Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
In editia de colectie de astazi, Jurnalul National va prezinta povestea Lastunului, masina ieftina gandita de Ceausescu, a motoretei Mobra - mijlocul de transport al pescarilor si hipiotilor romani, a cremelor Gerovital, a sucurilor CI-CO si Brifcor, inlocuitorii bauturilor capitaliste Coca-Cola si Pepsi. Cititi povestea marcilor romanesti care au insotit viata generatiilor de sacrificiu.
Inca de la inceput am stiut cu totii: socialismul n-avea cum sa piarda batalia ideologica cu capitalismul. Era prea bun, prea uman, prea ingaduitor. Acolo unde capitalismul te dadea afara, socialismul te trimitea la scoala de partid. Acolo unde capitalismul te punea la treaba, socialismul se facea ca nu vede ca mai trageai o votca. In sfarsit, acolo unde capitalismul nu accepta decat munca bine facuta, socialismul zambea, te batea pe umar si-ti soptea fraza tip: âlasâ ca merge si asa".
LUCIAN MANDRUTA
In anii â50, la data aparitiei primului IMS (tatal deja batranului ARO), confruntarea intre cele doua sisteme abia incepuse. In anii constructiei Lastunului, ea se terminase demult. Socialismul invinsese in teorie, nimeni nu se mai indoia. Pe teren insa, toate progeniturile lui erau la pamant. De la pantofii conceputi anume pentru mersul pe luna (pe pamant, din cauza gravitatiei mai mari, talpile se desprindeau) si pana la automobilele adaptate Saharei (si din acest motiv mai putin rezistente la ploaie), produsele socialismului biruitor nu erau capabile decat de victoria impotriva nervilor nostri. Stiu asta cel mai bine romanii care macar o data in viata au ramas fara lampa PL500 a televizorului Diamant, exact in timpul meciului...
De altfel, cele mai multe dintre brandurile epocii stau sub acest steag zdrentuit al lui âda-l in ma-sa!", sudalma nationala cu alura de slogan. O formula puternica, alminteri, o data ce socialismul a plecat de mult, insa principiul acesta al trebii facute in deridere a ramas...
Vorbim in aceasta editie de colectie de obiectele pe care le-am uitat pe nedrept. Cele care ne-au decorat viata, s-au insinuat in copilaria sau tineretea noastra si ne-au tinut loc de originale. Pentru ca, de ce sa nu recunoastem, mai fiecare produs de consum al vremii il copia pe unul din Occident. De la Ci-Co, pe care l-am inteles pe deplin abia cand ne-am intalnit cu Fanta, si pana la Mobra, aceasta Yamaha de Baragan (care ar fi avut un viitor daca, la un moment dat, miscarea noastra Flower Power nu se intalnea cu crivatul national din ianuarie...).
Dincolo de apasarea nostalgiei, merita sa ne amuzam putin de amintirile noastre. Chiar daca e vorba de caninul si acum regretat pe care l-am lasat in biscuitii Eugenia (cu crema tot mai putina in fiecare an) ori de ideea de design a tovarasului Ceausescu, cel care isi dorea policioare de lemn in automobilele populare.
Multe dintre marcile de care va vorbim aici au disparut. Spre sfarsitul epocii, numele lor ajunsese aproape o garantie pentru calitatea de doi bani. Traiam cu totii intr-o lume populata de antibranduri, nume care promiteau ce e mai rau si se tineau de cuvint cu precizie (va aduceti aminte de pixurile Flaro, care patau garantat camasa cand le puneai in buzunar...?).
Dar sunt si marci care au supravietuit sau chiar s-au intors la viata in ultimii ani. Doar numele a ramas insa din ele - si el folosit pentru ca unora le mai spune ceva. Are, cum zic cei din marketing, notorietate. Produsul e insa cu totul altul si degeaba veti cauta in sticla de Brifcor vanduta astazi aroma perfida a anilor â80...
Incercati insa in Jurnalul National - editia de colectie.
Nevrosal pentru durerile de cap
Desi o lege pentru protectia marcilor fusese adoptata inca din 1879, prima marca romaneasca brevetata a aparut de abia pe 13 februarie 1913, potrivit arhivelor Oficiului de Stat penrtu Inventii si Marci (OSIM). Farmacistul N. Pantazi intregistra atunci medicamentul âNevrosal", pentru a fi sigur ca produsul sau se deosebeste de altele similare vandute pe piata. Preparatul te ajuta sa scapi de durerile de cap, nevralgii etc. Diferenta de 34 de ani existenta intre aparitia legii si inregistrarea primei marci este explicata de distrugerea arhivelor Oficiului de Inventii si Marci in timpul bombardamentelor din primul razboi mondial. Tot in 1913 a fost brevetata marca de apa minerala âBusteni". Romania antebelica trecuse rapid la emancipare din toate punctele de vedere. In ziua de 17 septembrie 1915, capitanul farmacist Calinic Popescu breveteaza âPrezervativul Suvenir", o suita de metode externe âin contra boalelor infectioase, blenoragiei si sifilisului". Acest efort contraceptiv a fost stopat in 1916 cand productia interna a inceput sa se orienteze catre cerintele frontului.
