x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Marturii - Degeratu a "lucrat" pe hartile Clujului

0
04 Mai 2005 - 00:00

Constantin Degeratu a fost aspru criticat de revolutionarii din Cluj, care il acuza ca a participat la intocmirea planurilor represiunii din Decembrie 1989. El sustine ca nu a intocmit astfel de planuri. Marturiile fostilor sai sefi si colegi il contrazic categoric.

  • de VASILE SURCEL
  • SPECIAL
  • REVENIRE. Constantin Degeratu, un consilier prezidential, redevenit general al Armatei Romane
    Ascensiunea lui Constantin Degeratu a fost aspru si constant criticata de revolutionarii din Cluj, care il acuza ca a participat la alcatuirea planurilor represiunii din Decembrie 1989. La randul sau Degeratu a sustinut constant ca nu a intocmit astfel de planuri, care de altfel nici nu au existat. Marturiile fostilor lui sefi si colegi il contrazic categoric.

    Rechizitoriul Dosarului nr. 217/P/1997, referitor la Revolutia de la Cluj, mentioneaza:
    "Trupele MApN neavand, potrivit legii, competenta in domeniul ordinii publice, au actionat in baza unei improvizatii a ministrului Apararii (Ordinul in 14 puncte), care dintr-un inceput era gresit si deosebit de periculos, pentru ca definea protestatarii drept inamici". Conform rechizitoriului, "Ordinul in 14 puncte" a fost emis de gen. Vasile Milea pe 17 decembrie 1989, la ora 23:00. Printre cei care l-au "receptionat" au fost si militarii Armatei a IV-a, care, aflati sub comanda generalului Iulian Topliceanu, l-au pus in aplicare punct cu punct, cu toate ca erau constienti ca nu respecta intru totul nici macar legislatia acelei perioade. Iar printre acesti executanti s-a aflat si locotenent-colonelul Constantin Degeratu, "marginalizat" datorita rudelor sotiei exact in structura de comanda a Armatei a IV-a.

    PLANURI SI HARTI. Contrar afirmatiilor actualului consilier de stat pentru aparare Constantin Degeratu, in Decembrie 1989, s-au intocmit tot felul de planuri si harti. Ar fi si absurd sa credem ceea ce afirma Degeratu, si anume ca, in conditiile alarmei partiale de lupta, trupele Armatei a IV-a ar fi fost scoase din cazarmi "in orb", fara sa stie unde se duc si ce au de facut. In volumul I al Dosarului 217/P/1997, la paginile 45-46, se mentioneaza: "Pe 17 decembrie, unitatile militare din Floresti si Someseni au primit alarma de exercitiu cu indicativul "Rasuna Valea". La ora 19:30 s-a dat alarma de lupta partiala cu indicativul "Radu cel Frumos". (…) La nivelul Comandamentului Armatei a IV-a a fost intocmita harta viitoarelor dispozitive, care vizau obturarea principalelor cai de acces spre locurile de intrunire si pentru apararea sediilor de putere politica si administrativa". In acelasi volum, la pagina 72, in declaratia generalului-maior Dorin Gheorghiu, se mentioneaza, referitor la ziua de 21 decembrie 1989: "In aceeasi perioada, ca urmare a dispozitiei primite de la Nicolae Constantin si Ioachim Moga, s-a intocmit un plan de actiune care avea ca obiectiv principal paza unor obiective social-politice de pe raza municipiului Cluj cu trupe avand specific de infanterie. Acest plan a fost intocmit si a fost prezentat de catre gen. Iulian Topliceanu acelui Comitet judetean al apararii". Totusi, pare putin probabil ca acel plan sa fi fost intocmit de insusi comandantul Armatei a IV-a, care avea la dispozitie, pentru astfel de sarcini, un intreg Stat Major, inclusiv Sectia Operatii. Realitatea acestui adevar elementar este demonstrata de declaratia colonelului Pantelimon Pralea, aflata in paginile 67-69 din volumului I al dosarului mentionat: "Pentru ca Ioachim Moga si Nicolae Constantin au solicitat, dupa teleconferinta din 20.12.1989, un plan de actiune a unitatilor militare in scopul participarii la apararea ordinii publice, Statul Major a pregatit un plan de actiune a unitatilor militare in scopul participarii la apararea ordinii publice, Statul Major a pregatit, pe planul stradal al municipiului Cluj, o varianta cu participarea a 10% din fortele militare din Cluj, Someseni si Floresti". Acelasi colonel Pralea a mai declarat de asemenea in fata procurorilor militari: "In scopul tinerii unei evidente precise a eventualelor actiuni teroriste pe teritoriul de competenta al Armatei, in special in principalele localitati, au fost pregatite in cadrul sectiei planuri speciale, la scara 1:10.000 sau la scara 1:25.000". Si putem fi convinsi ca Pralea stia ce spune. In Decembrie 1989, avea sub comanda Sectia Operatii din Statul Major al Armatei a IV-a si era seful nemijlocit al (pe atunci) locotenent-colonelului Constantin Degeratu. Respectivele planuri erau intocmite la o scara topografica mica, tocmai pentru a reda, in amanunt, amplasarea "obiectivelor", care nu au fost doar din Cluj, ci din toata aria "de competenta" a Armatei a IV-a, adica din cele mai importante orase ale Ardealului. De altfel, acest aspect a fost cunoscut candva si de Degeratu, care le-a declarat procurorilor: "Referitor la Garnizoana Cluj, planul de amplasare a dispozitivelor militare din oras s-a intocmit in timp, potrivit ordinelor date de comandantul Armatei, gen. Iulian Topliceanu, aproximativ in zilele de 18 si 19.12.1989. Ordinul de intoc-mire a planului de amplasament s-a dat prin seful Sectiei Operatii. Pe masura intocmirii planului s-au dat si ordinele necesare catre unitatile militare care, in executare, au efectuat si recunoasteri ale zonelor de amplasament. Precizez ca asemenea ordine s-au dat pentru toate garnizoanele mari din subordinea Armatei Transilvania". (Dosar nr. 217/P/1997, vol. L, pag. 100.)

