x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Manualul teroriştilor din decembrie ’89

0
Autor: Razvan Belciuganu 21 Dec 2010 - 19:06
Manualul teroriştilor din decembrie ’89 /Reuters Luptătorii din "Rezistenţă" urmăreau crearea unei stări permanente de nelinişte şi nesiguranţă, iar militarii obişnuiţi s-au bătut, astfel, cu "teroriştii"


Luptătorii din "Rezistenţă", activaţi la sfârşitul anului 1989 pentru a salva România socialistă aflată în primejdie, au fost preluaţi cu tot cu misiunile lor de noua putere instalată după fuga lui Nicolae Ceauşescu. Activiştii de partid, membri importanţi ai formaţiunilor de "Rezistenţă", au salvat PCR-ul, având întâietate în activarea Frontului Salvării Naţionale peste tot în ţară, şi apoi s-au răspândit în noile partide înfiinţate, conform instrucţiunilor avute dinainte de evenimente. În acelaşi timp, existenţa "teroriştilor" şi războiul cu aceştia a spălat onoarea unităţilor Armatei, care fuseseră implicate în reprimarea demonstranţilor, cu precădere la Timişoara, Bucureşti şi Cluj.

La câteva ore de la fuga preşedintelui României socialiste, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale din Comitetul Central, în seara de 22 decembrie 1989, deja apăruseră "teroriştii". În zonele adiacente Pieţei din faţa Comitetului Central şi ale altor locuri importante ale Capitalei se trăgea, şi sintagma "securist – terorist" era tot mai vehiculată. A doua zi, fenomenul căpătase amploare, iar la comandamentul Unităţii Speciale de Luptă Antiteroristă (USLA), structura Departamentului Securităţii Sta­tului (DSS) specializată în neutralizarea teroriştilor, telefonul suna în conti­nuu. Un astfel de telefon semnala pre­zenţa unor terorişti într-un bloc din Piaţa Iancului, care trăgeau înspre mulţimea adunată, şi imediat au plecat spre acel loc îmbarcaţi în ABI opt USLA-şi, şeful echipajului fiind căpitanul Victor Enăchioaie. Ajunşi în zona indicată, din mulţime a ieşit rapid o femeie bine îmbrăcată, cu unghiile făcute şi care a început să urle la USLA-şi: "Mi-aţi omorât patru copii la Timişoara!". Concomitent, femeia a încercat să îi bage degetele în ochi şefului de echipaj, dar acesta s-a apărat coborându-şi vizeta de la casca specială. Unii bărbaţi din mulţime au tras-o pe femeie şi au început să le povestească USLA-şilor că se trage. În primul moment, nimeni nu a putut localiza exact de unde se auzeau focurile de armă, cel mai des fiind desluşit un pistol "Carpaţi". În cele din urmă, au observat cum se trăgea de pe acoperişul unui bloc de nouă etaje şi unul dintre luptători l-a rănit cu un foc pe tero­ristul respectiv.

