x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Minunea de la Jurilovca

1
Autor: Alexandru Boariu 23 Aug 2007 - 00:00
Minunea de la Jurilovca Vlad Dumitrescu/


Jurilovca este cea mai sud-estică localitate din Romănia şi, de la 1 ianuarie 2007, din intreaga Uniune Europeană. Aici, chiar pe malul lacului Razelm, "la umbra stufului", funcţionează de căţiva ani o fabrică ultramodernă de preparate şi conserve din peşte.



Jurilovca este cea mai sud-estică localitate din Romănia şi, de la 1 ianuarie 2007, din intreaga Uniune Europeană. Aici, chiar pe malul lacului Razelm, "la umbra stufului", funcţionează de căţiva ani o fabrică ultramodernă de preparate şi conserve din peşte. Este singura fabrică de acest profil din Romănia, după ce toate cele cinci mari unităţi existente inainte de 1990 şi-au inchis, rănd pe rănd, porţile. Locuitorii comunei Jurilovca se măndresc cu "fabrica lor", cu produsele din peşte realizate aici şi sunt mulţumiţi că au unde să muncească şi să căştige un ban.


Pănă la sfărşitul anilor ’90, in Romănia existau cinci fabrici mari de conserve şi preparate din peşte, la Tulcea, Constanţa, Brăila, Galaţi şi Bucureşti, care asigurau intregul consum intern şi furnizau mari cantităţi la export. La Jurilovca exista doar o secţie veche de prelucrare a peştelui, mai exact de porţionare şi congelare. Rănd pe rănd, cele cinci fabrici au fost inchise, majoritatea intrănd in faliment. La Caracal, un investitor care, după Revoluţie, a preluat fabrica de conserve de legume, a deschis şi o linie de conserve de peşte, incercănd să profite de golul creat pe piaţă prin dispariţia foştilor producători, dar nu a reuşit s-o facă rentabilă şi la scurt timp a inchis-o.


La răndul ei, flota de pescuit oceanic, cu cele 40 de nave care aprovizionau fabricile de conserve, a dispărut după 1990. Nu au supravieţuit nici măcar navele, moderne la acea dată, care aveau la bord linii tehnologice de prelucrare şi conservare, adevărate fabrici plutitoare de conserve şi preparate din peşte. Este greu de spus azi dacă dispariţia flotei de pescuit oceanic a condus la declinul fabricilor de prelucrare şi conservare a peştelui, sau, dimpotrivă, declinul fabricilor a condus la degradarea şi dispariţia vaselor de pescuit. Doar un lucru este cert: ca şi in cazul altor alimente de bază, cum este de exemplu carnea de pasăre, industria romănească a fost pusă pe butuci de importurile masive de produse alimentare, multe de proastă calitate, dar avănd un mare avantaj: erau mult mai ieftine decăt produsele romăneşti.


INVESTIŢIE. Pe acest fond, in anul 2002, un grup de investitori romăni a demarat, la Jurilovca, pe malul Lacului Razelm, un proiect indrăzneţ: construirea unei fabrici moderne de procesare şi conservare a peştelui. In valoare de circa 8 milioane de dolari, proiectul a fost finanţat cu 2 milioane de dolari din fonduri SAPARD şi cu 6 milioane de dolari din fonduri proprii. De fapt, din motive tehnologice, au fost construite două fabrici alăturate: Echofish şi Danubiu Ro, ambele dotate cu linii complete de utilaje ultramoderne, importate de la firme de prestigiu din Europa.

Echofish este o fabrică de procesare a peştelui şi de semiconserve cu o suprafaţă de 4.153 de metri pătraţi şi o capacitate de producţie de opt tone pe zi, pe schimb. Pe cele cinci linii tehnologice se realizează o gamă variată de produse, inclusiv afumate, de crustacee, fructe de mare, marinate din peşte, peşte proaspăt, peşte congelat, pui de baltă, salată de peşte, salată de icre, etc.

Fabrica de conserve de peşte Danubiu Ro are o suprafaţă de 5.748 de metri pătraţi şi o capacitate de producţie de 10 tone pe zi pe schimb. Aici se realizează toată gama de conserve de peşte, atăt de apă dulce, căt şi oceanic, in ulei de măsline, in sos tomat, in sos de muştar etc. Cele două fabrici dispun de laboratoare de analiză şi certificare, astfel incăt intreg procesul de producţie este atent supravegheat şi verificat "la sănge".