    "DEGERATU A INSCRIS PE HARTA". In cursul anchetei declansate de procurorii Parchetului Militar Cluj, la inceputul anului 1990, pe 18 ianuarie, a fost audiat si colonelul Vasile Lates, seful Apararii Antiaeriene la UM 02565. Declaratia lui, aflata la pag. 85 din volumului I al dosarului 217/P/1997, mentioneaza: "In ziua de 21.12.1989, intre orele 12:00-12:30, am fost chemat impreuna cu lt. col. Dumitru Marangoci la comandantul Armatei, care ne-a dat ordinul sa ne deplasam la UM 01419, unde sa asiguram, impreuna cu comenzile unitatilor si marilor unitati, indeplinirea misiunilor ce se vor preciza. Am fost atentionati asupra mentinerii capacitatii de lupta a fortelor si mijloacelor din serviciul de lupta permanent si asupra respectarii prevederilor legale referitoare la uzul de arma. Imediat, colonelul Degeratu a inscris pe un plan (harta) locurile unde urmau sa se deplaseze, la ordin, unele subunitati ale unitatii de la Floresti". Iata deci ca si Lates confirma ca, in dramatica zi de 21 decembrie 1989, Constantin Degeratu se ocupa cu hartile, mai precis cu marcarea pe harta a dispozitivelor militare trimise in oras. Mai mult decat atat, Lates precizeaza si numarul sub care a fost luat in evidenta acel plan: "Conform acelei hotarari, desenate pe planul municipiului Cluj, inregistrat la nr. AA 032/03.01.1990, urmau sa se deplaseze la ordin, pentru apararea unor obiective si protejarea unor institutii de la distrugeri, astfel:

    - De la UM 01485 - o subunitate in cartierul Zorilor in zona IEID, la intersectia Str. Observatorului cu Calea Turzii;

    - De la UM 01215 - trei subunitati. Una in zona intersectiei Str. Campului, una la intersectia cu Str. Cosbuc, ambele pe Strada Motilor, si o a treia, in zona fostului Consiliu Judetean si OJT;

