşte în Paris de mulţi ani însă scrie doar în arabă, limba de care s-a reîndrăgostit. Autoarea a fost recent în România să-şi...

Audit pentru angajați, de la distanță

Audit pentru angajați, de la distanță
Dezvoltarea tehnologiei a dus într-o nouă eră și domeniul HR, care beneficiază astăzi de foarte multe produse mult mai ieftine și mai rapide decât în trecut. Simpla abonare la un site în spatele căruia se...

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze
Galerie Foto Extinderea pe pieţele externe, creşterea producţiei şi mărirea portofoliului sunt câteva din variantele luate în calcul de conducerea Romgaz pentru creşterea companiei. Adrian Volintiru, director general Romgaz,...

Adio solniţă! Laptele, legumele, fructele conţin sare

Adio solniţă! Laptele, legumele, fructele conţin sare
Galerie Foto Cele mai frecvente cauze de deces sunt accidentele vascular cerebrale, cauzate de hipertensiunea arterială. Umblă multe legende despre hipertensiune, încercăm lămurirea lor. Interviu cu profesor doctor Daniela...
Serviciul de email marketing furnizat de