CA-N FARMACIE. Dăm o tură prin fabrică, impreună cu doamna Adriana Agopian - director Control-Risc. Aşa cum specifică şi denumirea funcţiei pe care o deţine in conducerea firmei, d-na Adriana Agopian impune şi supraveghează respectarea strictă a regulilor de igienă impuse lucrătorilor, dar şi materiei prime şi a diferitelor produse pe intregul lanţ de producţie. Adevărul e că, deşi te afli intr-o fabrică de prelucrare a peştelui, ai impresia că te afli intr-un spital modern sau intr-o farmacie. De altfel, oamenii care lucrează aici, de la descărcatul peştelui din containere pănă la ambalarea produsului finit, poartă halate albe, bonetă medicinală pe cap, mănuşi fine de plastic şi in, multe secţii, chiar mască de tifon pe gură, ca asistentele şi doctorii chirurgi.


CALIFICARE. Pentru a asigura personal calificat la fiecare dintre utilajele moderne ale celor două fabrici, patronatul a organizat, incă din 2004, impreună cu o societate din Bucureşti, acreditată in acest scop, cursuri de calificare pentru viitorii lucrători, pe o perioadă cuprinsă intre trei şi şase luni. Cuzmin Ana, din Jurilovca, a lucrat şi la vechea "pescărie", o mică fabrică de prelucrare şi congelare a peştelui, dar mărturiseşte că nimic din ceea ce făcea atunci nu seamănă cu ceea ce face azi aici, la maşina de glazurare a fileului de peşte: "La «pescărie», vara mai ales, era un miros de nu mai puteai respira, ne miroseau şi hainele acasă, in dulap" - spune ea. Acum, procesul tehnologic este unul modern, cu utilaje ultraperformante, iar fabrica este tot timpul curată ca lacrima.

Intr-adevăr, in afară de zona unde se curăţă de solzi şi se eviscerează, mirosul de peşte nu se simte nicăieri. Doar cănd se scoate macroul sau fileul de somon, crap etc. din maşina de afumat, in fabrică se imprăştie mirosul specific de carne afumată, in fapt un miros plăcut.


FĂRĂ E-URI. Gama de produse realizate la cele două fabrici din Jurilovca este una diversă - de la file de crap, somon şi şalău, crud sau afumat, pănă la conserve de peşte de apă dulce - crap, caras, plătică etc. - dar şi de peşte oceanic, din cele mai diverse specii, precum şi felurite variante de salate de icre. De remarcat că in conservele de peşte de la Jurilovca nu se pun nici un fel de E-uri, toate ingredientele fiind naturale. Directorul general, Dimoftache Gabriel, ne asigură, de asemenea, că datorită procesului tehnologic "de ultimă oră pe plan mondial" este exclusă apariţia oricăror boli specifice produselor conservate, inclusiv, sau in primul rănd a botulismului, contactat in vara acestui an de căţiva romăni, care au consumat conserve de peşte importate din Tailanda. "Conservele sunt sterilizate la 120 de grade celsius, semipreparatele sunt conservate prin sărare-marinare, prin afumare sau prin congelare la minus 25-30 de grade, intregul proces tehnologic fiind, practic, securizat impotriva oricăror germeni", spune domnul director general Dimoftache. Pe de altă parte, in laboratoarele fabricii se fac permanent analize organoleptice, fizico- chimice şi hidrobiologice. De asemenea, se fac insămănţări pe diferite medii de cultură, pentru determinarea unor eventuale bacterii. De altfel, incă de la darea in funcţiune, fabrica a primit toate autorizările impuse de normele europene in domeniu, inclusiv cele privind securitatea alimentară, produsele realizate fiind ecologice in proporţie de peste 90 la sută.

UN AJUTOR PENTRU COMUNĂ. Primarul comunei Jurilovca, Virgil Vlaciu, aflat la al treilea mandat, nu poate fi decăt mulţumit de faptul că investitorii au ales să construiască aici fabrica de produse din peşte. "Oamenii aceştia, despre care, uneori, in presă s-au spus vrute şi nevrute, pentru noi inseamnă aur curat. Ei au creat aici locuri de muncă pentru locuitorii din zonă, nu numai la fabrica de peşte, ci şi in turism şi in comerţ, de exemplu, la Lunca şi la Portiţa, unde au construit baze de agrement. Ne-au acordat, gratuit, consultanţă pentru intocmirea unor proiecte şi accesarea de fonduri europene, necesare dezvoltării comunei. Astfel, prin două proiecte SAPARD am terminat lucrările la reţeaua de canalizare a comunei şi lucrăm la reţeaua de apă, pe care o vom termina anul viitor, după care, printr-un alt proiect deja demarat vom asfalta străzile principale" - ne-a declarat cu vădită măndrie primarul comunei.