    - De la UM 01463 - o subunitate in zona Podului "N" la iesirea din Cluj, catre Floresti". Ceea ce nu explica Vasile Lates este insa de ce documentul respectiv, emis pe 21 decembrie 1989, a fost inregistrat ca si cum ar fi fost intocmit pe data de 3 ianuarie 1990. Acelasi ofiter a mai precizat in fata anchetatorilor: "Pe la orele 12:00-12:30, nu mai retin cu exactitate, am fost chemat la comandantul Armatei, impreuna cu lt. col. (ulterior gene-ral) Dumitru Marangoci, si am primit ordin sa ne deplasam la Floresti, unde vom asigura, impreuna cu comenzile unitatilor si ale marilor unitati, indeplinirea misiunilor pe care le vom primi. Cunosc ca lt. col. Constantin Degeratu, la acea data ofiter in cadrul Sectiei Operatii, a inscris pe o harta a Clujului locurile unde urmau sa se deplaseze unele dintre subunitatile din Floresti. Am chemat comandantii unitatilor si le-am prezentat harta cu misiunile, intocmita de lt. col. Constantin Degeratu, dar comandantii unitatilor mi-au spus ca ei cunosc aceste misiuni si ca au executat recunoasteri in vederea executarii in bune conditiuni a misiunilor". (Vol. XIII, pag. 65)

    "AU INCEPUT ACTIUNILE LA ARAD". In Decembrie 1989, Florian Caba era colonel si detinea functia de sef al Sectiei Pregatire de Lupta din UM 02565. La inceputul anului 1990, a primit gradul de general-maior, dar, cu toate astea, a fost si el audiat de procurorii militari, in acelasi Dosar nr. 217/P/1997. Din declaratia sa, aflata la pagina 99 a volumului I, aflam: "In ziua de 21.12.’89, dupa sedinta de lucru cu comandantul, de la ora 09:00, am participat intre orele 10:00-11:00 la o adunare cu intregul personal al comandamentului. Aproximativ la 11:30, am fost chemat la comandant. M-am prezentat si, deoarece el vorbea la T.O., am discutat cu col. Degeratu, care trecea pe harta rapoartele si dispozitiunile. Mi-a explicat ca au inceput deja actiunile la Arad, Sibiu, Cugir si in alte orase si ca sunt semne prevestitoare de actiune la Tg. Mures, Oradea, Cluj si altele. Nu am putut discuta daca sunt indicii de pregatire a unei agresiuni din partea unui stat vecin, dar situatia se prezenta conform unui scenariu clasic de agresiune". De unde or fi stiut cei doi ofiteri (inclusiv "marginalizatul" Degeratu), care pana atunci "regizasera" cel mult "spectacolele" dizlocarii soldatilor la muncile agricole, ca era vorba despre un "scenariu clasic de agresiune"? Acelasi Florian Caba le-a mai relatat procurorilor: "Pe 21.12.1989, in jurul orei 19:00, dupa ce constatasem personal ca nu avem actiuni cu caracter terorist in municipiul Cluj, m-am deplasat la conducerea Armatei si am raportat gen. Topliceanu, in prezenta gen. Gheorghiu, a gen. Grigoras si a col. Degeratu, ca am facut o mare greseala, ca noi nu aveam ce cauta pe strazi. Gen. Topliceanu mi-a replicat ca va lua masuri in vederea retragerii trupelor in cazarmi. Din pacate, "mintea de pe urma" a militarilor venise prea tarziu. Greseala pe care o recunostea colonelul Florian Caba costase deja viata unor clujeni, carora, dupa cum pricepusera pana la urma si droaia de ofiteri care se juca "de-a hotii si vardistii" prin comandamentul Armatei a IV-a, nici prin cap nu le trecuse sa se dedea la "actiuni teroriste"".

    Aflata la pag. 113 din vol. I al Dosarului nr. 217/P/1997, marturia locotenent-colonelului Dumitru Marangoci consemneaza sec: "Asadar, gen. Topliceanu a ordonat colonelului Degeratu sa marcheze pe planul orasului intersectiile unde trebuiau trimise subunitati, iar planul respectiv a fost apoi luat de col. Lates, la care se gaseste si in prezent (este vorba despre data de 20 ianuarie 1990, cand a fost data declaratia)".

