Maria, regina României - Povestea vieţii mele (51)

Povesti fascinan­te, po­vesti pe care n-ati avut timp niciodata sa le cititi, povesti pe care nu le-ati auzit pana acum. Jurna­lul de du­mi­nica va ofera san­sa de a descoperi ceea ce inima a lasat sa vorbeasca si sa dicteze, dand valoare scrisului, prin sincerita­tea, claritatea si profun­zimea sentimentelor celei care a fost Regina Tuturor Romanilor.

'Ma sculai mai devreme de 6, ca sa fiu gata inainte de a incepe sa fim clatinati pe mare si pe­trecuram cateva ore foarte neplacute, pana sa intram in minunatul golf de la Cattaro. E tocmai ca un mare lac, inconjurat de munti foarte inalti. Ne trebui un ceas si jumatate ca sa ajungem la capatul lui, unde se afla micul oras Cattaro. Am gasit acolo intreaga escadra. A doua zi, sam­bata, merseram la un picnic organizat de ofiterii va­sului Alexandra pe malul unui mic golf. S-a pe­tre­cut de minune; se facura o multime de jocuri, aler­gari, sarituri prin apa si erau toti foarte incalziti si murdari. Unii chiar cantau din diferite instrumente, de parca erau o gloata de copii.

Ieri-di­mineata am parasit Cattaro la ora 8 si am facut o mi­nunata plimbare cu trasura timp de 6 ore, pes­te munti. De cand sunteti n-ati vazut asa o pri­veliste si un drum atat de minunat... George venise cu noi si, afara de el, mai erau mrs. Manson, ca­pitanul Bourke si mr. Keppel; din nenorocire, fu­ram prinsi intr-o ceata si nu mai puturam vedea din varf peisajul nespus de frumos. La granita Muntenegrului, ne iesi in intampinare printul Nikita, ceea ce a fost o mare bucurie pentru noi, caci e un vechi prieten si un om cat se poate de placut.

Pregatise un dejun intr-o casuta a lui, si ne era foarte foame dupa lunga noastra plimbare. Printul insusi si toata lumea in tara lui poarta frumosul costum national. Sunt barbati de o mare frumusete, chiar printre tarani; sunt deosebit de prietenosi si de cuviinciosi.

Se poarta toti foarte curtenitori, alearga pana la marginea soselei ca sa ti se inchine si printul e ca un adevarat tata printre ei. Dar ni se parea curios, ca nu intalnim niciodata vreo femeie pe strazi. Sunt foarte sfioase si stau in casa, iar barbatii se plimba de colo, colo, si seara danseaza un foarte ciudat dans razboinic mult mai salba­tic decat dansul national scotian; in acelasi timp, canta un cantec vijelios, care suna foarte straniu in linstea serii. Inainte de a ajunge la Cettini iesi in intampinare fiul mai mare al printului, un baiat foarte frumos de 16 ani, inalt si oaches, cat se poate de curtenitor si cu o infatisare foarte desteapta si vioaie.

Calarea in fruntea unei escorte de calareti, avand toti niste ponei mici si vanjosi. Ne insotira tropaind in jurul nostru, unii luand-o la galop nebuneste peste pietre si drumuri desfundate. Acasa, ne iesira inainte printesa cu fiicele ei, toate in costum national. Eu cunoscusem doua dintre fete, pe cand eram in Rusia, dar acum s-au facut mari, si sunt foarte dragute si vioaie. Ii plac foarte mult lui George, care s-a imprietenit de tot cu ele. Ele rad si vorbesc, iar el le tine isonul pe frantuzeste. Mai e si un dragut baietel de 8 ani, imbracat in prea frumos costum: intra facand cel mai nostim salut si saruta mana fiecaruia. Il cheama Mirko si tatal sau e nebun dupa dansul; insa nu rasfata pe nici unul dintre copii. Ba chiar e foarte sever si toata lumea il asculta, fara cea mai mica sovaire si cu multa dragoste. Inchipuiti-va ca toti umbla cu revolvere incarcate, chiar si servitorii, cand servesc la masa.

Marti am fost intr-o excursie la lacul Scutari; foarte frumos peisaj. Intai merseram pe sosea si apoi intr-un mic vapor pe rau si in sfarsit pe lac, cu o minunata priveliste pe munti. Printul isi cladeste o casa pe o mica peninsula; debarcaram printre stanci si trebui sa urcam un deal foarte povarnit, ceea ce nu prea imi placea pe asa caldura; dar tovarasii mei ma trageau in sus asa de zdravan, incat trebuia sa merg fara a ma opri. Am dejunat afara.

Pe cand ne intorceam, printul omori un sarpe foarte veninos, care avea pofta sa se ridice pe coada. Ieri ne-am intors la Cattaro pentru pranz, impreuna cu printul si fiul sau, care vizitara mai toate vapoarele, apoi papa dadu un mare pranz pe Alexandra si azi-dimineata am plecat.

Mi-a facut mare bucurie sa primesc aici vesti de la voi. Sper ca Sandra a fost la dentist, deoarece trebuie sa-i scoata in curand aparatul.
Sa organizati o frumoasa serbare de aniversarea lui Alfred. Dar ce mahnita sunt sa fiu departe de voi de ziua mea!
Va trimit la toate multe sarutari. Batrana voastra, Mama (Imi pare bine ca i-au placut lui mademoiselle cadourile.).'

Continuarea in numarul urmator