x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Mai bine şomer în Spania, decât cu serviciu în ţară

0
Autor: Carmen Plesa 04 Noi 2008 - 00:00
Mai bine şomer în Spania, decât cu serviciu în ţară


Românii preferă să fie şomeri într-o Spanie afectată de criza economică, decât să se întoarcă la lefurile şi traiul din ţară.



Sectorul construcţiilor din Spania, unde lucrau foarte mulţi bărbaţi români, s-a prăbuşit, ratele la creditele imobiliare au luat-o razna, şansele să căpătăm automat drept de muncă de la 1 ianuarie 2009, aşa cum era plănuit, sunt din ce în ce mai mici. Şi totuşi românii aşezaţi în Spania în ultimii ani n-au luat cu asalt graniţele ca să se întoarcă în ţară. Deoarece, chiar şi şomer, în Spania te alegi cu aproape 1.000 de euro pe lună, dacă ai lucrat legal. Ajutorul de şomaj la iberici înseamnă 80% din salariul pe care l-ai avut în ultimele trei luni. Şi cum "în România cu 20 de euro pleci de la magazin cu o pungă aproape goală, pe care poţi s-o ţii într-un deget, iar în Spania de banii aştia îţi umpli un coş cu mâncare la supermarket", aşa cum observa o româncă, tentaţia revenirii în ţară e pentru cei mai mulţi dintre români un plan pentru un viitor ceva mai îndepărtat. Mai mult, o parte din românii care şi-au luat inima în dinţi şi au plecat spre pământurile natale s-au întors în Spania după o scurtă perioadă petrecută în ţară.

NU NE-AM PUTUT ADAPTA ÎN ŢARĂ
"Aici, tot mai mişti ceva, acolo, dintr-un salariu destul de bun pentru România, mi-am dat seama că nu aş fi avut nici cum să cumpăr caiete şi cărţi pentru copii, când începea şcoala", spune Ovidiu Pătraşcu, unul din cei care s-au întors în Spania. "Aveam şase ani de Spania când ne-am întors în România. N-am mai putut să ne adaptăm nici noi, nici copiii. În afară de problemele materiale, aici e totuşi civilizaţie. În România nu s-a schimbat nimic!", completează românul. A lucrat în construcţii, a intrat în şomaj, iar acum face cursuri gratuite pentru a se califica în alt domeniu, unde are şanse mai mari să se angajeze în Spania.
Rar găseşti un român care să-şi spună: da, m-aş întoarce acum acasă. La fel de rar însă găseşti şi unul care să nu mai vrea să audă de România şi să spună că va rămâne pentru totdeauna în Spania. "Poate peste doi-trei ani ne vom întoarce", spune Daniela, din Galaţi, care locuieşte de mult timp la Coslada, lângă Madrid. A lucrat la bucătărie, la Şcoala Waldorf din localitate, iar acum e în concediu pentru îngrijirea băieţelului pe care l-a născut în Spania. Soţul este angajat tot la Waldorf, unde e un fel de "şef" al lemului – face toate jucăriile şi mobilierul pe care-l foloseşte şcoala.
"Tot în România vrem să ne întoarcem, mai ales pentru copil. Cât a stat o lună în vacanţă, anul acesta, s-a dezvoltat foarte mult, a crescut şase centimetri, de s-au mirat şi medicii spanioli. Vreau să crească la aer, în natură, să meargă cu picioarele goale, ceea ce aici nu prea are cum", spune Daniela. Ar vrea să deschidă o şcoală Waldorf în România, însă este conştientă că în acest moment, la Vaslui, locul din care este soţul ei şi unde şi-au cumpărat o casă, nu prea ar avea succes cu un asemenea proiect. "Poate la Iaşi, poate peste câţiva ani...", spune românca. Alina e de un an la Coslada. A plecat imediat după ce a terminat Facultatea de Asistenţă socială de la Universitatea din Bucureşti. Patru ani s-a chinuit să înveţe bine şi să prindă un loc în cămin. Dar unde să profeseze în România? "Când ne trimiteau în practică la vreo instituţie, aveam rol de mobilier", îşi aminteşte tânăra de 24 de ani.
"Toate trei avem studii superioare, nici una nu muncim aici pe calificarea noastră, dar măcar ştim că suntem plătite, că nu-şi bate nimeni joc de munca noastră", arată Alina spre prietenele ei.

