Lumea de acum 6.000 de ani - reconstituită 3D la Sfântu Gheorghe

Paduri care freamata, pasari care zboara, dealuri, campuri si vantul care le mangaie. Cerul senin. Vetre cu focul palpaind in case primitoare, cu rafturile pline de vase de ceramica si jucarii zornaitoare. Casele sunt amenajate frumos, cu gust, cu piei de animale ici-colo, pentru caldura sau pur si simplu pentru decor. Umbrele oamenilor care isi vad de treaba pe langa gospodarie se zaresc din cand in cand. Si, peste toate, o racoare linistitoare si o muzica rascolitoare care iti spune povestea lumii de demult. Povestea lumii de acum 6.000 de ani.

Cativa specialisti, cercetatori, arheologi, designeri si-au adunat imaginatia si stiinta si au adus, spre bucuria si mirarea omului din afara acestei lumi a cercertarii trecutului, una dintre cele mai interesante si moderne expozitii care s-au realizat vreodata in Romania. S-ar putea spune chiar ca este o premiera. Lumea de acum 6.000 de ani in 3D – expozitia de arheologie – Asezarea preistorica Pauleni-Ciuc "Dambul Cetatii". Sunt prezentate vestigii arheologice, reconstituiri ale unor locuinte, complexe rituale, vetre de foc, cuptoare de ars ceramica si un profil stratigrafic al sitului arheologic, cu explicatii privind specificul culturilor din care provin acestea.

Situl arheologic se afla in apropierea satului Soimeni, comuna Pauleni-Ciuc, Harghita, in locul numit de localnici Dambul Cetatii.
Primele informatii despre sit dateaza de la sfarsitul secolului al XIX-lea. In perioada interbelica, arheologul Al. Ferenczi includea situl in repertoriul cetatilor dacice din Transilvania. In a doua jumatate a secolului al XX-lea, arheologul dr. Zoltán Székely efectua primele sapaturi arheologice. Din 1999, Muzeul National al Carpatilor Rasariteni a reluat cercetarile arheologice de la Dambul Cetatii, aducand informatii pretioase pentru cunoasterea culturilor preistorice Cucuteni-Ariusd-Tripolie (mil. V-IV i.Hr.), Bodrogkeresztùr (mil. IV-III i.Hr.), Cotofeni (mil. III i.Hr.), Costisa (mil. III-II i.Hr.) si Wietenberg (mil. II i.Hr.), care au cuprins si zona Carpatilor Rasariteni.

Considerata a fi prima mare ci­vi­li­zatie din Europa, cultura Cucuteni-Ariusd-Tripolie a luat nastere si s-a dezvoltat in teritorii care astazi fac parte din trei state: Romania, Repu­blica Moldova si Ucraina. Pana in prezent, s-au descoperit mii de asezari, de diferite forme si dimensiuni, unele fortificate si altele deschise, in care au fost cercetate sute de locuinte de diverse tipuri. Principalele ocupatii ale cucutenienilor erau agricultura, cresterea animalelor, vanatoarea, pescuitul, olaritul, prelucrarea pietrei, osului, cornului si a metalelor (cuprul si aurul). Arta modelarii, pictarii, arderii vaselor si obiectelor din lut i-a ridicat pe cucutenieni la nivelul de cei mai mari mesteri olari ai Europei eneolitice.

Interesanta este reconstituirea unei locuinte cucuteniene de la Dam­bul Cetatii; avea forma rectangulara, inaltimea de circa 2 metri si acoperisul in doua ape realizat din stuf. Podeaua era construita prin asezarea de barne de lemn una langa alta, peste care se aplica un strat gros de chirpic (lut amestecat cu pietricele si pleava). Peretii locuintei erau si ei construiti din barne masive, despicate, asezate una peste alta si imbinate la colturi. Dupa ridicarea lor, peretii erau fi­nisati pe interior cu un amestec de lut cu pietricele, pleava si nisip. Locuinta era incalzita cu ajutorul vetrelor si cuptoarelor cu bolta sfe­rica. Acestea erau folosite si la prepararea hranei (la coptul painii, fierberea plantelor, frigerea carnii) sau la iluminat pe timp de noapte.

In interiorul locuintei s-au gasit obiecte intregi sau fragmentare, de o mare diversitate functionala: vase de uz comun, vase de prestigiu, unelte (rasnite, pisatoare, percutoare, gresii), arme din piatra, os, corn si cupru, podoabe, precum si obiecte de cult (altarase, re­pre­zen­tari antropomorfe si zoomorfe). Cu­cu­tenienii isi amenajau in locuinta un loc de cult. Astfel, in coltul special amenajat pentru venerarea Zeitei-Mama, s-au descoperit doua sta­tuete feminine de mari dimensiuni.
Ceramica cucuteniana este una dintre cele mai cunoscute de nespecialisti, cucutenienii ramanand in istorie prin simtul lor artistic de­sa­varsit, prin stilul lor unic. Toata ceramica cucuteniana a fost lucrata cu mana, fara folosirea rotii olarului.

"Cei care ne viziteaza expozitia, pe langa faptul ca sunt incantati de ceea ce vad aici, au multe curiozitati: cum se imbracau, cum comunicau, cum se aranjau oamenii de acum 6.000 de ani, ne-a spus Andrea Deak, muzeograf. Unele intrebari au raspuns si intr-un fel aceste raspunsuri se regasesc in expozitie, altele mai asteapta cercetari." De cercetari se ocupa in continuare o echipa condusa de dr. Valerii Kavruk, directorul muzeului, si dr. Dan Buzea, arheolog, care a scos la lumina lumea fabuloasa de pe Dambul Cetatii.

Fiecare epoca are povestea ei si evolutia acestor epoci a fost rea­lizata in reconstituiri tridimenisonale la Muzeul National al Carpatilor Rasariteni din Sfantu Gheor­ghe.