Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La începutul lunii martie, România a scăpat încă o dată de infringement pentru problemele de protecţie a mediului, cu mari eforturi, făcute în ultimul moment. Pentru a preîntâmpina astfel de situaţii, va trebui să facem demersuri care să arate rezultate concrete, în cel mai scurt timp. Investiţia în tehnologie de reciclare şi refolosire a deşeurilor sau transformare în energie reprezintă acum o necesitate. Guvernul lucrează la modificări legislative necesare pentru a face posibilă creşterea procentului de deşeuri reciclate, până la 50% în 2020, astăzi fiind de numai 5% la nivel de ţară, până la 10-15% în Capitală.
Am putea câştiga milioane de euro din gunoi, iar acest avantaj ar trebui să fie înţeles, în cel mai scurt timp, de fiecare român. România produce şapte milioane de tone de gunoi anual şi reciclează doar 5%. Dacă am reuşi să ajungem la performanţa de a recicla de zece ori mai mult, nu ne-am salva doar de un dezastru ecologic, ci am putea suplini 25% din gazele naturale pe care le folosim astăzi la încălzire. Problema rămâne lipsa colectării selective, dar sunt deja proiecte care se pot concretiza, în cel mai scurt timp, la nivelul primăriilor care se implică în acest proiect de ţară. „Ţinta pe care ne-am stabilit-o este ca până în anul 2020 să ajungem să reciclăm 50% din cantitatea de gunoaie, acum procentul fiind de 10-15%. Cetăţenii au şi ei un rol foarte important în acest demers, iar totul începe de la educaţie. Acum gândim deja în termenii paradigmei de economie circulară. La finalul lunii viitoare vom lansa Master Planul pentru managementul integrat al deşeului. În ultimele luni am făcut eforturi pentru a dinamiza activitata pentru Master Plan şi-l vom anunţa public, foarte curând. Vom anunţa ce se va întâmpla şi în cazul nerespectării acestui Master Plan, respectiv sancţiunile, dar eu nu doresc să anunţ sancţiuni înainte de a găsi soluţii la îndemână atât pentru instituţii, cât şi pentru cetăţeni. Deocamdată ne aflăm la început de drum”, a declarat primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, la forumul „Managementul Deşeurilor în Economia Circulară” organizat, ieri, la Palatul Parlamentului, de Intact Media Group.
Nevoia de gestionare în construcţii
Atât Bucureştiul, cât şi alte mari oraşe în care se dezvoltă sectorul imobiliar se confruntă în primul rând cu problema deşeurilor provenite din construcţii, soluţionarea lor reprezentând una dintre priorităţi, mai ales pentru că reciclarea acestor materiale poate aduce o scădere a costurilor în domeniu. „Privim cum oraşul este degradat, cum gradul de poluare creşte, avem munţi de deşeuri proveniţi din construcţii, activitate care trebuie încurajată, dar a venit momentul să punem accentul şi pe aspectele de mediu şi de a nu mai lăsa aceste deşeuri ca o sursă de boală pentru noi toţi. De asemenea, pe lângă deşeurile din construcţii, vom avea restricţii clare pentru deşeurile periculoase, mai ales cele din domeniul sănătăţii cu un regim special, pentru că nu pot fi amestecate cu alte deşeuri.
Planul Urbanistic General este un document la care se lucrează de câţiva ani, iar acesta va cuprinde prevederi clare prin care toţi dezvoltatorii imobiliari vor avea obligativitatea să creeze baze pentru colectare selectivă”, a mai precizat Gabriela Firea.
Primele măsuri concrete
Comisia Europeană a publicat, sptămâna trecută, planul de acţiune pentru economia circulară. În acest context, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a precizat că Executivul este extrem de bine ancorat în realitatea europeană şi se lucrează deja la soluţii concrete, care să fie implemmentate cât mai curând. “Săptămâna trecută am avut o întâlnitre cu reciclatorii. Am discutat, alături de salubrişti, ce trebuie să facem şi ce paşi trebuie să urmăm pentru a explica cetăţenilor care este avantajul economiei circulare şi ce înseamnă ea. Problema este de a defini, de a comunica cetăţenilor şi vedem cât de greu le-a fost celor care conduc ministerele de resort din ţările Europei de Vest să poată să explice oamenilor cum trebuie să funcţioneze această economie circulară”, a precizat ministrul Mediului. De asemenea, Graţiela Gavrilescu a menţionat că îşi doreşte ca, pornind de la această dezbatere, să înceapă o campanie de comunicare pentru a li se explica românilor ce înseamnă colectare selectivă şi dezvoltarea industriei de reciclare. “Să explicăm ce înseamnă trasabilitatea deşeurilor, responsabilitatea extinsă a producătorului şi, dacă ne unim, să atingem în 2020 ţinta propusă. Trebuie să ştie fiecare ce responsabilitate are, cine trebuie să facă partea de colectare a deşeurilor din ambalaje. Nu mi-am dorit nicio clipă ca din acest lanţ să îndepărtăm colectorii, ci dimpotrivă, să-i recunoaştem pe cei care fac performanţă. De aceea spun că un rol important îl vor avea organizaţiile de transfer de deşeuri, iar legătura cu colectorii trebuie să fie exemplară, pentru că trebuie să câştige în primul rând cetăţeanul. Lucrăm acum la modificarea legislativă privind tariful diferenţiat. Tariful trebuie să determine dorinţa românului de a colecta seclectiv, de a plăti numai pentru cantitatea de deşeu umed pe care o aruncă”, a mai precizat ministrul Mediului.
PMB a lucrat la elaborarea noilor proiecte împreună cu primăriile de sector, iar în curând se va lua o decizie în legătură cu valorificarea energetică a deşeurilor, pentru care se va alege una dintre cele trei soluţii analizate în prezent: o singură staţie de valorificare energetică, pentru toate cele şase sectoare, două staţii, pentru câte trei sectoare, sau trei staţii, pentru câte două sectoare. Acestea trebuie să fie în proximitatea CET-urilor, pentru a facilita valorificarea energetică.
În Germania, se oferă 25 de cenţi pentru PET-uri. De ce să nu ne gândim la o sumă pe care să o putem oferi populaţiei pentru a colecta selectiv? Trebuie să fie un efort comun al tuturor.Economia circulară înseamnă că în loc de munţi otrăvitori de gunoi, care ne vor sufoca în următorii trei ani, am putea câştiga milioane de euro, înlocuind cu biogaz circa un sfert din cantitatea de gaze naturale folosite la încălzire, în fiecare an. Anul trecut au fost închise 11 depozite de gunoi din cele 68 municipale şi indrustriale, dar încă 39 ar trebui să fie eliminate. Studiile arată că dacă am folosi toată masa organică din gropile de gunoi din Bucureşti, am suplini 20-25% din producţia de gaz a ţării. Peste un milion de tone de deşeuri se produc numai în Capitală, anual, iar legislaţia trebuie să fie modificată pentru a face funcţionale SMID-urile (Sistemele de Management Integrat al Deşeurilor).