LA ÎNCEPUT NE-AM RUŞINAT
"Sunt profesoară de franceză, am terminat facultatea la Cluj, la Universitatea Babeş-Bolyai. Am plecat de la catedră şi aici am făcut curăţenie în case, în Spania. Ştii, era chiar ca în telenovele, mă prezentam cu tava în faţa lor şi-i serveam. Mi-a fost greu şi ruşine la început, pentru că aşa suntem noi, românii, învăţaţi să ne ruşinăm de muncile «de jos». Dar când îmi aminteam că în România plecasem de la un salariu de o sută de euro îmi trecea", spune prietena Alinei. Toate trei ar fi mai degrabă tentate să-şi echivaleze studiile în Spania, să muncească pe specializarea lor, să strângă ceva bani şi apoi să se întoarcă în România.
"Mi-ar plăcea să fiu profesoară de psihologie, dar... Uite, decât să bage Guvernul atâţia bani în manifestări pentru a corecta imaginea românilor din Spania, mai bine le-ar mări salariile profesorilor din ţară", mai spune Alina. "Aici, la început eu am lucrat într-un bar. Patronul spaniol avea opt clase doar. Crezi că am avut vreodată curajul să-i spun ce studii am eu sau să comentez? Asta e, dacă ţara ta nu te ajută, uiţi de studii şi munceşti ca să-ţi fie bine. Nu mai contează unde şi pentru cine", adaugă Alina.
"Noi nu avem prieteni sau cunoştinţe care să fi plecat, dar îmi dau seama că au plecat mulţi români de aici, pentru că nu-i mai văd adunaţi duminica în piaţă, aşa cum îi vedeam acum un an, doi. Şi am început să vedem şi românii pe care înainte îi ştiam cu serviciu în construcţii, iar acum dorm pe străzi sau cer de pomană la biserică, să aibă ce mânca. Tot în construcţii lucrez şi eu, dar pe noi ne-a păstrat patronul spaniol", spune ieşeanul Gabriel Fănache. Locuieşte de cinci ani în Spania împreună cu soţia şi au un copil cu acte "madrilene". Şi-au cumpărat o casă cu credit. La început au plătit 650 de euro rata, acum plătesc aproape 1.000, dar tot nu s-ar întoarce în ţară, deşi ştie că şi în România se plăteşte bine în construcţii.
Criza i-a făcut pe mulţi oameni de afaceri spanioli să se îndrepte spre România. "Unul dintre ei a venit la mine să-l învăţ româneşte. Era destul de desumflat după vizita la Turda, unde vrea să-şi înceapă afacerea. Vrea să lucreze cu români, dar cu români care au muncit în construcţii în Spania", spune Eugenia Semenciuc, de la Asociaţia Culturală Eminescu, din Avila. "Pe şantier am văzut o echipă de 20 de muncitori. Unul dintre ei sigur era şeful de echipă, că numai el avea cască de protecţie. Doar doi munceau, restul se învârteau pe acolo. Nu vreau să lucrez cu asemenea oameni. Vreau să lucrez cu români, dar cu cei care au muncit în Spania şi au educaţia muncii în construcţii", i-a spus investitorul spaniol.
Au plecat şi din Avila români, dar au şi venit destul de mulţi. "Un caz concret pe care-l cunosc este acela al unor familii de penticostali. Erau stabiliţi aici şi lucrau la firma de construcţii pe care şi-o deschisese unul dintre ei aici. Am aflat că au plecat toţi în România, aproximativ 25 de familii, pentru că nu mai aveau de lucru aici", spune Eugenia Semenciuc.
Cei mai afectaţi de criza din Spania sunt românii care nu s-au înregistrat oficial sau au lucrat la negru. Aceştia nu pot beneficia de ajutor de şomaj şi, din cauza crizei de locuri de muncă de pe piaţa spaniolă, sunt cam principalii candidaţi la întoarcerea în România.


