x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Mari companii care ne-au schimbat viaţa şi care acum se zbat în anonimat

Mari companii care ne-au schimbat viaţa şi care acum se zbat în anonimat

de Daniel Ionaşcu    |    13 Oct 2011   •   17:01
Mari companii care ne-au schimbat viaţa şi care acum se zbat în anonimat

A fost odata... Sau, si mai bine, po­ves­tea poate incepe la plural. Au fost. Lu­mea noastra n-ar fi fost la fel fara ele, societatea ar fi fost mai saraca, mentalitatea diferita, munca noastra mult mai grea si placerile mai mici si mai putine. O mana de companii ne-a influentat atat de mult viata incat aproape nu putem sa ne imaginam universul nostru fara minunatiile aduse la viata de inginerii acestora. Si, cu toate acestea, acum aceste societati se zbat sa-si gaseasca o cale. Ciclul vietii isi ga­ses­te corespondent si in lumea financiara, iar legea junglei se aplica si celor care candva au fost buni, dar au fost inlocuiti in preferintele consu­ma­torilor. Jocul este profitul, terenul este planeta, iar arbitrul este consu­ma­torul. Si sunt miliarde de arbitri ai aceluiasi joc...

"Xerox ar fi putut fi cat IBM si Microsoft"
Xerox Corporation este o companie care produce si vinde o gama larga de imprimante, multi­functio­na­le, copiatoare si servicii legate de managementul documentelor. Dar compania a avut mult mai mult pe mana: viitorul intregii industrii a calculatoarelor. Compania, fondata in 1906, a pus bazele in 1970 pentru un centru in Sillicon Valley, Xerox PARC, unde sa se studieze noile teh­no­logii. Aici au fost integrate in 1973 intr-un minicomputer interfata grafi­ca cu ferestre si meniuri, strabunicul monitoarelor, tastatura si mouse-ul. Dar "Alto" nu a fost vandut nicioda­ta comercial. Cine i-a vazut utilitatea? Legendarul Steve Jobs, co-fondatorul Apple. Pe atunci, in 1979, compania sa avea doar trei ani. Mai tarziu, insusi Jobs avea sa declare: "Daca Xerox ar fi stiut ce avea si ar fi folosit avantajele, ar fi putut fi cat IBM plus Micro­soft plus Xerox impreuna si cea mai mare companie de tehnologie din lume", scrie Sydney Morning Herald. Care e situatia acum? Apple are o capitalizare de 343 miliarde de dolari, cu doar 30% sub cele adunate ale IBM (217 miliarde) si cele Micro­soft (220 miliarde dolari). Cat valoreaza Xerox? Un "mizilic" de 10 mi­liarde de dolari. Xerox n-a avut suc­ces cu calculatoarele sale si a iesit de pe piata. Jobs le-a folosit ideile pen­tru a crea Macintosh. Acum, Mac-urile sunt printre cele mai rav­ni­te calculatoare. Si cele mai scumpe.

Philips se vinde pe bucati
Philips este un alt gigant al electronicelor care incepe sa o ia pe ur­me­le Nokia. Compania este inca una dintre cele mai mari din domeniul tehnologiei, avand 119.000 de angajati, vanzari de 25,4 miliarde de euro anul trecut si un profit net de 1,44 miliarde de euro. Fondata in 1891, firma este raspunzatoare pentru in­ven­tarea celebrelor video recordere, a casetei audio, CD-ului, ba chiar si a Blu-Ray-ului, creat im­pre­una cu Sony. Insa compania a abandonat rand pe rand o multitudine de sectoare. Divizia de electrocasnice a poposit in curtea Whirlpool (1988), in vreme ce telefonia a ajuns sub umbrela japonezilor de la NEC. Unitatea care produce semiconductori a fost separata in 2006, iar in 2004 Philips a vandut divizia care producea monitoare de calculator catre chinezii de la TPV. Compania olandeza, unul dintre pionierii echipamentelor radio-tv, a anuntat in luna aprilie a acestui an ca des­prin­de si ope­ratiunile de televizoare, care vor fi controlate de o companie mixta, alcatuita cu aceiasi chinezi de la TPV. Philips se bazeaza acum in principal pe productia de echipamente de iluminat si pe cea de produse me­di­­cale.

