x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Maria Lătăreţu, diva restaurantelor bucureştene

0
Autor: Carmen Anghel 28 Sep 2014 - 19:52
Maria Lătăreţu, diva restaurantelor bucureştene arhiva familiei Lătăreţu
Vezi galeria foto


La 27 septembrie s-au împlinit 42 de ani de când Maria Lătăreţu, privighetoarea muzicii gorjeneşti, a cântat pentru ultima oară pe scenă. La 27 septembrie, 1972, glasul dulce ca susurul izvorului s-a stins pe scena căminului cultural din comuna Româneşti, judeţul Botoşani.

Cântecele sale au mângâiat zeci de ani suflete de îndrăgostiţi, au alinat dorurile şi durerile.  Maria Lătăreţu inspiră şi astăzi, multe tinere încearcând să se apropie de perfecţiunea unei voci fără seamăn.

Maria Lătăreţu s-a lansat în Bucureşti în deceniul al treilea al veacului trecut. Atunci când oraşul încă mai respira romantism şi tradiţie, reale. Atunci, un bun artist făcea ca un restaurant sau o grădină de vară să fie vedeta oraşului.

Maria Lătăreţu a cântat şi în restaurante. Povestea ne-a spus-o nora sa, doamna Ioana Lătăreţu, cea care are o dragoste şi o admiraţie neobosite pentru “măicuţa “ sa.

“În bulevardul Lahovary era restaurantul Doru Ancuţei. Acolo a fost adusă, în 1939, de mentorul dumneaei, marele muzicolog Constantin Brăiloiu. Aici avea să cânte  până în 1949, când au selecţionat-o pentru postul de prim- solistă a orchestrei  Barbu Lăutaru de pe lângă Institutul de Etnografie şi Folclor.”

Să cânţi la restaurant, să te placă lumea, să o faci să revină nu era treabă uşoară. Pentru că Maria Lătăreţu era atât de dorită de public încât mai avea câteva locuri în care cânta.

“În această perioadă, când cânta la Doru Ancuţei, după ce îşi termina programul la 1:00 – 2:00 noaptea, pleca în Dorobanţi, unde este acum un hotel, la restaurantul Parcul Cleo. Aici a cântat, dar nu prea mult, pentru că i s-a impus să renunţe la costumul naţional şi să îmbrace rochia de seară şi toaleta adecvată restaurantului. A cochetat cu muzica uşoară, cu romanţele, dar să rămână definitiv în rochie de seară, nu!”, ne spune doamna Ioana Lătăreţu. Maria Lătăreţu chiar îşi iubea ţarina din care răsărise, chiar   ducea dorul codrilor şi văilor din ţinutul său natal. A purta costumul popular era o declaraţie de dragoste pentru neamul ei. “În intimitatea familiei mărturisea că niciodată nu va renunţa la costumul popular: în el s-a născut şi în el se va prăpădi. Aşa a şi fost.”

De la restaurantul Parcul Cleo, în aceeaşi noapte pleca în bulevardul Nicolae Titulescu, la restaurantul Păcii. După aceea mergea în Calea Moşilor, intersecţia cu Şoseaua Colentina, vizavi de actualul Bucur Obor, unde era Parcul Soare şi cânta până dimineaţa, la 4:00 – 5:00, când se întorcea acasă.

“În tot acest timp, de când îşi făcea programul de seară de la 19:00, la Doru Ancuţei, şi până dimineaţa, era cu copilul de mână, pentru că nu avea cu cine să îl lase. Soţul era pe front, concentrat în 1940-1941. Îşi lua copilul de mână, îl punea într-un colţ al restaurantului, să mănânce, şi aşa  creştea. Îl purta peste tot cu dânsa. Era singură, nu avea pe absolut nimeni. Îi era teamă să îl lase singură acasă, pentru că nu avea decât 9-10 anişori. Apoi a venit soacra dumneaei, Cătălina Lătăreţu, de la Leleşti, şi a rămas să îi poarte de grijă copilului.” Soţul ei a fost pe front. S-a întors după 7 ani, pentru că a căzut prizonier. A venit în 1947. L-a iubit foarte multe pe soţul său. Avuseseră împruenă şase copii, din care muriseră cinci. “În perioada când Tică era pe front, mama lui îi făcea pomenile la Leleşti. Dar măicuţa mea îi spunea “Mamă, Tică nu e mort, Tică trăieşte! Va veni”. Şi a venit. Ea l-a aşteptat. “Te-am aşteptat Tică, eu am ştiu că trăieşti. Şi au luat-o de la capăt.”

