Memoriile lui Madeleine Albright

Fostul secretar american de Stat Madeleine Albright si-a publicat memoriile si in Romania. Cartea sa, "Doamna secretar de Stat", aparuta la Editura Rao, este un document deosebit.

EXPERIMENT. Madeleine Albright a calatorit in timp pentru ca ai sai cititori sa aiba ce invata din bogata experienta a unui mare om

Doamna secretar de Stat isi deapana amintirile in cartea sa de memorii inchinata familiei sale, trecute si prezente, pe care o cinsteste si o iubeste. Fostul secretar de Stat al presedintelui democrat american, Bill Clinton, vorbeste despre radacinile sale, despre fuga din Cehoslovacia, despre prima dragoste, despre cariera. "Este o poveste personala, nu o istorie a politicii externe duse de Administratia Clinton si nici macar o cronica relativ cuprinzatoare a afacerilor internationale la sfarsitul ultimului secol", ne avertizeaza autoarea in primele pagini ale cartii aparute cu ajutorul prietenului sau Bill Woodward, omul cu scandalul Watergate si "unul dintre cei mai inzestrati scriitori de discursuri din tara".

UN START TARDIV. Primii pasi in cariera - desi "un start tardiv" - nu au fost nici pe departe timizi. "Am inceput ca voluntar, strangand fonduri pentru candidatii politici si pentru cauze nobile, intalnind oameni noi, extinzandu-mi constant orizonturile si obtinand in acelasi timp o diploma de doctorat. Cu sprijinul familiei, am trecut pragul vietii profesionale in Senat si la Casa Alba, consiliind candidati democrati la functii nationale, conducand un think tank si sustinand cursuri de relatii internationale". Putina lume auzise, la inceputurile anilor ’90, de sarguincioasa Madeleine, a carei cariera purta pecetea "invizibila". Din aceasta lume facea parte insa si presedintele de atunci al SUA, Bill Clinton. "M-a intrebat daca sunt dispusa si vreau sa preiau functia de ambasador al Statelor Unite la ONU". N-a zis nu. Provocarea era mare nu doar prin perspectiva functiei care i se oferise, dar si pentru faptul ca era ademenita "intr-un mediu preponderent masculin", cu "un nivel mult mai inalt si cu presiuni mult mai mari". Cand i-a oferit cea mai importanta functie in Administratia americana, Clinton a fost mult mai direct: "Vreau sa fii secretarul meu de Stat?". Si s-a conformat, ajungand sa fie prima femeie cu functia cea mai inalta din istoria Administratiei SUA.

A facut fata, nu i-a fost foarte usor in primii ani, dar a reusit. A reusit pentru ca a fost ferm convinsa ca primul rol al Americii era de "forta unificatoare intr-o lume care se schimba cu o viteza ametitoare", ca obiectivul fiecarui american "nu era acela de a fi un simplu martor al istoriei, ci de a modela astfel incat sa ne serveasca interesele si idealurile".

REFUGIATA. In viata, primii pasi, si urmatorii, de fapt, au fost facuti intotdeauna cu dreptul. Chiar si atunci cand parintii au botezat-o, in 1937, Marie Jana Korbel, bunica ii spunea Madla, dupa un personaj de teatru, mama o striga Madlen, prietenii o chemau Madlenka, iar ea se recomanda Madeleine. "Cu toate acestea, nu mi-am schimbat niciodata numele, astfel ca pe certificatele de naturalizare si de casatorie poate fi citit "Marie Jana Korbel"". Cand Madlenka avea aproape doi ani, armata germana a intrat in capitala Cehoslovaciei, iar familia Korbel a fost nevoita sa fuga. Mai intai la Belgrad si, apoi, la Londra.

Razboiul a trecut pe langa micuta Madeleine fara a-si lasa amprenta. Cu adevarat terifiant a fost zborul de la Londra la Praga cu un bombardier, la cateva saptamani dupa terminarea razboiului. "Am avut nevoie de mai multi ani pentru a-mi invinge frica de a zbura din nou", scrie ea. Cand, in 1945, tatal sau, un om cu o credinta puternica in idealurile democratice, a fost numit, la doar 36 de ani, ambasador al Pragai in Iugoslavia lui Tito si Albania, Madeleine a devenit "copilul oficial", purtat, intr-un costum national cehoslovac, pe la diferite evenimente. Doi ani mai tarziu, Madlenka a fost trimisa la un internat de fete din Elvetia ca sa invete limba franceza. Nici aici nu a petrecut mult timp, caci puterea Cehoslovaciei a fost preluata, printr-o lovitura de stat, de catre comunisti, care aveau sa-si paraseasca functiile abia dupa patru decenii. In acest context, tatal lui Madeleine a fost trimis in Asia de Sud, ca reprezentant al Cehoslovaciei intr-o comisie ONU ce se ocupa de statutul Casmirului. Cu familia nevoit divizata - mama, sora si fratele erau la Londra, iar tatal in Casmir, Madeleine s-a vazut din nou fortata sa calatoreasca. Dupa terminarea cursurilor la internat, s-a mutat la Londra si, de aici, familia a luat drumul Americii, traversand Atlanticul, in cinci zile, la bordul unui pachebot gigantic. "Asa a inceput un nou capitol in istoria Europei si a vietii mele", isi aminteste ea astazi.