Mai puţin afectaţi decât alţi imigranţi

Numai în regiunea Madrid sunt înregistraţi oficial peste 30.000 de şomeri români. Şi totuşi, românii sunt imigranţii care au fost cel mai puţin afectaţi de criza din Spania, spune Javier-Fernandez Lasquetti, ministrul pentru Imigraţie din cadrul Regiunii autonome Madrid. Explicaţia ministrului? "Românii sunt harnici, cinstiţi şi serioşi."
Lasquetti a mai precizat că face demersuri pentru ca românii să primească drept de muncă de la 1 ianuarie şi a adăugat că propunerea ministrului Muncii spaniol de a se interzice angajarea imigranţilor de anul viitor nu-i va privi pe români, ci doar pe extracomunitari. În regiunea Madrid sunt înregistraţi oficial peste 200.000 de români şi se aproximează că încă pe atâţia locuiesc ilegal. Cei neînregistraţi sunt şi cei mai afectaţi de criză, pentru că, lucrând la negru, nu au dreptul la un ajutor de şomaj.  


"Hola, soy rumano"

Campania "Hola, soy rumano" (Bună, sunt român) a ajuns la sfârşitul săptămânii trecute la Coslada, lângă Madrid, o localitate cu o importantă comunitate românească. Sute de români s-au adunat să-i asculte pe Ovidiu Lipan Ţăndărică, pe Marius Mihalache şi să danseze şi să cânte cu Mircea Baniciu.
Campania face parte dintr-un proiect al Agenţiei de Strategii Guvernamentale care-şi propune să îmbunătăţească imaginea românilor aflaţi în Spania şi Italia. "Hola,
soy rumano" a fost creată de compania Saatchi&Saatchi.


"Cine se întoarce acum din Spania o face din prea multă dragoste de ţară sau pentru că aici au dus-o mai rău decât acasă"

"Cum garantează Guvernul României întoarcerea acasă, când zilele trecute m-am întâlnit cu două românce care umblau aici după acte ca să-şi înscrie copiii la şcoală în România. Adică au plecat de aici, iar sistemul nostru de învăţământ le pune pe drumuri, le trimite înapoi, ca să vadă ce note au luat copiii la şcoală în Spania"

"Am 10 ani munciţi aici, plus 35 în România. Ies la pensie peste un an. În Spania, pensia medie este de 750 de euro, în România m-aş alege cu vreo 200 de euro"
Gheorghe Vinţan, preşedintele asociaţiei "Juan Ramon Jimenez şi Lucian Blaga"
Citeşte mai multe despre:   special,   plecat,   romania,   tara,   romani ,   romănii,   Spania,   constructii

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Made in Suceava. Ultima ctitorie a lui Flutur înainte de infectare. Afacere bănoasă pentru firma președintelui Camerei de Comerț, via Consiliul Județean Suceava

Made in Suceava. Ultima ctitorie a lui Flutur înainte de infectare. Afacere bănoasă pentru firma președintelui Camerei de Comerț, via Consiliul Județean Suceava
În timp ce virusul COVID-19 lovea puternic cel mai important spital din Moldova, iar managerul de atunci acționa aberant pentru a gestiona situația, Consiliul Județean Suceava se ocupa de afaceri. Mai exact, de...

Focarul de COVID-19 de la Suceava, anchetat „in rem” de procurori. Principalul vizat, Vasile Rîmbu, se află la izolare

Focarul de COVID-19 de la Suceava, anchetat „in rem” de procurori. Principalul vizat, Vasile Rîmbu, se află la izolare
Situația incredibilă de la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, devenit focar de COVID-19, a determinat, după un termen nepermis de lung, procurorii Parchetului de pe...

Chirurgul construieşte un inel musculos din stomac, în refluxul gastro-esofagian grav

Chirurgul construieşte un inel musculos din stomac, în refluxul gastro-esofagian grav
Unul din simptomele date de îmbolnăvirea cu corona virus este o tuse seacă, fără expectoraţie. Însă una din cauzele apariţiei tusei poate fi şi refluxul gastro-esofagian, o boală care nu are legătură cu...

Cumpărături publice, imune la pandemia de COVID-19. Instituții care investesc bani nerambursabili în sport

Cumpărături publice, imune la pandemia de COVID-19. Instituții care investesc bani nerambursabili în sport
Galerie Foto De două săptămâni, România se află într-o criză fără precedent, generată de pandemia cu COVID-19, fapt ce a determinat Guvernul și Președinția să emită instituirea stării de urgență. Această...