Palm – strabunicul smartphone-urilor
Palm este un producator de smartphone-uri, iar numele sau aproape se confunda cu o categorie de produse: palm-urile. De data aceasta nu Palm a fost prima care le-a inventat, dar le-a perfectionat. Un astfel de dispozitiv are de regula ecran tactil, browser de net, slot de card, Bluetooth si WiFi. Daca va suna cunoscut este ca aceste trasaturi au evoluat intr-un produs fara de care nu ne putem imagina azi lumea: smartphone-ul. In 2010 compania a fost preluata de HP pentru 1,2 miliarde de dolari. Ba mai rau, in vara, HP a anuntat oprirea productiei de telefoane si tablete pentru toata divizia. Sistemul de operare webOS este acum scos la mezat.

Nintendo – clasicii jocurilor
Nintendo GameCube si Wii sunt de referinta in istoria consolelor dedicate, iar in zona celor mobile Game Boy a rescris istoria. Nintendo, caci despre ea este vorba, este si "parintele" celebrului joc Super Mario. La finele lui 2010, compania vanduse 565 milioane de console si 3 miliarde de jocuri. Dar, ca in multe alte cazuri, comportamentul utilizatorilor s-a schimbat. iPhone a inceput sa-i fure clientii, ba chiar a intrat in Cartea Recordurilor drept dispozitivul de gaming cu cel mai rapid ritm de vanzare. De la iPhone incoace, Nintendo este sub atac constant. Van­za­rile Wii au scazut anul trecut cu 25%, iar cele ale consolelor mobile au picat cu 22%. Consumatorii sunt mult mai fericiti cumparand un joc cu 1,99 dolari pe telefon in loc de 20-40 dolari cat dai pe un titlu de consola.

Kodak, imaginea unui dezastru
Cocarjata de competitia straina si lovita de revolutia digitala, Eastman Kodak se chinuie sa nu intre in faliment, dupa un sfert de secol de eforturi nereusite in a-si gasi concentrarea, scria Associated Press acum cateva zile. Compania de 131 de ani a transformat fotografierea intr-un hobby pentru mase si a devenit aproa­pe sinonim la captarea amintiri­lor. Logo-ul sau cu litera rosie K pe un fond alb inca reverbereaza in amin­tiri. Compania a fost odinioara in­clu­sa in indicele Dow Jones si avea un ma­xim de 145.300 de angajati in 1988. A fost scoasa din indice in 2004, iar acum mai are doar 18.800 de angajati. Desi Kodak a inventat pri­ma camera foto digitala in 1975, de­cizia de a se baza tot pe productia de filme, care aduceau profituri mai mari, a permis rivalilor japonezi Sony, Canon si Nikon sa ii ia fata. Capitalizarea sa a scazut de la 30 de miliarde de dolari la doar 375 de mili­oa­ne de dolari, cat valora compania ieri. Pe 30 septembrie actiunile companiei au scazut cu 54% la aflarea vestii. Compania incearca sa obtina 3 miliarde de dolari din vanzarea de patente. Principalii "pretendenti" ar putea fi Google si Microsft – care se lupta pentru acumularea de proprie­tate intelectuala in zona dispoziti­ve­lor mobile, si Apple – care chiar a si pierdut o runda intr-un proces de un miliard de dolari contra Kodak. "Ul­ti­mele doua generatii stiu de Sony, chiar si LG si Samsung, dar nu stiu Kodak. Kodak nu mai este un nume in domeniul imaginii" spune un angajat.

×