Terorişti anihilaţi. În câteva minute, USLA-şii au urcat la etajele superioare. Când au ajuns la etajul nouă şi au strigat la o uşă să se deschidă, din apartament a început să se tragă spre USLA-şi cu automatele. Pereţii fiind din BCA, gloanţele au trecut prin aceştia la vecini. Din fericire, luptătorii se aşteptau la ripostă şi vecinii fuseseră avertizaţi şi erau ascunşi în cada de fontă din baie. Unul dintre USLA-şi a desfăcut broasca de la uşă din poziţia culcat şi a aruncat o GELA (grenadă cu efect lu­minos şi acustic) în apartament. În acelaşi timp, colegii săi au intrat şi au lichidat doi terorişti. Apoi, USLA-şii, coborând prin balcon la eta­­jul opt, în apartamentul de de­desubt, au mai lichidat încă un tero­rist. "Erau toţi trei îmbrăcaţi în costu­me închise la culoare, aveau cămăşi albe şi cravată, iar în buzunar am gă­sit la fiecare doar o batistă, câte un bi­let de tramvai şi cinci lei. Fiecare dintre ei avea un pistol Makarov, un pistol-mitralieră AKM, cu pat rabatabil şi un pumnal rabatabil. Ne-a frapat fap­tul că era exact armamentul pe ca­re îl aveam şi noi la USLA", îşi amin­teşte unul dintre cei care i-au ani­hilat pe aceşti misterioşi trăgători. La puţin timp, a apărut un camion de Armată şi cu membri din Gărzile Pa­triotice şi au preluat cadavrele. A doua zi, mi­li­tari MApN au curăţat apartamentul şi au strâns cartuşele trase.
Litera cărţii. Tragerile pe care le efectuau teroriştii din Piaţa Iancului la 23 decembrie 1989, de pe acope­ri­şul unui bloc, pot fi încadrate fără nici o eroare unei acţiuni de "hărţuire a inamicului" descrisă în manualul forţelor de "Rezistenţă". În 1987, anul în care la Braşov s-a desfăşurat revolta muncitorilor, ofiţeri ai Armatei care aveau sau urmau să aibă legătură cu această reţea au fost, după cum am arătat în articolul precedent, convocaţi la seminarii secrete de pregă­tire. Suportul de curs l-a constituit lu­crarea de uz intern "Lupta de rezistenţă în mediul urban" (Ed. Militară, 1983), scrisă de col. Constantin Do­bân­dă, col. (r) dr Pavel Ciuhureanu şi col. Alexandru Ghelmegeanu. În acest suport de curs se specifică faptul că "în oraş sunt mai uşor de pre­gă­tit şi pus în aplicare forme şi procedee de luptă ca: atacul prin surprin­dere al unor obiective, ambuscadele, hărţuirea, deschiderea focului de pe acoperişuri, din clădirile nelocuite sau avariate, din ganguri, din curţi, din parcuri şi din alte locuri care asi­gură o bună mascare şi protecţie, precum şi retragerea rapidă şi fără pierderi". Dacă numărăm teroriştii lichidaţi în apartamentele de la etaje­le superioare ale blocului, cel prezent în punctul de observare de pe aco­periş şi rănit, apoi dispărut, precum şi femeia isterică de la intrarea în bloc, care dorea să creeze o diversiu­ne, iese la iveală exact numărul unui nucleu de rezistenţă. Colegii lor din echipa de rezistenţă este foarte posibil să fi avut legătură cu apariţia ca­mionului militar care a preluat ca­da­vrele, fiindcă în manual indicaţiile sunt precise: "Luptătorii din rezistenţă trebuie să ştie că nu vor fi lăsaţi în voia soarţii, uitaţi, şi că vor primi tot ajutorul posibil din partea to­va­ră­şilor, a altor formaţiuni;  de asemenea, răniţii nu pot fi părăsiţi pe câm­pul de luptă, întreprinzându-se tot ce este posibil spre a fi salvaţi şi eva­cuaţi; chiar şi morţii vor fi ridicaţi şi înmormântaţi". 