    PROTEST PASNIC. Cu piepturile goale in fata militarilor inarmati, trimisi pe strazile Clujului ca sa faca ordine

    "CURBA DESTABILIZARII". Dar declaratia cea mai stranie, referitoare la activitatea lui Constantin Degeratu, nu se afla in "Dosarul Revolutiei de la Cluj", ci intr-un interviu acordat revistei Tribuna, pe 6 februarie 1990, de catre fostul comandant al Armatei a IV-a, generalul Iulian Topliceanu. Acest interviu a fost reluat, ulterior, in volumul "O enigma care implineste sapte ani", aparut in anul 1997, cu sprijinul Fundatiei "Hans Siedel" si al Centrului de Informare si Documentare al Consiliului Europei din Bucuresti. Declaratia, a carei veridicitate o poate confirma doar Iulian Topliceanu (motiv pentru care o redam cu rezervele cuvenite), ofera o alta viziune asupra Revolutiei si demonstreaza ca, in Decembrie 1989, militarii au stiut foarte bine ca zilele lui Ceausescu sunt numarate. In declaratia sa, Topliceanu vorbeste si despre cativa destoinici ofiteri ai sai, printre care se numara si "marginalizatul" Constantin Degeratu. "Eram, in seara de 19 Decembrie, in cabinetul meu, impreuna cu cativa destoinici ofiteri superiori, dintre care imi amintesc pe col. Dorin Gheorghiu, seful de Stat Major, col. Gheorghe Grigoras (loctiitorul meu de atunci, actualmente avansat general), col. Pantelimon Pralea, seful Sectiei Operatii, si col. Constantin Degeratu, ofiter I in Sectia Operatii. Ne aflam deci pe 19 Decembrie, dupa patru zile si nopti de evenimente petrecute la Timisoara. S-au trecut in revista, fireste, si evenimentele politico-sociale, cu implicatiile lor militare, petrecute in tarile vecine, care pasisera pe calea reformelor si democratizarii. In acest context, col. Pantelimon Pralea a aratat ca din analiza facuta in cadrul Sectiei Operatii rezulta ca in tarile respective, din momentul inceperii asa-zisului "proces de destabilizare" si pana la rasturnarea vechii conduceri, durata medie era de 10 zile. A mai aratat ca daca in cele 10 zile nu apare o scadere a curbei ascendente a fenomenelor destabilizatoare (demonstratii si alte acte politice publice - ale unor lideri de pilda), atunci situatia se rastoarna ireversibil. Mi-aduc aminte ca s-a si calculat intervalul de aplicabilitate a curbei destabilizarii la noi: 16-25 Decembrie. Or, dupa 19 Decembrie, era evident pentru oricine, in 21, ca, departe de a cunoaste o cadere, in Romania curba se desfasura in plina ascensiune si castiga in extensie teritoriala." Iata ca "marginalizatul" Constantin Degeratu era de fapt un "ofiter destoinic" aflat in gratiile sefilor, alaturi de care participa la analize competente privitoare la situatia politica externa. Iar faptul ca acele analize aratau ca miscarile de protest declansate in toata tara vizau destramarea sistemului comunist si nu rapirea Ardealului demonstreaza ca actiunile coordonate de capeteniile militare, indiferent de grade si functii, au urmarit doar sa blocheze "curba destabilizarii". Iar daca acest lucru este adevarat, atunci declaratia lui Degeratu, referitoare la faptul ca "actiunile ordonate de gen. Topliceanu aveau un rol preventiv si nu urmareau in nici un caz reprimarea unor eventuale manifestatii anticeausiste", reprezinta expresia unui cinism egalat doar de spusele sale din finalul "Notei explicative" la care ne-am referit pe larg: "Daca, asa cum s-ar parea, din unele probe aflate in posesia procurorilor, s-ar putea dovedi ca unele victime au fost provocate de militari, rog sa se tina cont ca aceste tragedii s-au datorat starii de tensiune in care se gaseau militarii respectivi, convingerii lor ca au in fata grupuri teroriste care vor sa le ia armele si slabei lor pregatiri pentru acest gen de actiuni, coroborate cu imprudenta victimelor nevinovate care s-au lasat induse in eroare, ademenite, atrase in cursa ori incitate de elemente provocatoare, ostile. Aceste victime trebuiau, aveau dreptul sa traiasca. Nimeni din Armata nu a avut nimic cu cei care au trecut in nefiinta; ceea ce s-a intamplat a fost probabil o tragica eroare, generata de crimele odiosului dictator si ale clicii lui, menita sa intineze chipul nobil al Revolutiei, sa rupa Armata de popor". Este adevarat, domnule consilier de stat: toate victimele au avut dreptul la viata, iar moartea lor este intr-adevar "o tragica eroare". Atat doar ca de producerea acestei tragedii nu sunt vinovate "crimele odiosului dictator si ale clicii lui menite sa intineze chipul Revolutiei", ci capeteniile militare, care, cu toate ca intelesesera clar efectele "curbei destabilizarii", au executat, cu zel si fara sa clipeasca, ordinele "comandantului suprem".

