“Manifestul” Jurnalului, document pentru modificarea Constituţiei

Propuneri ale Jurnalului Naţional se regăsesc în amendamentele din proiectul Legii Supreme, iar altele sunt în dezbatere
Iarna lui 2012 a fost semnalul declanşării unui proces amplu de schimbare a societăţii româneşti. Nemulţumirile oamenilor, strigate în stradă, într-un ger cumplit şi în ciuda intervenţiei, deseori, excesive a forţelor de ordine, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, dar şi în alte oraşe ale ţării, au reprezentant garanţia că schimbarea este dorită de cât mai mulţi. Şi nu doar de nume în politica internă, ci şi una de esenţă.

Portavoce
Jurnalul Naţional a fost portavocea Pieţei Universităţii şi, la scară mai mare, a nemulţumirii populare. În acele zile s-a născut ideea unui manifest al Jurnalului, a unei liste de propuneri demne de luat în seamă pentru a schimba în bine societatea. “Manifestul Jurnalului Naţional” v-a fost prezentat în mai multe rânduri în paginile ziarului. Luni, Comisia de revizuire a Constituţiei a adoptat o serie de amendamente care îl vizează pe preşedintele României. Şi nu este vorba despre actualul preşedinte, ci despre demnitatea în sine.

Mandat de patru ani
Preşedintele va fi definit drept “şef al statului”, iar mandatul acestuia se va reduce la patru ani, potrivit amendamentelor adoptate. Mandatul de patru ani fiind doar una dintre propunerile făcute de Jurnalul Naţional în “Manifestul” său.
Printre punctele din Manifest care şi-au găsit rezolvarea între timp amintim, citând din documentul nostru: “reglementarea prin Constituţie a reprezentării la cel mai înalt nivel a României la Consiliul European”, “sancţionarea traseismului politic: alesul demisionat din partidul din care a făcut parte la momentul scrutinului electoral va pierde atât funcţia eligibilă, cât şi celelalte funcţii politice şi administrative care i-au fost acordate datorită funcţiei eligibile”, “partidul sau alianţa care obţine în alegeri cel mai mare număr de mandate să desemneze automat premierul” sau “decizia de numire şi de revocare a unui membru al Guvernului aparţine exclusiv premierului”. Sunt câteva idei pe care redacţia noastră le-a lansat spre dezbatere şi care s-au materializat în discuţiile care au avut loc la nivelul decizional al ţării.

Depolitizare
Mai rămân însă altele, cruciale pentru parcursul democratic al României, care trebuie rezolvate. Reamintim aici faptul că Jurnalul Naţional propunea, în “Manifestul” său, “depolitizarea Curţii Constituţionale a României şi limitarea pronunţării ei strict la problemele constituţionale. CCR să fie inclusă, ca secţie specială de control de constituţionalitate, în cadrul ÎCCJ. Să se introducă recursul la deciziile CCR (eventual şi apelul), o obligaţie a Uniunii Europene”; “Depolitizarea Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului General şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Consiliul Superior al Magistraturii să redevină un organism profesional”; “Depolitizarea instanţelor de judecată, începând cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea de Apel şi Tribunalul Municipiului Bucureşti”.

Restricţii de candidatură
Tot “Manifestul” propunea ca “preşedintele demis prin referendum să nu mai poată candida la alegerile prezidenţiale anticipate determinate de demiterea sa”. Şi, deloc de neglijat, “pedepsirea prin Legea electorală a îndemnului la boicotarea alegerilor sau a referendumului”.
Un alt punct important este “instituirea răspunderii penale şi materiale pentru magistraţi, în cazul erorilor judiciare”. În plus, “Manifestul” propune ca “magistraţii să devină inamovibili doar după împlinirea vârstei de 60 de ani, până la pensionare”.

Fără ofiţeri acoperiţi
Foarte important pentru libertatea de expresie într-o democraţie, dar şi în domeniul Justiţiei, o altă solicitare din “Manifestul” Jurnalului este “interzicerea prin lege a plasării în justiţie şi instituţiile mass-media publice şi private a ofiţerilor sub acoperire ai serviciilor de informaţii”.