Armamentul din dotare. "Pla­nul de seminar – privind pregătirea şi ducerea luptei de rezistenţă pe teritoriul naţional vremelnic ocupat de inamic –, elaborat de Statul Major al Gărzilor Patriotice existent la Co­mitetul de partid al unui sector din Bucureşti, dubla carte amintită la con­vocarea în care s-au instruit ofi­ţerii Armatei în 1987. Aceasta pre­ve­dea că, în domeniul armamentului, «la formaţiunile mici va predomina armamentul uşor, de gabarit redus: pis­toale, pistoale-mitralieră, puşti, ca­rabine, P.S.L., P.M. mi­tra­liere, puşti cu tromblon, cu amortizor de zgomot, A.G., puşti de vânătoare etc.». De asemenea, se sublinia că «toţi lup­tători se dotează şi cu armament alb». Sunt categoriile de armament pe care îl aveau şi teroriştii din Piaţa Iancului. Pe lângă aceştia, conform unui do­­­cument-sinteză din timpul evenimentelor, paraşutiştii militari au predat către Marele Stat Major nu mai puţin de 109 terorişti. Acest document înaintat Marelui Stat Major cu­prinde şi armamentul capturat de la terorişti. Pe lângă, de exemplu, trei pistoale tip Makarov, un pistol Stecikin, trei pistoale tip Carpaţi, două pistoale-mitralieră cal. 7,62 cu ţeavă scurtă, 29 de pistoale-mitralieră cu pat rabatabil model 1963, un lansator car­tuşe semnalizare tip stilou, apa­ra­tură de vedere pe timp de noapte, se găsesc şi multe arme de vânătoare de diferite calibre şi mo­dele, multe prevăzute cu lunetă. Ceea ce este deosebit de important o reprezintă observaţia din «Planul de seminar» amintit, aceea că armamentul «se depozitează în locuri sigure, încă din perioada de necesitate sau mobilizare», iar pentru fiecare formaţiune există «mai multe depozite, cu cantităţi mici de armament»."

Acoperire prin gărzile patriotice. Teroriştii lichidaţi în Piaţa Iancului erau îmbrăcaţi într-o ţinută obişnuită pentru locuitorii Capitalei. Manualul după care au studiat ofiţerii Armatei în 1987 spune că luptătorii trebuie "să se contopească cu masa populaţiei". "Planul de seminar" întăreşte şi el acest lucru, arătând că luptătorii din "Rezistenţă" "de regulă, vor acţiona în uniformă civilă", iar "costumaţia este adaptată zonei şi profesiunilor predominante". Do­cu­mentul citat aduce în prim-plan şi "ne­cesitatea unor însemne de re­cu­noaştere reciprocă a lup­tă­torilor" şi punctează că "aici trebuie multă inventivitate: un nasture de o anumită culoare, un obiect de podoabă pur­tat într-un anumit fel, un ornament vestimentar, o anumită ţinută capilară etc.". În timpul evenimen­telor din