x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Marcile romanesti sau bunastarea interbelica

0
13 Apr 2004 - 00:00

Pantofii Mociornita, cosmeticele Elida, ciorapii Areca, frectia Diana sau sampania Mott sunt cateva dintre produsele pe care le cumparau romanii in perioada interbelica.

Despre efervescenta si stralucirea vietii pe care o duceau bucurestenii intre cele doua razboaie mondiale putem afla astazi doar din carti sau din povestirile strabunicilor. Reclamele din ziarele vremii sunt o imagine a pietei romanesti din acei ani, cu produse autohtone, dar si cu marcile marilor firme internationale prezente in Romania. Ce mancau romanii, cu ce se imbracau, care erau obiceiurile celor de la oras, cum isi petreceau timpul liber - sunt intrebari la care gasim raspuns in articolele si anunturile din ziarele aparute intre 1920-1939.

Bucurestenii, sclavii modei

Strainii care au vizitat Bucurestiul in perioada interbelica descriu capitala romaneasca drept „micul Paris", „un oras de lux si de foc" sau „orasul cel mai vesel din Europa". Jocurile de noroc, mesele bogate si petrecerile luxoase din saloanele de vaza erau o emblema a Bucurestiului anilor ’20. Femeile din Capitala erau ingrijite, cochete si bine imbracate, iar doamnele din lumea buna cautau sa fie mereu la moda. „Femeile tinere erau in pas cu moda occidentala, mai ales cu cea de la Paris. Rochiile au devenit mai scurte, „trei sferturi" sau chiar pana la genunchi. Talia era cazuta, adica peste solduri, pentru a se pune in relief corpul", noteaza Ioan Scurtu in lucrarea „Viata cotidiana a romanilor in perioada interbelica". Intre cele doua razboiae mondiale, atat femeile, cat si barbatii isi puteau face haine la comanda sau si le puteau cumpara „de-a gata".

In cotidianul Universul din 1928 gasim un anunt al fabricii de confectii Industria din Iasi, prin care doamnele erau instiintate ca isi pot comanda „o garderoba completa cu numai 775 de lei". Aceasta cuprindea: „trei metri stofa lana orice culoare si desen, doua camasi fine cu broderii si garniturile cele mai moderne, doua perechi de ciorapi, o pereche cercei de imitatie de perle diferite culori, o brosa frumoasa pentru bluza, un pieptene de cap cu pietricele frumoase, o sticluta de parfum si o cutie de pudra fina cu un puf".

Haine si pantofi de marca

Printre cele mai cunoscute marci ale vremii era Ceho, care cuprindea incaltaminte si obiecte de vestimentatie pentru doamne, domni si copii. Acestea erau comercializate prin magazinele Cehoslovaca, deschise in marile orase ale tarii, precum Ploiesti, Galati, Craiova, Brasov si Timisoara. Reclamele la aceasta marca, pe care le gasim in presa din 1936, ii indemnau pe romani sa adopte un stil de vestimentatie modern, elegant si de bun gust: „Treceti in randul celor bine imbracati! Imbracati-va numai la Cehoslovaca, singurii specialisti in arta imbracamintei."

In perioada interbelica, femeile purtau pantofi cu toc de 4-5 cm, cu barete si decoratii, iar barbatii se incaltau cu pantofi sau ghete de piele, lac sau alte materiale. Una dintre marcile apreciate de incaltamite prin anii ’30 era Mociornita. La depozitele proprii ale fabricilor cu acelasi nume se comercializau „pantofi barbatesti din box, negri si marron, pantofi de lac si ghete pentru copii si doamne, de cea mai buna calitate". Daca ti se rupeau incaltarile, puteai sa le pingelesti cu talpa Palma Okma „impermeabila, elastica, durabila si eftina". Iar pentru buna intretinere a pantofilor se putea folosi crema de ghete Electra, pe baza de ceara de albine.

Cand venea vremea rea, romanii purtau pardesie si se puteau apara de ploaie cu umbrelele produse la fabrica bucuresteana Pluvius. O marca de renume, inregistrata in anii ’30, care a rezistat si in perioada comunista, era „fulgarinul", un pardesiu elegant de ploaie, fabricat din material cauciucat. Haina era impermeabila, „usoara ca fulgul", de aici provenind si numele produsului. In perioada interbelica, bucurestenii isi puteau cumpara haine, incaltaminte, obiecte pentru plaja si sport de la celebrul magazin al lui Theodor Athanasiu, La vulturul de mare cu pestele in ghiare, sau de la renumitele Galerii Lafayette.

Accesorii vestimentare

„Pentru unii, imbracamintea raspundea unei necesitati fizice, pentru altii (sau, mai ales, altele), hainele constituiau un etalon al bogatiei si al modernitatii", precizeaza Ioan Scurtu in cartea dedicata perioadei interbelice. Potrivit modei din acea vreme, barbatii de la oras purtau palarie din stofa, pe care o puteau cumpara de la producatori precum I. Torcatoru, Rubens sau de la pravaliile de pe Lipscani. Si cravatele nesifonabile de la fabrica Sammitgum erau in voga inaintea celui de-al doilea razboi mondial.