SIGURANŢĂ
"Conservele sunt sterilizate la 120 de grade celsius, semipreparatele sunt onservate prin sărare-marinare, prin afumare sau prin congelare la minus 5-30 de grade, intregul proces tehnologic fiind, practic, securizat impotriva oricăror germeni. Pe de altă parte, in laboratoarele fabricii se fac permanent analize organoleptice, fizico-chimice şi hidrobiologice.
De altfel, incă de la darea in funcţiune, fabrica a primit toate autorizările impuse de normele europene in domeniu, inclusiv cele privind securitatea alimentară, produsele realizate fiind ecologice in proporţie de peste
90 la sută."

Gabriel Dimoftache, Directorul general al fabricii


AJUTOR
"Oamenii aceştia, despre care, uneori, in presă s-au spus vrute şi nevrute, pentru noi inseamnă aur curat. Ei au creat aici locuri de muncă pentru locuitorii din zonă, nu numai la fabrica de peşte, ci şi in turism şi in comerţ, de exemplu, la Lunca şi la Portiţa, unde au construit baze moderne de agrement foarte căutate de turişti."
Virgil Vlaciu, primarul comunei Jurilovca

Condiţii europene, la margine de lume

Deşi aflată "la margine de lume", pe malul Lacului Razelm, căndva, un mare golf al Mării Negre, Jurilovca este o localitate mult mai "europeană" decăt multe localităţi aflate in inima ţării. Bunăoară, toate şcolile, atăt cele din comună, incepănd cu Şcoala de arte şi meserii, căt şi cele din satele aparţinătoare - Sălcioara, Vişina - dispun de internet şi, in proporţie de 90 la sută, au dascăli calificaţi. Comuna are circa 6.000 de locuitori, din care jumătate romăni şi jumătate ruşi lipoveni. Pescuitul este o preocupare veche aici "de cănd lumea". Pescarii, toţi
autorizaţi - după cum a ţinut să precizeze primarul comunei, Aurel Vlaciu, au acum unde să predea peştele, fabrica avănd o capacitate de prelucrare cu mult peste recolta piscicolă din zonă. Deşi există incă tineri plecaţi la muncă prin Spania sau Italia, este adevărat, tot mai puţini in ultimii ani, primarul comunei este sigur că fenomenul se va diminua treptat, tocmai pentru că in zonă apar locuri de muncă - la fabrică, in comerţ, in turism, in administraţia locală, in invăţămănt etc., plătite destul de bine. Pe de altă parte, comuna s-a dezvoltat şi s-a modernizat mult, există canalizare, se lucrează la reţeaua de apă potabilă, străzile vor fi reabilitate şi asfaltate, astfel incăt tinerii sunt tentaţi să-şi construiască case aici, unde s-au născut şi au copilărit.


Statul, pasiv

In momentul de faţă, cele două fabrici nu lucrează la intreaga capacitate. Se lucrează intr-un singur schimb, cu circa 100 de oameni. Dacă s-ar lucra la intreaga capacitate, cu toate liniile tehnologice, ar fi necesari cel puţin 500 de oameni. Principalul motiv constă in concurenţa neloială din partea importurilor de conserve ieftine, dar de calitate inferioară, din diferite ţări din afara Uniunii Europene. Aceste produse, indeosebi conservele de peşte din Asia, au invadat piaţa romănească in ultimii ani. Cumpărătorii sunt atraşi de preţurile mici, ignorănd calitatea proastă a multora dintre aceste conserve. Ca şi in alte domenii ale industriei alimentare, dar nu numai, statul romăn nu face absolut nimic pentru a-i sprijini pe producătorii autohtoni. Guvernul nu are nici o strategie in acest scop, investitorii romăni fiind nevoiţi să se descurce cum pot.







Citeşte mai multe despre:   special,   peste,   conserve,   jurilovca,   fabrici,   fabrica,   peştelui,   comunei,   fabric

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Povestea omului care a făcut din modă un show planetar

Povestea omului care a făcut din modă un show planetar
Galerie Foto Creatorul de geniu, personajul enigmatic şi designerul plin de vervă creatoare, Karl Lagerfeld, a plecat din această lume marți, la vârsta de 85 de ani. Stilistul şi fotograful cel mai cunoscut din lume, directorul...