    Nu ratati!
    In ziarul de maine, noi marturii ale lui Constantin Degeratu referitoare la Revolutia din Decembrie ’89.
    Citeşte mai multe despre:   special,   cluj,   constantin,   decembrie,   declaraţia,   armatei,   militare,   operaţii,   harta,   plan,   topliceanu,   degeratu,   constantin degeratu,   iv-a,   intocmit

     

    Ştiri din .ro















    PUBLICITATE
     





    Mai multe titluri din categorie

    Fostul partener de „afaceri” al lui Dincă, prieten pe Facebook cu toată familia deputatului Ciocan

    Fostul partener de „afaceri” al lui Dincă, prieten pe Facebook cu toată familia deputatului Ciocan
    Galerie Foto Tragedia de la Caracal scoate la lumină legături mai mult decât interesante între presupusul asasin Gheorghe Dincă și un potent om de afaceri local, dar și posibilele legături ale acestuia din urmă cu familia un...

    Corina Ozon, autoarea seriei Amanților: Nu cred în suflete pereche

    Corina Ozon, autoarea seriei Amanților:  Nu cred în suflete pereche
    Galerie Foto Corina Ozon a devenit faimoasă după publicarea cărţilor din seria Amanţilor. I-a cucerit pe românii din ţară şi din străinătate cu felul ei direct şi plin de umor de a povesti aventurile unui triunghi...

    Tupeu. Procurorul Popescu, care a păzit poarta lui Dincă până la 6.00 dimineața, contestă în instanță suspendarea din magistratură

    Tupeu. Procurorul Popescu, care a păzit poarta lui Dincă până la 6.00 dimineața, contestă în instanță suspendarea din magistratură
    Cristian Ovidiu Popescu, procurorul din Caracal care s-a opus cererii polițiștilor de a intra în casa lui Gheorghe Dincă, deoarece se “alterează” probele, deține peste un hectar de teren intravilan chiar în...

    Bătaie de joc a Poliției în cazul “Alexandra”. Raportări la mișto ale IPJ Olt către MAI

    Bătaie de joc a Poliției în cazul “Alexandra”. Raportări la mișto ale IPJ Olt către MAI
    Galerie Foto Absolut inadmisibile acțiunile pe care autoritățile implicate în căutarea Alexandrei Măceșanu le-au efectuat în ziua răpirii, dar și în ziua presupusei ucideri, precum și în ziua în care suspectul Gheorghe...

    Mituri despre „stricat ochii”

    Mituri despre „stricat ochii”
    Românul, mare meşter în proverbe, în ziceri cu har rosteşte “mi-e dragă ca lumina ochilor”. Dar trebuie să avem grijă de ochii noştri chiar când nu avem o suferinţă la vedere. Interviu cu profesor...

    Liderul trupei Metallica foloseşte pe scenă chitare pirografiate de un român

    Liderul trupei Metallica foloseşte pe scenă chitare pirografiate de un român
    Galerie Foto Amatorii muzicii heavy metal au şansa de a-i vedea live pe membrii trupei Metallica, într-un show de senzaţie. Cum biletele au fost epuizate în 24 de ore de la punerea în vânzare - record absolut în România -...