O tanara femeie avea nevoie de mai multe articole de imbracaminte si accesorii pentru a fi pusa la punct. In 1928, doamnele isi puteau cumpara ciorapii Mousselin, care costau intre 75 si 85 de lei perechea, iar daca erau de matase sau de calitate superioara ajungeau si la 95 de lei. O pereche de chiloti „de fil d""Ecosse" se puteau cumpara cu 150 de lei, iar o pereche de manusi de piele Glace erau doar cu 10 lei mai scumpe. Toate acestea puteau fi achizitionate de la pravalia fratilor Rossin, de pe Strada Lipscani. In anii ’30 gasim renumita marca de ciorapi Adesgo, dar la fel de populari se pare ca erau la acea vreme si ciorapii de dama Ady. „Din spuma marii para facut ciorapul Ady, atat de fina, de imateriala este tesatura acestuia. O podoaba de pret pentru eleganta unei femei, o capodopera", se spunea in textul unei reclame din cotidianul Capitala. In perioada interbelica, damele mai puteau cumpara ciorapi de matase Lissy sau Areca, „ciorapul surprinzator de subtire si rezistent".

Iohanna Onaca


CONTINUARE: Electrocasnice si masina straine pentru omul modern

Citeşte mai multe despre:   special,   puteau,   interbelica

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură
Laura Codruța Kovesi, urmărită penal de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție pentru fapte deosebit de grave, legate de modul în care a fost finanțată aducerea în  țară, în anul 2011,...

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama
Galerie Foto Darius Condurache (11 ani) este un tânăr saxofonist şi pianist român care cântă la diverse evenimente organizate pe teritoriul Marii Britanii, în general cu scop caritabil, debutul în cariera sa făcându-l în...

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine
Mircea Băsescu, fratele fostului președinte Traian Băsescu, încearcă să pună mâna pe 1,1 milioane de lei de la stat, printr-o compensare a unei restituiri de TVA neefectuate de Direcția Finanțelor Publice cu...

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului
Profesorul Dan Voiculescu vorbește, în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Ion Cristoiu, despre presiunea globalizării forțate, ca efect al postcapitalismului. Dialogul, pornit de la lucrarea “Doctrina...

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas
Cancerul de pancreas este o boală parşivă fiindcă durerile nu apar decât târziu, dar alte simptome anunţă totuşi instalarea acestei maladii maligne. Despre aceste semne explică profesor doctor Mircea Beuran, de...

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială
Interviu eveniment acordat de profesorul Dan Voiculescu renumitului jurnalist Ion Cristoiu. Profesorul Voiculescu trage un semnal de alarmă: capitalismul devine din ce în ce mai puțin sustenabil, iar planurile pentru...

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă
Galerie Foto Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte, Traian Băsescu, încearcă, fără succes, să radieze din cărțile funciare ale terenurilor agricole achiziționate în 2013, la Nana, a sechestrelor penale...

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun
Hoda Barakat este o scriitoare libaneză de succes în întreaga lume. Locuieşte în Paris de mulţi ani însă scrie doar în arabă, limba de care s-a reîndrăgostit. Autoarea a fost recent în România să-şi...

Audit pentru angajați, de la distanță

Audit pentru angajați, de la distanță
Dezvoltarea tehnologiei a dus într-o nouă eră și domeniul HR, care beneficiază astăzi de foarte multe produse mult mai ieftine și mai rapide decât în trecut. Simpla abonare la un site în spatele căruia se...

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze
Galerie Foto Extinderea pe pieţele externe, creşterea producţiei şi mărirea portofoliului sunt câteva din variantele luate în calcul de conducerea Romgaz pentru creşterea companiei. Adrian Volintiru, director general Romgaz,...

Adio solniţă! Laptele, legumele, fructele conţin sare

Adio solniţă! Laptele, legumele, fructele conţin sare
Galerie Foto Cele mai frecvente cauze de deces sunt accidentele vascular cerebrale, cauzate de hipertensiunea arterială. Umblă multe legende despre hipertensiune, încercăm lămurirea lor. Interviu cu profesor doctor Daniela...

ANAF cere curator fiscal pentru administrarea averii Elenei Udrea

ANAF cere curator fiscal pentru administrarea averii Elenei Udrea
Galerie Foto Teoretic, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei în anulare pe care Elena Udrea a formulat-o împotriva sentinţei Completului de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituit...

De la asigurări, la bijuterii cu emoţii

De la asigurări, la bijuterii cu emoţii
Galerie Foto De cele mai multe ori antreprenorii români sunt nevoiţi să se reinventeze pentru a putea supravieţui mediului concurenţial sau pentru a-şi găsi adevărata cale în afaceri. Alte ori însă, o puternică dorinţă...

Lux marca Iohannis. 70.000 €, cheltuiți pe mese și scaune

Lux marca Iohannis. 70.000 €, cheltuiți pe mese și scaune
Galerie Foto Două mese pentru convorbiri, patru măsuţe de protocol, opt scaune şi patru fotolii. Acestea au fost obiectivele prioritare ale Administraţiei Prezidenţiale, la sfârşitul anului trecut, în perioada în care preş...

VIP-urile anticorupţiei lui Kovesi, date afară în şuturi din DNA

VIP-urile anticorupţiei lui Kovesi, date afară în şuturi din DNA
Galerie Foto Chiar dacă, oficial, pe numele lui Ciprian Man şi Cristian Ardelean, procurorii de la DNA Oradea care discutau cum să le fabrice judecătorilor neobedienţi dosare penale, nu a fost încă începută urmărirea...
Serviciul de email marketing furnizat de