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta
Guvernul a atribuit, fără licitație, prin intermediul Oficiului Național al Achizițiilor Centralizate, contracte de 361.150.595,15 lei cu tot cu TVA pentru achiziția de echipamente de protecție, dezinfectanți...

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România
Schemele de tratament în caz de infectare cu noul coronavirus au fost aprobate de către Ministerul Sănătății și, din data de 23 martie, ele sunt puse în aplicare de către toate unitățile sanitare de pe...

Povestea unui "Mic Dumnezeu” cu mască de zugrav

Povestea unui "Mic Dumnezeu” cu mască de zugrav
La o lună de la apariția primului caz de îmbolnăvire în România, medicii de familie sunt disperați, au păstrat cabinetele deschise pentru pacienți când alte clinici au pus lacătul pe ușă, dar nu mai au de...

Statul nu cunoaște criza. Când este vorba despre fântâni, bilete de avion și amenajarea parcurilor

Statul nu cunoaște criza. Când este vorba despre fântâni, bilete de avion și amenajarea parcurilor
Galerie Foto Criza globală generată de COVID-19, care atinge, din ce în ce mai acut, mediul ecomonic, nu sperie deloc anumite instituții ale statului care, în această perioadă, fac achiziții unele mai interesante decât...

Petiție la vreme de pandemie. „Diaspora Europeană” cere președintelui desființarea Curții Constituționale

Petiție la vreme de pandemie. „Diaspora Europeană” cere președintelui desființarea Curții Constituționale
Un grup din Marea Britanie, autointitulat „Diaspora Europeană”, implicat în protestele neautorizate care au avut loc în luna august a anului 2018 în Piața Victoriei din București, dar care au avut și candidat ...

Prof. dr. Gheorghe Cerin: Românii mai au doar 10 zile ca să evite drama italiană

Prof. dr. Gheorghe Cerin: Românii mai au doar 10 zile ca să evite drama italiană
Galerie Foto Dr. Gheorghe Cerin este Șeful Secţiei de Cardiologie și de Medicină Internă din cadrul Departamentului de Chirurgie Cardiacă - Divizia Cardiologică, al Clinicii San Gaudenzio din Novara, Italia și cardiolog...

Coronavirusul irită alveola şi schimbul între aer şi sânge este îngreunat în plămâni

Coronavirusul irită alveola şi schimbul între aer şi sânge este îngreunat în plămâni
Profesorul doctor Paul Stoicescu a condus ani mulţi Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, dar şi reţeaua naţională de luptă împotriva tuberculozei, cu rezultate notabile. Cu limpezimea caracteristică,...

Sfatul psihologilor: activați-vă dorința de a vă adapta!

Sfatul psihologilor: activați-vă dorința de a vă adapta!
Ne aflăm într-o situație pe care nu o putem schimba și trebuie noi să schimbăm modul în care percepem această situație, ne sfătuiesc specialiștii. Așa cum s-a întâmplat în cazul tragediei de la Colectiv, p...

Prima afacere a pandemiei miroase a servicii secrete

Prima afacere a pandemiei miroase a servicii secrete
Galerie Foto Cele 35 de termoscanere pentru măsurarea temperaturii corporale, achiziționate de Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, fără licitație, fără anunț de participare, sunt livrate de una dintre companiile grup...

Cofetărie cu livrarea la domiciliu

Cofetărie cu livrarea la domiciliu
Galerie Foto Livrarea mâncărurilor gătite și a prăjiturilor la domiciliu este soluția salvatoare pentru restaurante, dar și pentru cofetării. Nu doar în marile orașe, unde sunt multe oferte și cererea ar putea rămâne...

Guvernul a modificat Codul Penal prin OUG. Avocatul Piperea: Este un act neconstituțional

Guvernul a modificat Codul Penal prin OUG. Avocatul Piperea: Este un act neconstituțional
Galerie Foto Pentru a doua oară de la începutul acestui an, Guvernul condus de Ludovic Orban a emis o Ordonanță de Urgență neconstituțională. În dorința de a înăspri pedepsele pentru cei care zădărnicesc combaterea...
Serviciul de email marketing furnizat de