decembrie ’89, au apărut dintr-o dată bărboşii, bra­sardele tricolore, puloverele etc. În acelaşi timp, documentul reglementează şi faptul că luptătorii pot îmbrăca uniforme mi­litare ale trupelor proprii Gărzilor Patriotice, când "formaţiunile de rezistenţă deţin zone libere şi se întrevede posibilitatea transformării lor în unităţi militare". La evacuarea trupurilor teroriştilor lichidaţi în Piaţa Iancului au participat Gărzi Patriotice. Mai mult, în decembrie ’89, prezenţa Gărzilor Patriotice sub diferite forme în toată ţara a fost masivă, iar din depozitele lor s-au dat arme civililor. Fără îndoială că, pe lângă membrii obişnuiţi ai Gărzilor Patriotice, erau şi alţii care se foloseau de uniformă şi logistică doar ca acoperire. Să reliefăm faptul că minis­trul Apărării din anul 1989 condu­sese în trecut Gărzile Patriotice. Apoi, un fost locţiitor al şefului Direcţiei Informaţii a Armatei, Alexandru Pe­tricean, a fost locţiitor al şefului de stat major al Gărzilor Patriotice din 1970 până în 1988. Iar tot la capitolul prezenţe curioase, în fruntea Gărzilor Patriotice este şi colonelul Corneliu Pîrcălăbescu, şeful acestora în decembrie 1989, în biroul căruia a murit generalul Vasile Milea. Colonelul fusese transferat cu puţin timp înainte, la 9 decembrie 1989, la conducerea Gărzilor Patriotice, după ce anterior condusese Direcţia secretariat din MApN şi fusese locţiitor politic al comandantului Armatei I, din Bucureşti. În "Planul de seminar" Gărzile Patriotice sunt indicate distinct ca beneficiare ale cooperării cu formaţiunile de rezistenţă în domenii precum "procurarea şi tran­smiterea de informaţii"; "nimicirea unor obiective ale inamicului"; "spri­ji­nirea contraloviturilor", "inter­zi­ce­rea/întârzierea unor acţiuni de mare amploare a agresorului", "dezorganizarea conducerii inamicului", "des­coperirea momentului pregătirii ina­micului pentru trecerea la între­buin­ţarea armelor de nimicire în masă". Din investigaţiile noastre reiese că pentru plata colaboratorilor DIA şi, prin direcţie şi a membrilor pregătiţi din vreme ai "Rezistenţei", se puteau invoca prevederile art. 4 din Decretul nr. 61 pentru modificarea Decretului nr. 678/1969 privind regimul de pază a frontierei de stat al RSR. Acesta spune că "luptătorii din subu­ni­tă­ţile de gărzi patriotice şi membrii grupelor de sprijin ale grănicerilor, care se evi­denţiază în executarea sar­ci­nilor încredinţate, pot fi recompensaţi cu premii în bani sau altă natură de către Ministerul Apărării Naţionale".