    Ce face Guvernul Dăncilă cu imobilele primite de stat cu titlu de donație? Le plasează la SRI

    Ce face Guvernul Dăncilă cu imobilele primite de stat cu titlu de donație? Le plasează la SRI
    Galerie Foto Mai multe imobile intrate în proprietatea statului, deci a Guvernului, în baza încheierii unor cotracte de donație, au fost distribuite, la începutul lunii trecute, de către Guvernul Dăncilă, Serviciului Român...

    Dincă nu a acționat singur. Dovezi cu privire la complici, sub nasul anchetatorilor

    Dincă nu a acționat singur. Dovezi cu privire la complici, sub nasul anchetatorilor
    Galerie Foto Apelurile telefonice repetate, primite atât de familia Luizei, cât și de familia Alexandrei, demonstrează că Gheorghe Dincă a avut cel puțin un complice. Este vorba despre un bărbat tânăr, cu vârsta în jurul ...

    Knock-out! CCR: Interzicerea, prin Constituție, a grațierii încalcă demnitatea umană

    Knock-out! CCR: Interzicerea, prin Constituție, a grațierii încalcă demnitatea umană
    Galerie Foto Utilizat ca armă politică de către Klaus Iohannis, cu beneficiar electoral direct Partidul Național Liberal, referendumul consultativ din data de 26 mai 2019, organizat odată cu alegerile europarlamentare, a...

    Trei piste care conduc la ipoteza că Dincă a avut complici

    Trei piste care conduc la ipoteza că Dincă a avut complici
    Galerie Foto Jurnaliștii Antena 3 au realizat un experiment, pentru a reconstitui incendierea unei carcase de porc, în condițiile descrise de asasinul Gheorghe Dincă, folosind un butoi similar. După trei ore de ardere, la...

    “Involuție tehnologică” în 12 ani, de la cazul “Elodia” la cazul “Caracal”

    “Involuție tehnologică” în 12 ani, de la cazul “Elodia” la cazul “Caracal”
    În urmă cu exact 12 ani, România era țintuită în fața televizoarelor, într-unul dintre cele mai spectaculoase cazuri de dispariție, instrumentate după 1989 - cazul avocatei brașovene Elodia Marilena Ghinescu....

    Fibrilaţiile în ventricule pot duce la stop cardiac

    Fibrilaţiile în ventricule pot duce la stop cardiac
    Galerie Foto Stopul cardiac suferit recent de antrenorul echipei Dinamo, Eugen Neagoe, chiar pe marginea gazonului, a apărut din cauza unei aritmii, a unei fibrilaţii. Norocul a fost că stopul cardiac cu pierderea conştienţei...

    Mașina lui Dincă, parcată în centrul orașului. Alexandra spunea că vede o mașină gri în “curtea groazei”

    Mașina lui Dincă, parcată în centrul orașului. Alexandra spunea că vede o mașină gri în “curtea groazei”
    Galerie Foto Detaliu-șoc care riscă să arunce în aer ancheta privind evenimentele petrecute în ziua de 25 iulie 2019, în locuinţa presupusului asasin în serie din Caracal, Gheorghe Dincă. În discuția pe care unul dintre...

    Legături suspecte ale fiicei “monstrului” din Caracal cu un afacerist italian. Conexiuni cu o posibilă rețea de proxenetism

    Legături suspecte ale fiicei “monstrului” din Caracal cu un afacerist italian. Conexiuni cu o posibilă rețea de proxenetism
    În timp ce anchetatorii nu au nicio probă că Alexandra și Luiza ar fi fost, într-adevăr, ucise de către Gheorghe Dincă, informații explozive apar în legătură cu activitatea fiicei acesteia. Daniela Dincă...

    Violeta Ungureanu arată calea spre vindecare: La vest de răsărit

    Violeta Ungureanu arată calea spre vindecare: La vest de răsărit
    Violeta Ungureanu a reuşit, la vârsta de 26 de ani, să-şi publice primul roman. Este o tânără sensibilă, pentru care scrisul este unul dintre cele mai importante lucruri din viaţa de zi cu zi. Romanul său de de...
    Serviciul de email marketing furnizat de