 Cine a citit despre viaţa Mariei Lătăreţu ştie prin ce grozăvii ale sorţii a trecut. “În această perioadă îşi consturia şi casa din Tg. Jiu, care avea să-i fie naţionalizată;   apoi în 1944, după ce s-a a revenit de la Tg Jiu, în Bucureşti, în strada Făgăraş, şi-a găsit şi casa bombardată. S-a mutat într-o casă cu chirie, unde nu avea nici măcar curent electric. Îmi povestea soţul meu că îşi făcea lecţiile  la lampa cu gaz.”

Şi totuşi îşi găsea resurse să fie proaspătă, să aducă mereu cântece noi, pe care le culegea sau le compunea, în faţa publicului care o adora. Nimeni nu ştia de durerile sale...

“La Doru Ancuţei, când a debutat Maria Lătăreţu, adusă de Mihail Jora şi de Constantin Brăiloiu, cântecul de mare succes a fost doina “Mă uitai la răsărit”. Maria a avut un succes extraordinar, a fost atât de frumos îmbrăcată- într-un costum naţional alb, ia de marchizet cu mătase, poalele la fel, catrinţele albe, iar în păr, o garoafă albă. Nu a vrut să cânte, pentru că primise vestea că i-a murit fetiţa muşcată de un câine turbat. Brăiloiu i-a spus: dacă nu cânţi, Marie, pe omul ăsta îl distrugi. Restaurantul era plin de personalităţi, de oameni de cultură, de artă, care frecventau acest loc. A  avut un scces extraordinar!” Dar inima sa sângera. Va cânta la acest restaurant numai muzică populară, în costumul tradiţional gorjenesc, timp de 10 ani. În partea cealaltă, unde i se cereau rochie de seară, pene, blănuri, a renunţat.

Avea un succes fabulos. Era o divă în ochii admiratorilor.  “Succesul era fantastic, primea buchete de flori, se dusese vestea în tot Bucureştiul că Maria Lătăreţu cântă la restaurantul Doru Ancuţei. Acesta era un restaurant tradiţioal românesc, de artă culinară românească, şi toţi cei îndrăgostiţi de folclorul românesc veneau.”

În acea perioadă cânta şi Ioana Radu, la un alt restaurant celebru. “Au fost prietene foarte bune. Numai moartea le-a despărţit. Ioana cânta la restaurantul Coşna, de pe Calea Griviţei. În presa vremii se spunea că ele, două privighetori, se întreceau în glas. Una în Piaţa Lahovary, cealaltă la Coşna.”

În timpul celui de-al doilea război mondial , Maria Lătăreţu a fost “răcnetul” Bucureştiului. Toată lumea vroia doar “Mândra mea, sprâncene multe”, “Leagănă-te vârf de brad”, “Nană, dorul meu te cheamă”. Radioul nu dădea altceva. “Mândra mea sprâncene multe” era ca un semnal al postului de radio .”

A fost şi divă şi victimă a vieţii. A răzbit cu cântecul.

Ultima tragedie a fost moartea soţului, Tică Lătăreţu, care  s-a dus numai  în trei luni, de un cancer galopant, în 11 octombrie 1971. Dânsa a murit la 12 luni, la 27 septembrie 1972.

Citeşte mai multe despre:   maria lătăreţu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară
Galerie Foto Atrași de imaginile cu apele cristaline ale Mediteranei sau ale altor mări, din zone turistice foarte populare, mulți români sunt convinși că litoralul românesc este de mâna a doua, pentru că apa e mai mereu...

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași
Galerie Foto Impusă ca o obligație trasată de la cel mai înalt nivel, purtarea măștilor de protecție pe perioada stării de alertă este în vigoare încă de la mijlocul lunii mai, odată cu expirarea stării de urgență. La...

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie
Interviu cu Dr. Ligia Barbarii, medic primar de medicină legală, șef al Laboratorului de Genetică din cadrul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici” din București.   - În cazul...

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid
Galerie Foto Chiar în timp ce pregătea amânarea măsurilor de relaxare, care trebuiau implementate cu data de 1 iulie, Cabinetul Orban a decis desființarea Unității de Prestări Servicii și Alimentație a Ministerului...