Salvarea activiştilor de partid. Buna cooperare dintre formaţiunile de rezistenţă şi Gărzile Patriotice era cauzată, structural, de faptul că facto­rul politic al vremii era cel mai important. Potrivit Legii nr. 14/1972, legea organizării apărării naţionale a RSR, "Gărzile patriotice îşi des­făşoară activitatea sub conducerea nemijloci­tă a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a comandantului suprem al forţelor armate şi a organelor locale ale partidului". Or, începând de la echipa de rezistenţă, for­mată din 15-30 de luptători, în co­manda acesteia se găsea un loc­ţiitor politic. Conform manualului după care au studiat ofiţerii Armatei, "loc­ţii­torii politici pot fi numiţi de către or­ganele locale de partid, din rân­durile activiştilor de partid din oraşe, dintre activiştii de partid din armată rămaşi în spatele frontului sau pot fi aleşi în adunările generale de partid ale luptătorilor comunişti". Activiştii de partid aveau acces şi la funcţia de comandant al subunităţii din "Rezistenţă", iar celelalte funcţii ale subunităţii respective se puteau încadra "prin hotărârea comandantului care se consultă, în acest scop, cu organele locale de partid, cu locţiitorul său politic, cu alte cadre", iar "dacă împrejurările permit, propunerile pentru ocuparea unor funcţii se discută în şedinţele biroului organizaţiei de partid sau în adunările gene­rale ale comuniştilor".  Aşadar, observăm că regimul lui Nicolae Ceauşescu era puternic ancorat în partid şi mai ales în activiştii PCR din Armată. Încre­de­rea lui Nicolae Ceauşescu în aceas­tă "ramură" a partidului se baza pe faptul că în anii ’50 condusese chiar el politrucii Armatei, iar în 1989 mi­nis­tru adjunct al Apă­rării şi şef al Consiliului politic Superior era fratele său, gene­ralul Ilie Ceauşescu. Preocu­pările lui Ilie Ceauşescu în privin­ţa informaţiilor militare erau foarte aplicate. Astfel, conform ge­neralului Ion Talpeş, fost şef al SIE şi fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională, "la mijlocul anilor ’80, Ilie Ceauşescu a înfiinţat un grup special al Consiliului Politic, în încercarea de a revitaliza spionajul militar, fără a avea sau a cere aprobarea Co­mi­tetului Central" ("În umbra marelui Hidalgo", vol. 1, Ed. Vivaldi, 2009). Dar fratele dictatorului nu avea de ce se formaliza cu oficia­li­zarea la CC a strădaniilor sale pe linia spionajului militar, întrucât colabora­torul său în domeniu, şeful DIA, vi­ce­amiralul Ştefan Dinu, fusese avan­sat tot dintre activiştii de partid la con­­ducerea serviciului secret al MApN, care coordona "Rezistenţa", iar şeful Secţiei Militare a Comitetului Central, forul tutelar de partid pentru Armată, Interne şi Justiţie, era un fost ministru al Apărării, Ion Co­man. De asemenea, Nicolae Ceau­şes­cu îşi adu­sese aproape un alt fost ministru al Apărării ca secretar al Co­mi­tetului Central pentru propagandă, generalul Constantin Olteanu, şi un alt general, care provenea dintre politrucii Armatei, Ion Dincă, membru în CPEx. Mai mult decât atât, Ilie Ceauşescu, cel care în decembrie ’89 bătea unităţile Armatei să le spună militarilor despre iminenţa forţării graniţelor, era el însuşi un fin cu­nos­că­tor al luptei de rezistenţă. În lu­cra­rea de uz intern pe care o studiau ofiţerii MApN în 1987 era indicată ca bibliografie şi cartea "Hărţuirea în ac­ţiunile de luptă duse în războiul întregului popor pentru apărarea patriei" (Ed. Militară, 1982). Conform manualului studiat de ofiţerii MApN, unul dintre obiectivele for­ma­ţiunilor de rezistenţă era organizarea vieţii politice în teritoriul vre­mel­nic ocupat. "Una dintre sarcinile permanente, de cea mai mare importanţă, ale comitetelor locale de partid şi ale organelor conducătoare de partid din mişcarea de rezistenţă o considerăm întărirea permanentă a organizaţiilor de partid şi ale UTC (...) Formaţiunile rezistenţei, dând dovadă de spirit de iniţiativă, rezolvă de sine stătător sarcinile ce le stau în faţă, orientându-se în raport cu situa­ţia concretă", se arată în lucrarea de uz intern a Armatei. Iată explicaţia pen­tru care anumiţi membri ai eşa­loa­nelor 2 şi 3, apoi UTC-iştii şi ac­ti­viştii politici din Armată au înfiinţat ce­lulele FSN, apoi au migrat spre toate partidele şi au avut ascensiuni ful­minante. Cei din Partid şi Armată au avut în primul moment nevoie de a putea să se organizeze, iar apariţia "teroriştilor" a fost cu predilecţie în lo­curi unde existau şi demonstranţi care nu erau în cărţi şi se coagulau ad-hoc. În acelaşi timp, şi unora, şi altora le convenea duşmanul comun: "securiştii-terorişti". Nu este puţin lu­cru faptul că unul dintre locţiitorii lui Ilie Ceauşescu, generalul Gheor­ghe Arădăvoaice, a devenit "creierul" noului Serviciu de Protecţie şi Pază.

