Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După 1989, o dată cu căderea regimurilor comuniste din estul Europei, zona a redevenit interesantă pentru organizaţiile masonice. Printre asociaţiile cu scopuri declarat umaniste care au invadat teritoriul de dincolo de Cortina de Fier s-a numărat şi Rotary Internaţional.
Primele cluburi s-au înfiinţat în Uniunea Sovietică, Ungaria, Cehoslovacia şi Polonia. Pe listă figura probabil şi România, devreme ce, imediat după "revoluţie", la Bucureşti au ajuns emisari francezi rotarieni. Prilejul l-a constituit transportul de medicamente spre Varşovia, unde tocmai apăruse o filială. Din capitala poloneză s-a ajuns lesne în cea română. Un misterios Andy Bolsakov a fost omul de legătură între rotarienii sosiţi cu misie şi noua putere de la Bucureşti. Din cercurile protipendadei dâmboviţene au fost atraşi primii membri ai clubului.
În ianuarie 1990, Rotary Internaţional şi Ordinul de Malta (contele Pierrdon şi Jean Soneriou) au trimis, ca multe alte asociaţii internaţionale bine intenţionate, "ajutoare" pentru România. Cu sprijinul Rotaract şi Inner Wheel (clubul soţiilor membrilor Rotary), au luat calea aerului 50 mc de medicamente destinate Spitalului 4 din Capitală.
Apoi, timp de patru luni, din februarie până în iunie 1990, Rotary a colectat 55.000 de volume în limba franceză, adunate de la particulari şi edituri pariziene. Un avocat proaspăt pensionat şi-a donat chiar biblioteca personală cu cărţi din domeniul juridic. Nu lipseau tratate de medicină, istorie, arheologie. Jacques Collette şi Jean Ascher au fost responsabili cu livrarea noului transport care a ajuns la destinaţie în vara lui '90. "Am putut să constituim un camion complet, aducând 22 tone de cărţi, destinate în primul rând, cum spuneam, Bibliotecii Centrale Universitare - lucrări de înaltă referinţă", declara Jacques Collette ziarului România Liberă la 11 iulie 1990.
"Cum am dispus de unele sume în bani, am putut cumpăra de pildă enciclopedii, dicţionare deosebite. Totodată, am adunat circa 20.000 de volume şi reviste pentru Biblioteca Municipală, care ni s-a spus că ar avea cam 50 de sucursale. În ianuarie, constatasem că este deosebit de săracă în lucrări recente. Am adus deci peste 7.000 de romane, dintre care unele deosebit de actuale - constituie de fapt ceea ce se citeşte acum în Franţa. Sunt majoritatea dăruite de persoane particulare, prieteni ai clubului Rotary, altele ne-au fost oferite de şcoli, de tineri. Ca atare, am putut avea şi o mare cantitate de cărţi pentru copii, unele superbe, şi am văzut, nu fără emoţie, că multe erau chiar cadouri pe care micii francezi le primiseră de Crăciun."
În următorii ani, organizaţii masonice de toate riturile au atras zeci şi zeci de români. Directori de întreprinderi, afacerişti, primari, prefecţi, miniştri, parlamentari, profesori universitari au trecut prin ritualul de numire a cavalerilor. Să-i fi atras scopurile umaniste sau mirajul ascensiunii în sferele înalte ale puterii?
România şi Republica Moldova, unite în Districtul 2241
Societatea Rotary s-a înfiinţat în 1905, în Statele Unite (la Chicago), la iniţiativa avocatului Paul P. Harris. Titulatura provenea de la practica membrilor de a se întâlni prin rotaţie la sediul clubului. Aria de răspândire a asociaţiei s-a extins rapid, în Statele Unite (din San Francisco până în New York), Canada, şi apoi în toată lumea. Deja în 1925 existau 200 de cluburi, cu peste 20.000 de membri. Printre aceştia, şi numeroşi intelectuali ai vremii, avocaţi, medici, politicieni. Bunăoară, rotarieni au fost Thomas Mann (scriitor german) şi Jean Sibelius (compozitor finlandez). În România, rotarienii au pătruns în 1929. În următorii şapte ani au apărut cluburi la Bucureşti, Braşov, Timişoara, Cernăuţi, Arad, Câmpina, Iaşi, Cluj, Ploieşti. Câţiva miniştri români au fost atraşi de nobilele idealuri ale asociaţiei. Împreună cu celelalte organizaţii masonice, Rotary a fost interzis în timpul guvernării antonesciene şi comuniste.
S-a redeschis abia în 1992, sub oblăduirea Districtului francez 1660 al Rotary, regiunea de est a Parisului. În 1997, elveţianul Jorg Tschopp s-a ocupat de organizarea clubului, în calitate de administrator prezidenţial special al zonei de extensie. Din 1999, România şi Moldova alcătuiesc Districtul 2241.