Firma din Ploieşti s-a împrumutat la bănci înainte de a plăti avionul privat pentru Jakarta

Firma din Ploieşti s-a împrumutat la bănci înainte de a plăti avionul privat pentru Jakarta
Galerie Foto Compania Conti SA Ploieşti, care a plătit, la cererea lui Sebastian Ghiţă, în aprilie 2011, mare parte din contravaloarea cursei aeriene a Ţiriac Air, pentru aducerea din Indonezia a lui Nicolae Popa, s-a...

Martin Sodomka, de la inginer, la scriitor de cărţi pentru copii

Martin Sodomka, de la inginer, la scriitor de cărţi pentru copii
Oare cum se construieşte un automobil? Doi prieteni, şobolanul Arnie şi vrăbioiul Bill, îi învaţă pe cei mici care sunt piesele din care e compusă o maşină. Povestea a fost imaginată de scriitorul ceh Martin...

De ce fetele sunt predispuse la deviaţiile de coloană

De ce fetele sunt predispuse la deviaţiile de coloană
Părinţii se îngrijorează şi dau fuga la medic cum li se pare ceva nelalocul lui în coloana copiilor, la picioruşele micuţilor. Unele alarme sunt nejustificate. Interviu cu profesor doctor Mihai Jianu,...

Operaţiunea “Jakarta”. Cum a ”lucrat”  Kovesi, în aceeaşi zi, şi extrădarea lui Popa, şi arestarea lui Vîntu

Operaţiunea “Jakarta”. Cum a ”lucrat”  Kovesi, în aceeaşi zi, şi extrădarea lui Popa, şi arestarea lui Vîntu
Galerie Foto Dosarul în care Laura Codruţa Kovesi este acuzată de luare de mită, abuz în serviciu şi mărturie mincinoasă devoalează modul în care operaţiunea “Jakarta” a fost pusă la punct şi fabricată, cu scopul...

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură
Laura Codruța Kovesi, urmărită penal de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție pentru fapte deosebit de grave, legate de modul în care a fost finanțată aducerea în  țară, în anul 2011,...

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama
Galerie Foto Darius Condurache (11 ani) este un tânăr saxofonist şi pianist român care cântă la diverse evenimente organizate pe teritoriul Marii Britanii, în general cu scop caritabil, debutul în cariera sa făcându-l în...

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine
Mircea Băsescu, fratele fostului președinte Traian Băsescu, încearcă să pună mâna pe 1,1 milioane de lei de la stat, printr-o compensare a unei restituiri de TVA neefectuate de Direcția Finanțelor Publice cu...

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului
Profesorul Dan Voiculescu vorbește, în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Ion Cristoiu, despre presiunea globalizării forțate, ca efect al postcapitalismului. Dialogul, pornit de la lucrarea “Doctrina...

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas
Cancerul de pancreas este o boală parşivă fiindcă durerile nu apar decât târziu, dar alte simptome anunţă totuşi instalarea acestei maladii maligne. Despre aceste semne explică profesor doctor Mircea Beuran, de...

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială
Interviu eveniment acordat de profesorul Dan Voiculescu renumitului jurnalist Ion Cristoiu. Profesorul Voiculescu trage un semnal de alarmă: capitalismul devine din ce în ce mai puțin sustenabil, iar planurile pentru...

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă
Galerie Foto Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte, Traian Băsescu, încearcă, fără succes, să radieze din cărțile funciare ale terenurilor agricole achiziționate în 2013, la Nana, a sechestrelor penale...

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun
Hoda Barakat este o scriitoare libaneză de succes în întreaga lume. Locuieşte în Paris de mulţi ani însă scrie doar în arabă, limba de care s-a reîndrăgostit. Autoarea a fost recent în România să-şi...

Audit pentru angajați, de la distanță

Audit pentru angajați, de la distanță
Dezvoltarea tehnologiei a dus într-o nouă eră și domeniul HR, care beneficiază astăzi de foarte multe produse mult mai ieftine și mai rapide decât în trecut. Simpla abonare la un site în spatele căruia se...

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze
Galerie Foto Extinderea pe pieţele externe, creşterea producţiei şi mărirea portofoliului sunt câteva din variantele luate în calcul de conducerea Romgaz pentru creşterea companiei. Adrian Volintiru, director general Romgaz,...
Serviciul de email marketing furnizat de