Directiva. La convocarea despre care am amintit că a avut loc în 1987, anul în care la Braşov s-a declanşat o re­voltă a muncitorilor, s-a impus in­ten­si­ficarea pregătirii ofiţerilor MApN şi "să nu lipsească nici un ofi­ţer din nici un stat major de la aceste activi­tăţi". Această pregătire trebuia să aibă loc în "doi ani din cei cin­ci, cât prevede directiva", iar cursan­ţii, care proveneau din Statul Ma­jor al Gărzilor Patriotice dintr-un sector al Capitalei, erau informaţi că "preocupările statului nostru ma­jor sunt mai vechi şi au parcurs mai multe etape". Conform legilor, lupta de rezistenţă se pregătea prin Directiva operativă sau ordinul comandantului suprem, Nicolae Ceauşescu. Era ultima sa soluţie.

Parole prin radio şi televiziune
Asigurarea comunicaţiilor lup­tă­to­rilor din "Rezistenţă" era considera­tă foarte importantă. În "Planul de se­minar" după care au învăţat of­i­ţerii MApN erau inventariate în acest sens "legăturile cu fir, îndeosebi în Punctele de Comandă, le­gă­tu­rile prin mijloace mobile; căsuţe poş­tale de legătură; parole de re­cu­noaş­­tere şi semne discrete, contactul personal, porumbei călători". În mod special este evidenţiat în docu­mentul citat faptul că "semnale cu parolă sunt transmise de posturile centrale de radio şi televiziune". În de­cembrie ’89, mai ales televiziu­nea, cât şi radioul au fost folosite pentru tot felul de chemări, apariţii de personaje, mesaje bizare etc. Printre procedeele de culegere a in­formaţiilor folosite de către "Rezistenţă", documentul amintit are în vedere şi "interceptarea convorbi­rilor inamicului", fapt care implică exis­tenţa, din vreme, a aparaturii ne­cesare pentru realizarea misiunii. În timpul Revoluţiei, teroriştii ac­ţionau ca şi cum ar fi avut acces la comunicaţiile unităţilor militare obişnuite, precum şi ale altor instituţii. Regulile de angajare în luptă erau şi ele menţionate în manualul de uz intern. "Cunoscând că for­ma­ţiunile de rezistenţă urbane organizează şi execută ambuscade independent, la o anumită depărtare unele de altele, este necesar ca fie­care să-şi realizeze propria cerce­tare cu elementele de care dispune. For­ma­ţiunile de rezistenţă pot trimite câte o echipă de cercetare la o dis­tan­ţă de 400-500 m şi mai mult faţă de locul ambuscadei", se zice în ma­nual. Mai trebuie spus că în confor­mi­tate cu "Planul de seminar" pentru transmiterea de informaţii era pla­nificat faptul ca luptătorii din "Re­zistenţă" să colaboreze cu cerce­taşii din unităţile Armatei. "Rezis­ten­ţa" mai susţinea în această pri­vin­­ţă "sprijinirea unor acţiuni dificile (diversiunea)" şi "ducerea în co­mun a unor acţiuni". Un alt mit al celor 20 de ani spune că mai peste tot au apărut cercetaşii Batalionului 404 din Buzău. Dar acest lucru a fost iarăşi doar o legendă, cea mai la îndemână din cauza renumelui batalionului în care se şi instruise­ră mulţi cercetaşi, lansată pentru a se ascunde activitatea altor structuri de cercetare ale Armatei, cu mi­siuni bine trasate anterior. La ni­ve­lul anului 1989 exista câte o compa­nie de cercetare în dispozitivul ina­mic la nivelul fiecărei dintre cele pa­tru Armate ale RSR, câte un ba­ta­lion de cercetare la fiecare divizie şi o companie la nivel de regiment.