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției
Galerie Foto Pentru a doua oară, în mai puțin de o lună și jumătate, trei asociații ale judecătorilor din România critică modul în care Guvernul condus de Ludovic Orban, dar și afirmațiile premierului se raportează la...

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni
Dragoș Frumosu, liderul Federației Sindicatelor din Industria Alimentară, a Băuturilor, Tutunului și Ramuri Conexe „SINDALIMENTA”, luptă de două decenii pentru industria alimentară și pentru cei peste...

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 
Galerie Foto Emil Lungeanu - romancier, eseist, poet, autor de piese de teatru, critic la revista Uniunii Scriitorilor. Conform referințelor, este cel mai versatil scriitor român, manifestându-se în toate genurile și speciile...

După orice extracţie, nu trebuie să rămână loc gol

După orice extracţie, nu trebuie să rămână loc gol
Unii trec sănătatea danturii în categoria a doua, până când o durere de dinţi îi scoate din ţâţâni. Dantura este un organ de o importanţă deosebită, amânarea vizitei la medicul stomatolog duce la...

Povestea spectaculoasă a unei donații de 1,4 milioane pentru euroalegeri. Iei bani de la „Grindă”, donezi la PNL și câștigi un post la Cancelaria lui Orban

Povestea spectaculoasă a unei donații de 1,4 milioane pentru euroalegeri. Iei bani de la „Grindă”, donezi la PNL și câștigi un post la Cancelaria lui Orban
Galerie Foto Ana Maria Dimitriu, consilierul local de la Focșani, fostă angajată la biroul parlamentar al actualului ministru al Dezvoltării Ion Ștefan, zis “Grindă”, care a împrumutat, în primăvara trecută, 1,4...

Cad măști la nivel înalt: afaceri cu interlopi, polițiști și căsuțe poștale. În plin scandal Unifarm, ministrul Sanatății face milionare două offshore-uri din Cipru

Cad măști la nivel înalt: afaceri cu interlopi, polițiști și căsuțe poștale. În plin scandal Unifarm, ministrul Sanatății face milionare două offshore-uri din Cipru
Galerie Foto În plin scandal penal legat de achiziția făcută de Unifarm, în urma căruia directorul general Adrian Ionel s-a ales cu 60 de zile de control judiciar, pentru o presupusă șpagă de 760.000 de euro, Ministerul...

Arafat, plesnit cu elasticul măștilor de la Unifarm

Arafat, plesnit cu elasticul măștilor de la Unifarm
Galerie Foto Scandalul generat de punerea sub acuzare de către DNA a directorului general al Companiei Naționale Unifarm SA, Eugen Adrian Ionel, a dat naștere unui conflict mediatic între secretarul de stat în Ministerul de...

„Frăția generalilor” și un client DNA, tun de 5 milioane în prima zi de alertă

„Frăția generalilor” și un client DNA, tun de 5 milioane în prima zi de alertă
Chiar în ziua în care Executivul Orban a instituit, prin Hotărâre de Guvern, starea de alertă la nivel național, după cele două luni de stare de urgență decretată de președintele Klaus Iohannis, trei...

Eliza Roha, autoarea cărții polițiste ”Asasinat la Cracovia”: „Primul roman l-am scris la 54 de ani”

Eliza Roha, autoarea cărții polițiste ”Asasinat la Cracovia”: „Primul roman l-am scris la 54 de ani”
Galerie Foto Jurnalul vă oferă miercuri, 24 iulie, romanul polițist ”Asasinat la Cracovia”, o carte cu un univers detectivistic special. Pe lângă personaje, intrigi și crime ce amintesc de celebre autoare de gen - Agatha...

Solniţa trebuie să dispară de pe masa hipertensivului

Solniţa trebuie să dispară de pe masa hipertensivului
Bolile cardiovasculare se află, din păcate, pe primul loc al patologiei în ţara noastră, hipertensiunea arterială fiind mult răspândită şi periculoasă, deoarece provoacă accidente vasculare...

Dublul limbaj al politicienilor pe tema “justiției” și “penalilor”

Dublul limbaj al politicienilor pe tema “justiției” și “penalilor”
Galerie Foto Interzicerea liberării condiționate a criminalilor, violatorilor sau a infractorilor care săvârșesc fapte cu violență, reglementată, la mijlocul săptămânii trecute, de Parlament, a fost propusă, încă de...
Serviciul de email marketing furnizat de