Maiorul Eugen Badalan, in "salonul stat major"

Spre norocul fostului maior Eugen Badalan, in decembrie 1989, inainte de fuga sotilor Ceausescu, reprimarea dura a manifestantilor ceruta de el la Arad nu a provocat victime. Nu acelasi lucru s-a intamplat insa si la Timisoara, unde, in zona de "actiune" a Regimentului 19 Mecanizat Arad, aflat sub coordonarea lui, s-au inregistrat 20 de morti si 47 de raniti.

PROTESTE. Timisorenii manifestau contra comunismului. Maiorul Eugen Balalan se afla in "salonul stat major"

In ziarul nostru de ieri am redat un dialog purtat cu un fost coleg in cursul caruia maiorul Eugen Badalan, abia venit la Arad, recunostea ca oamenii aflati in subordinea sa au deschis focul asupra timisorenilor. Astazi, redam marturia unui alt ofiter, care confirma participarea actualului sef al Statului Major General la "operatiunile militare" derulate la Timisoara in primele zile ale Revolutiei.

"ACTIV" LA TIMISOARA. In decembrie 1989, Ion Micu era maior, loctiitor al sefului de stat major al UM 01380 - Cetate. Pentru foarte scurt timp a ocupat chiar aceasta functie. Acum este colonel in rezerva. Intre 17 si 20 decembrie 1989, Micu a facut parte din detasamentul de militari trimis de aceasta unitate la Timisoara. El afirma ca ordinul de interventie a fost dat initial de ministrul Vasile Milea si a fost reconfirmat de comandantul Armatei a lV-a, generalul Iulian Topliceanu. Conform legislatiei militare care era in vigoare din acea perioada, armata trebuia sa intervina "in caz de necesitate". In acest context se aveau in vedere atat actiunile ce trebuiau efectuate in cazul unor calamitati, cat si cazurile in care erau atacate anumite obiective cu importanta strategica. In noaptea de 16/17 decembrie, UM 01380 - Cetate s-a organizat pentru o interventie al carei obiectiv nu fusese insa precizat anterior, asa cum prevedea legislatia in vigoare. In jurul orei 14:00 s-a primit indicativul "Alarma de lupta", concretizat prin deplasarea, la Timisoara, a unui detasament militar echivalent unui batalion. Ajunsi la Timisoara, militarii din Arad au fost integrati in dispozitivul militar de acolo. In Calea Girocului au actionat militarii condusi de mr. Dumitru Marcu (comandantul UM 01380), in Piata Libertatii, cei condusi de mr. Moise Iercosan, la Spitalul Militar, cei condusi de cpt. Florin Predescu, in Piata Marasesti, cei condusi de cpt. Ilie Rosu, in Piata 700, cei condusi de cpt. Tiberiu Savin si lt. Dan Paicu, in Piata Maria, cei condusi de mr. Ioan Micu, iar la Intreprinderea Textila, cei aflati sub comanda mr. dr. Aurel Chis. In fiecare dintre aceste puncte "strategice", aradenii au actionat alaturi de militarii unitatilor din Timisoara. Cateva dintre aceste puncte strategice au fost atunci deosebit de "fierbinti": au fost locurile in care s-a inregistrat un mare numar de morti si raniti.

SALONUL STAT MAJOR. Col. (r) Ioan Micu ne-a relatat ca, la 20 decembrie 1989, maiorul Eugen Badalan s-a aflat in Piata Libertatii, in fata sediului de garnizoana. Acolo, el s-a aflat in "salonul stat major", un autovehicul militar amenajat special, sosit de la Arad, impreuna cu efectivele dislocate de la UM 01380. Col. (r) Ioan Micu isi mai aminteste ca militarii de la UM 01380 s-au intors la Arad la 21 decembrie 1989. "Sosit la Arad cu o zi inaintea noastra, tot Badalan a intocmit si planul de interventie in orasul nostru. Tancurile si camioanele militare au fost scoase din unitati la ordinul maiorilor Dumitru Marcu si Eugen Badalan (care actiona ca reprezentant al "Diviziei", esalonul nostru superior). In acele zile, el s-a aflat atat in UM 01380 - Cetate, cat si la sediul Comitetului Judetean de Partid, precum si in strada, in zona aceluiasi obiectiv. Tot el a fost cel care, dupa fuga sotilor Ceausescu, i-a adus la comandamentul unitatii noastre pe Ilie Matei, seful cu propaganda din CC al PCR, si pe Elena Pugna, prim-secretarul pe judet."