A vazut New York-ul, unde a locuit intr-o casuta de pe malul lacului Success, a vazut Denverul, in vestul SUA, de unde tatal a cumparat un Ford verde. "Cand am devenit ambasador la ONU, adeseori faceam audienta sa zambeasca" demonstrand cum a memorat, "in ordine alfabetica, numele tuturor celor 60 de state-membre ale organizatiei in 1953".

Madeleine s-a afirmat intr-o epoca framantata, fiind unul dintre factorii de decizie care au contribuit la confirmarea geopolitica a lumii. In timpul mandatului de secretar de Stat, a contribuit la negocierile de pace din Orientul Mijlociu, a sustinut interventia armata din provincia Kosovo si multe altele, despre care va invitam sa cititi intr-o carte scrisa cu multa candoare si cu foarte mult umor si caldura, indeamna editura Rao.

.

.

CV

Madeleine Korbel Albright s-a nascut la 15 mai 1937, la Praga. Ca fiica de diplomat, la varsta de 11 ani, impreuna cu familia, Madeleine s-a mutat in Statele Unite. Naturalizata cetatean american, si-a ales sa urmeze cariera diplomatica. In 1968 si-a luat masterul in Afaceri internationale, specializarea studii sovietice. Intre 1978-1981, Albright a fost membru in Consiliul de Securitate Nationala si responsabila, la Casa Alba, cu legislatia in politica externa a Statelor Unite. In 1996, presedintele de atunci al Americii, Bill Clinton, a nominalizat-o in functia de secretar de Stat, dupa ce, in prealabil, Albright primise intreaga sustinere din partea Senatului SUA. Devenea, la doar 39 de ani, nu numai cel de-al 64-lea secretar de Stat, dar si femeia cu cea mai inalta functie din istoria Guvernului american. Posturile de ambasador al SUA la ONU, in primul mandat al lui Clinton, si de secretar de Stat al Americii au propulsat-o pe Madeleine in locuri devenite, pana la ea, un apanaj al barbatilor.

.

TEST

"Parintii mei erau dornici sa-mi testeze iubitii... Unul dintre testele care ar fi descalificat imediat orice persoana era o provocare pe care nici un tanar nu avea cum s-o anticipeze. Orice novice in ale artei si-ar fi dat seama ca tablourile din casa noastra nu putea fi pictate de aceeasi mana. "Ai o multime de tablouri, spuneau ei. Tatal tau picteaza?" In acel moment, mama obisnuia sa spuna in ceha: "Asta-i idiot". Cand Joe Albright, reporter la Denver Post, a intrat in casa, primele sale cuvinte au fost: "Aveti cateva tablouri extraordinare. Tatal meu este pictor"", isi aminteste Madeleine. La acea vreme, se intalnea cu trei barbati - cu un coleg de facultate care semana cu Elvis Presley, cu "un tanar de la Harvard" si cu cel care avea sa-i stea alaturi toata viata.

.

ROMANIA

Dupa infiintarea Parteneriatului pentru Pace, Madeleine Albright a fost desemnata sa conduca misiunea diplomatica in Europa Centrala si de Est. "Calatoria a fost pentru mine o unica ocazie de a-i intalni pe principalii oficiali din Polonia, Ungaria, Republica Ceha, Slovacia, Romania, Slovenia, Bulgaria si Albania." Dupa primul val al extinderii NATO, "stiam ca vor exista nemultumiri legate de refuzul nostru de a-i sprijini pe ceilalti", intre care si Romania, "a carei candidatura era sustinuta de presedintele francez, Jacques Chirac".

"Ideea ca o fiica a Cehoslovaciei, nascuta cu putin timp inainte de izbucnirea celei de-a doua conflagratii mondiale, va deveni intr-o zi prima femeie secretar de Stat din SUA cu greu putea fi atunci imaginata", marturiseste Madeleine Albright in cartea sa, "Doamna secretar de Stat", aparuta in Romania, la Editura Rao.

IEPURASUL ROZ "La Londra am simtit pentru prima data gustul celebritatii. Comunitatea emigrantilor dorea sa faca un film despre dificultatile copiilor refugiati si am fost aleasa pentru a juca rolul principal. Am primit drept recompensa un iepuras roz de plus" Madeleine amintindu-si despre varsta copilariei

LA PATRU ACE "Tata, imbracat in costum si cu cravata, se ducea la pescuit, in timp ce mama culegea ciuperci pe care noi, copiii, ne temeam sa le mancam pentru ca eram siguri ca nu stia care erau cele otravitoare si care nu" Madeleine despre primii ani petrecuti in America

RUSII "Ca in orice despartire, cel mai greu este sa spui adio. Desi Evgheni Primakov parasise functia (de premier al Rusiei - n.r.) in 1999, a continuat sa ma sune, impreuna cu (Igor) Ivanov (ministrul rus de Externe intre 1998 si 2004 - n.r.), pentru a-mi face urarile de Craciun" Madeleine la sfarsit de mandat