Misiunile "Rezistenţei"
Ofiţerii MApN con­­vocaţi în 1987 la pre­gătire în do­meniul "Re­zis­ten­ţei" au în­văţat, po­tri­vit "Pla­nu­l­ui de se­minar", că unul din­tre sco­purile lup­tei de profil este "crea­rea unei stări per­manente de nelinişte şi nesiguranţă pentru agresor". Por­nind de la acesta, documentul enu­­mă­ră misiunile for­­ma­ţiunilor speciale, precum: "cule­ge­rea de informaţii despre inamic; de­zor­ga­ni­za­rea condu­ce­rii ina­mi­­cului; pa­ra­­lizarea, îngreu­na­rea sau in­ter­zicerea exe­cu­tării transpor­tu­rilor de către ina­mic; distru­ge­rea de­po­zitelor; dis­tru­ge­rea aerodromurilor; dezorganizarea sistemului de apărare antiaeriană". În de­cembrie ’89, "te­ro­­riş­tii" arătau, prin acţiunile lor, că sunt foarte familiarizaţi cu porturile, aeroporturile, cu funcţionarea apărării antiaeriene, cărora le erau semnalate invazii de escadrile întregi, cu sistemul de transporturi feroviar şi rutier. De asemenea, în lucrarea de uz intern pe care o ofiţerii MApN o foloseau ca suport de curs este precizat că, în organizarea acţiunilor de rezistenţă în mediul urban se ia ca măsură "folosirea cu pricepere a lucrărilor subterane şi adăposturile pentru protecţia personalului şi a stocurilor de materiale". În acest domeniu, suportul de curs are chiar un subcapitol, "Du­cerea luptei în subte­ran" în care se subliniază că "spaţiul subteran ar putea fi folosit ca adăpost permanent pentru luptătorii din rezistenţă, în acest caz, poate fi amenajat în mod corespunzător, asigurându-se mai multe intrări şi ieşiri, în străzi diferite". Mai departe, se punctează că "acţiunile desfăşurate în aceste condiţii, coro­borate de la suprafaţă, creează un climat de nesuportat pentru ocupant şi pot paraliza activităţile militare şi economice din zona în care se desfăşoară". În de­cembrie ’89, nălucile care foloseau tu­nele Capitalei şi ale altor oraşe deveniseră deja un mit. Dar membrii reţelei de "Rezistenţă" erau an­trenaţi, conform manualului, şi pentru "participarea la acţiunile de rezistenţă nearmată şi mobilizarea maselor la astfel de acţiuni (greve, demonstraţii, nesupunere, ne­pre­zen­tare la lucru etc.), dar şi pentru "acţiuni de propagandă în rândurile populaţiei oraşului (distribuirea manifestelor, foilor volante, ziarelor, broşurilor şi altor materiale)". În perioada Revoluţiei şi luni întregi apoi s-au propagat zvonuri, au apărut şi dispărut foi volante, au avut loc demonstraţii.
Citeşte mai multe despre:   dosarul revolutiei

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Larisa Enache: „Pasiunea mea pentru teatru e echilibrul meu constant. Asta nu dispare”

Larisa Enache: „Pasiunea mea pentru teatru e echilibrul meu constant. Asta nu dispare”
Galerie Foto Pentru ei, actorii, cea mai mare bucurie şi răsplată a muncii lor sunt aplauzele. Aplauzele publicului pe care reuşesc ca în timpul spectacolului să-l facă să uite de cotidian, să-l ducă cu sufletul şi mintea...

Tusea poate avea cauze digestive sau cardiace

Tusea poate avea cauze digestive sau cardiace
Tusea seacă, atât de frecvent întâlnită, are o diversitate de cauze. Nu numai aparatul pulmonar este de vină, pot sta la bază şi factori cardiaci, digestivi sau din sfera ORL, explică pneumologul Constantin...

Se îngroașă gluma. Conflict de interese în afacerile lui Barna pe fonduri UE cu Consiliul Județean Alba

Consiliul Județean Alba aproba, în 2013, înființarea unui ONG care să se ocupe de implementarea de proiecte și de programe pentru domeniul de la Sâncrai, devenind unul dintre acționarii acestei organizații....

Război fără precedent la vârful CSM. Judecătorii cer revocarea procurorilor și viceversa

Război fără precedent la vârful CSM. Judecătorii cer revocarea procurorilor și viceversa
Galerie Foto Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție îi îngrozește atât de tare pe procurorii din CSM, încât șapte dintre aceștia, în frunte cu vicepreședintele Consiliului, procurorul Nicolae Solomon,...

Înalta Curte întreabă, încă o dată, CJUE dacă poate să nu respecte Constituția României

Înalta Curte întreabă, încă o dată, CJUE dacă poate să nu respecte Constituția României
Completul Penal de 5 Judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție care, în primăvară, a transmis Curții de Justiție a Uniunii Europene un set de întrebări dacă se pot încălca...

Alcoolul şi fumatul cresc riscul de cancer în cavitatea bucală

Alcoolul şi fumatul cresc riscul de cancer în cavitatea bucală
Din păcate, cancerele din cavitatea bucală se întâlneasc tot mai des. Necazul este că bolnavii de acest tip de cancer se prezintă târziu la clinicile de chirurgie oro-maxilo-facială, când li s-a deformat figura...