TIMISOARA. Bucuria victoriei, umbrita de moartea eroilor

FRONTUL DE LA TIMISOARA. In cursul audierilor care au avut loc in procesul "Lotul Timisoara", gen. col. (r.) Ion Coman, fost secretar al CC al PCR, a declarat ca, la scurt timp dupa teleconferinta din 17 decembrie 1989, la ora 18:30, le-a transmis telefonic generalilor Stefan Guse si Constantin Nuta ordinul lui Nicolae Ceausescu, privitor la deschiderea focului. Fostul demnitar comunist a mai afirmat ca militarii au inceput sa traga in jurul orei 19:00. Coman a mai spus ca a doua zi i s-a comunicat moartea a 58 de oameni. Si gen. Guse a confirmat ca a primit un telefon de la Ion Coman, prin care acesta i-a comunicat ca de la Bucuresti i s-a ordonat deschiderea focului impotriva timisorenilor. In intervalul dintre 17 decembrie si dupa-amiaza de 22 decembrie, in Timisoara au fost impuscati 325 de oameni, dintre care 72 si-au pierdut viata. Conform informatiilor aparute in ultimii 15 ani, fortele armate care au actionat in acele zile au avut in compunere 12.000 de militari de divese categorii. Acestia proveneau de la Divizia 18 Mecanizata "Decebal", Comandamentul de Aparare Antiaeriana a Teritoriului, Brigada de Graniceri, Brigada Trupelor de Securitate, Divizia de la Oradea (care a trimis efective ale Regimentului 19 Mecanizat Arad) si Divizia de la Craiova, din cadrul careia au participat militarii Regimentului de Infanterie Mecanizata Vanju Mare si ai Regimentului de Parasutisti Caracal. Pe langa aceste formatiuni, la Timisoara au mai fost dislocate 40 de cadre ale Batalionului 404 Buzau, din subordinea Directiei Informatii a Marelui Stat Major.

COMANDANTUL. La Timisoara, maiorul Eugen Badalan a actionat (la fel cum avea sa faca ceva mai tarziu si la Arad), tot in calitate de sef de stat major al Brigazii 11 Mecanizate "Carei" din Oradea. In perioada in care a fost acolo, el a avut in subordine directa 22 de ofiteri, cinci maistri militari, sapte subofiteri, doi angajati civili, 285 de militari in termen (soldati si gradati) care au beneficiat de sprijinul tehnic a opt TAB-uri, noua autocamioane militare marca "DAC", o autospeciala si un autoatelier. Fortele militare care au actionat la Timisoara in prezenta lui Badalan apartineau, asa cum am mai spus, Regimentului 19 Mecanizat Arad, condus de comandantul UM 01380, mr. Dumitru Marcu.

EROII. La sfarsitul anilor ’90, pe rolul instantelor militare s-au aflat mai multe dosare referitoare la militarii vinovati de moartea sau ranirea unor manifestanti din Timisoara. Din continutul acestora s-a putut afla ca in zona in care au actionat "dispozitivele" de interventie ale Regimentului 19 Mecanizat Arad au existat 20 de morti si 47 de raniti. Cele mai multe victime s-au inregistrat atunci in zona de actiune a dispozitivului din Calea Girocului - Complexul Studentesc. Acolo au actionat sapte ofiteri, un subofiter si 43 de soldati, toti aflati sub comanda maiorului Dumitru Marcu. Acolo s-au inregistrat 11 morti si 16 raniti. Victimele care si-au pierdut viata acolo au fost Stefan Alexandru Ferkel, Cristina Lungu, Maria Ion, Stefan Maris, Valentin Aparaschivei, Mihai Apro, Ioan Claudiu Varcus, Dumitru Juganaru, Rodica Luca, Antoniu Tiberiu Florian si Nicolae Ovidiu Muntean. In zona Pietei Libertatii si a Pietei 700 s-au inregistrat decesul revolutionarilor Miroslav Todorov, Lepa Barbat, Remu-Marian Tasala, Radian Belici, precum si ranirea altor 25 de oameni. La Piata 700 au actionat cei doi ofiteri si 47 de soldati aflati sub comanda cpt. Savin, iar la Piata Libertatii, cei patru ofiteri, patru subofiteri si 55 soldati comandati de cpt. Predescu. In zona Calea Sagului - Piata Maria - Tudor Vladimirescu, unde au actionat cei 30 de militari condusi de mr. Micu, au existat trei morti: Constantin Ciobanu, Pavel Balogh, Petru Ioan Bonte, precum si doi raniti. Pe Calea Aradului, in zona in care au actionat alti 70 de militari veniti de la Arad, au murit Alexandru Grama si Danut Carpan, iar alte patru persoane au fost ranite.

Nu ratati!

In numarul de maine veti putea citi alte informatii referitoare la activitatea lui Eugen Badalan in decembrie 1989, precum si propria sa versiune asupra celor intamplate.