„Poliția magistraților”, sabotată organizat de capii Justiției

„Poliția magistraților”, sabotată organizat de capii Justiției
Galerie Foto Anunțată, încă dn data de 4 octombrie, ședința Plenului CSM de ieri, în care ar fi trebuit să fie validate, după mai bine de patru luni de zile, rezultatele concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de...

Războiul politic din SUA riscă să creeze un seism puternic la București

Războiul politic din SUA riscă să creeze un seism puternic la București
Galerie Foto Afacerile politice, economice și mai puțin vizibile ale unor înalți oficiali americani democrați în România urmează să facă obiectul unor dezvăluiri de proporții, conform afirmațiilor făcute, duminică sear...

Infiltraţiile în articulaţiile dureroase se repetă la 6 luni sau un an

Infiltraţiile în articulaţiile dureroase se repetă la 6 luni sau un an
În popor umblă vorba că mai nimeni nu scapă de o suferinţă reumatismală. De la bunici, la colegii de serviciu, chiar şi unii de vârstă tânără, se vaită adesea de dureri în articulaţii. Reumatologul...

Incalificabil! DIICOT merge, în cazul “Caracal”, exclusiv pe declarațiile lui Dincă

Incalificabil! DIICOT merge, în cazul “Caracal”, exclusiv pe declarațiile lui Dincă
Galerie Foto Toate probele relevante elucidării cauzei “Caracal”, solicitate, în scris, de către avocatul familiei Măceșanu conducerii DIICOT, care constituie, totodată, și echipa care lucrează la acest dosar, au fost...

Completurile de 5, nule și după alcătuirea din ianuarie 2019. O instanță a desființat tragerile la sorți făcute de Tarcea

Completurile de 5, nule și după alcătuirea din ianuarie 2019. O instanță a desființat tragerile la sorți făcute de Tarcea
Galerie Foto Lovitură devastatoare aplicată de Curtea de Apel Bucureti într-un dosar civil în care protagonistă este controversata judecătoare, exclusă din magistratură, Camelia Bogdan. Instanța a decis ca să anuleze o...

Viaţa de student din Bucureşti

Viaţa de student din Bucureşti
Galerie Foto Independenţă, distracţie, prieteni noi, dezvoltare personală şi profesională, studiu sau, pe scurt, viaţa de student în Bucureşti. Acestea sunt câteva caracteristici specifice, ce se individualizează...

Lobby-iștii anti-Plumb din Parlamentul European și-au finanțat campania electorală tot din împrumuturi pe persoană fizică

Lobby-iștii anti-Plumb din Parlamentul European și-au finanțat campania electorală tot din împrumuturi pe persoană fizică
Galerie Foto Ipocrizie și dublu standard în legătură cu respingerea candidaturii Rovanei Plumb pentru poziția de comisar european pe domeniul Transporturilor. Candidatul român a fost respins de Comisia JURI a Parlamentului...

Soțul Anei Birchall, în agenda pedofilului american Jeffrey Epstein

Soțul Anei Birchall, în agenda pedofilului american Jeffrey Epstein
Galerie Foto În august 2019, miliardarul american Jeffrey Epstein a fost găsit mort în celula sa. Iar presa americană a publicat agenda conținând contactele controversatului miliardar, acuzat de pedofilie, în această agendă...

Partenerul de afaceri al lui Dan Barna, coleg cu nevasta lui Florian Coldea

Partenerul de afaceri al lui Dan Barna, coleg cu nevasta lui Florian Coldea
Publicația bugetul.ro continuă o investigație demarată, anul trecut, de “Jurnalul”, referitoare la afacerile liderului USR, Dan Barna (FOTO), derulate cu statul și descoperă o informație mai mult decât...
Serviciul de email marketing furnizat de